De la stînga la dreapta: Răzvan Codrescu, Mihail Albişteanu, Claudiu Târziu,
Marcel Petrişor şi Iulian Capsali
Întrunită la Bucureşti, sîmbătă, 28 noiembrie a.c., în şedinţă ordinară, Adunarea Generală a Asociaţiei "Rost" a primit 19 membri, a ales un nou preşedinte de onoare, a completat componenţa Senatului, a desemnat un nou Consiliu Director şi a hotărît principalele acţiuni pentru anul 2010. Manifestarea a fost girată de senatorii Assciaţiei, în frunte cu scriitorul Marcel Petrişor, fost deţinut politic, preşedinte al Senatului "Rost". Scriitorul Răzvan Codrescu, fondator al Asociaţiei "Rost" şi ucenic al părintelui Gheorghe Calciu (cel care ne-a fost lider spiritual până la trecerea sa la Domnul), este noul preşedinte de onoare al organizaţiei. În Senat au intrat domnii Jacques V. Iamandi, fost deţinut politic, Erast Călinescu şi Corneliu Marcu. Conducerea executivă va fi asigurată de: Claudiu Târziu (preşedinte), Mihail Albişteanu (vicepreşedinte), Iulian Capsali (vicepreşedinte), Paul Ghiţiu (secretar general), Nicu Butnaru, Ionel Rusei şi pr. Marcel Răduţ – Selişte (membri). Activitatea asociaţiei a fost reorganizată pe şapte Departamente. De asemenea, au fost înfiinţate şase Grupuri de expertiză – care vor pune diagnostice şi vor propune soluţii la problemele societăţii româneşti pe următoarele domenii: Cultura naţională, Educaţie, Biserică, Economie şi finanţe, Relaţii internaţionale şi Românii de pretutindeni, Politică internă şi administraţie. În plus, au fost făcute mai multe propuneri pentru sprijinirea revistei ROST.
UPDATE
Cititi si aici: Adunarea Generală a Asociaţiei ROST a fost pentru mine o regăsire. Regăsirea de sine în calda îmbrăţişare a unor prieteni buni. Prietenii mei întru Hristos aflaţi mereu pe drumul mărturisirii rostului. Rostul dumnezeiesc al vieţii în Hristos...
Un grup de crestini organizeaza un pelerinaj in Israel cu ocazia uneia din cele trei mari minuni care se repeta an de an in Tara Sfanta: apele Iordanului isi schimba sensul de curgere, in ajunul Bobotezei, in timpul Sfintei Liturghii, atunci cand Patriarhul Ierusalimului arunca crucea in apa. Pelerinajul se va desfasura intre 16 - 24.01.2010 si se vor vizita toate obiectivele importante din Israel (Ierusalim, Nazareth, Cana Galileii, Hozeva, Ierihon, Capernaum, Muntele Tabor) si Palestina (Bethlehem), punctul culminant fiind slujba de Boboteaza de la Iordan (18 ianuarie).
De asemenea, programul cuprinde un popas la Manastirea Sf. Ecaterina din Sinai (Egipt) , precum si o escalada pe Muntele Sinai la locul unde Moise a primit Tablele Legii de la Dumnezeu. Pe toata durata desfasurarii pelerinajului se asigura asistenta religioasa (preot insotitor) si ghizi vorbitori de limba romana pe teritoriul Israelului si al Palestinei si ghid vorbitor de limba engleza in Egipt. Cazarea se va face la hoteluri de 4 si 5 stele.
Transportul dus - intors Bucuresti - Israel este asigurat de Tarom.
Tariful este de 880 euro/persoana si este calculat pentru un grup de minim 36 persoane platitoare si nu include bacsisurile (30 euro) si taxa de reintrare in Israel la intoarcerea din Egipt (cca. 15 euro). Relatii si inscrieri la telefoanele: 0745.124.083; 0734.940.483.
In Tara Padurenilor, la Ghelari, o biserica a trecut prin istorie ca un martir. Inainte de a creste maiestuos, pe un varf de munte, din sudoarea minerilor si tenacitatea suprafireasca a unui preot, biserica aceasta a fost doar un vis neobisnuit. La porunca lui Dumnezeu Insusi, a fost cladita pe cel mai inalt loc din sat, care s-a dovedit a fi o adevarata Golgota. Pentru ca biserica lor sa se nasca, iar apoi sa nu moara, minerii din Ghelari si-au ingropat la temeliile ei viata. Si inca mai au de dat.
Biserica din vis
De la Castelul Corvinilor pe raul Cerna, prin padure, urca un drum parca spre nicaieri. Satele sunt ascunse de unduiri acoperite de codri: Muntii Poiana Rusca. Dupa vreo douazeci de minute de mers cu masina, orizontul se trage ca o cortina si ti se deschide in fata un platou taiat la stanga si dreapta de vai adanci, pe care sunt rasfirate case modeste, vopsite in culori pamantii. Sus, pe platou, se afla satul Ghelari, supranumit si "locul unde se naste fierul", pentru ca aici se scoate metalul din martuntaiele muntelui si se topeste, de aproape doua milenii. Un cuptor din secolul II dupa Hristos sta marturie si azi.
In centrul satului, pe o capatana de piatra, domina, ca o imparateasa a lumii, o biserica alba, cu doua turnuri care o leaga de cer. Poalele ii sunt marginite de o dantelarie de case si de gradini. "Catedrala" din Ghelari, cum i se spune datorita marimii sale, este fala Tarii Padurenilor.
Vă invit să citiţi întregul reportaj pe site-ulFormula As.
Agenda electorala e dominata, la acest moment, de filmul datat 2004 in care Traian Basescu pare ca loveste un copil. Cum a ajuns un subiect de mare impact emotional, dar cu efect zero asupra temelor reale, sa fie pe primul loc in agenda media?
Evenimentele au inceput miercuri seara, cind Dinu Patriciu a anuntat, in premiera la Realitatea TV, ca motivul personal pentru care-l uraste pe Basescu este lovirea unui copil. Bonus: informatia a venit dupa o intrebare "la tinta" a lui Adrian Ursu.
Scena 1: Miercuri seara, in jurul orei 11.40, la Realitatea TV
Adrian Ursu il intreaba pe Dinu Patriciu - invitat impreuna cu Sorin Ovidiu Vintu la o dezbatere despre moguli - de ce il uraste pe Traian Basescu. Raspunsul - "pentru ca a lovit cu pumnul un copil". Moderatorul Ursu cere amanunte suplimentare. Patriciu spune ca scena s-ar fi desfasurat in judetul Prahova, in 2004, la un miting electoral. Ceilalti invitati din platou sint stupefiati, dar nu apar informatii suplimentare.
Scena 2: Joi la prinz - comunicat Realitatea TV
Joi, in jurul prinzului, un comunicat Realitatea TV anunta ca Traian Basescu va fi prezent la o dezbatere cu Razvan Dumitrescu de la ora 20.00.
Scena 3: Realitatea TV, ora 20.00
Emisiunea lui Razvan Dumitrescu incepe la ora 20.00, cu Traian Basescu invitat. Emisiunea incepe cu citeva intrebari de incalzire.
Scena 4: Site-ul ziarului Gardianul, putin dupa ora 20.00
La putin timp dupa ora 20.00, pe site-ul ziarului Gardianul sint postate imaginile.
Scena 5: Realitatea TV, emisiunea cu Traian Basescu, ora 20.15
Dupa primele intrebari de incalzire, Dumitrescu anunta ca "toate televiziunile prezinta imagini cu Traian Basescu lovind, aparent, un copil". Basescu e surprins total, reactia lui e confuza. Spune ca nu isi aminteste momentul si cere sa vada imaginile. La citeva minute, Razvan Dumitrescu cere regiei de emisie sa difuzeze imaginile. Imaginile sint difuzate, iar Basescu spune ca va oferi o explicatie publica.
Scena 6: Realitatea TV, imediat dupa terminarea emisiunii, ora 21.15
Imediat dupa iesirea din studio, Traian Basescu e luat in primire de Cosmin Prelipceanu, care ii pune cel putin trei intrebari despre imagini. Vizibil iritat, Basescu repeta ca va oferi o explicatie publica.
Scena 7: In fata sediului Realitatea TV, ora 21.20
Pe treptele de la sediul Realitatea TV, Traian Basescu e intimpinat de un reporter al Antenei 3, care-l intreaba cum comenteaza imaginile. Basescu promite o explicatie publica.
Scena 8: Realitatea TV, emisiunea "Ora de foc", ora 21.30
Invitat in studio, Dinu Patriciu spune ca se bucura ca imaginile au fost difuzate. Spune ca stia de scena inca din 2004, fiind martor. Intrebat de ce nu a vorbit pina acum despre aceasta scena, spune ca inainte de alegerile prezidentiale din 2004 credea ca Basescu nu are nici o sansa sa ajunga presedinte.
Scena 9: Antena 3 & site-urile din trustul Intact
Imaginile carora Patriciu le facuse teasing la Realitatea TV cu o seara in urma sint prezentate pe antena3.ro, jurnalul.ro, Antena 3, gsp.ro. Titlul e fara echivoc: Traian Basescu loveste un copil.
PS: Orele sint aproximate, dar succesiunea scenelor e cea reala. Asa a aratat seara in care mogulii i-au aratat lui Traian Basescu ce inseamna puterea lor conjugata. Puterea de a impune un subiect pe agenda publica. (Cristian Pantazi)
Copilul "agresat" de Traian Băsescu: “(Domnul preşedinte) s-a enervat că spusesem o prostie şi m-a împins”
Copilul care ar fi fost agresat atunci se numeşte Marius Istrăţoiu şi se află acum în Italia, împreună cu mama lui. El a fost contactat telefonic de către reporterul observatorulph.ro Cătălin Stavri, căuia i-a relatat evenimentul de acum cinci ani: "Vă confirm că eu sunt cel din imagini. (...) Aveam 10 ani. Iniţial domnul preşedinte mă luase pe scenă şi am vrut să spun ceva legat de Iliescu şi Năstase. Probabil, de emoţii am spus că Iliescu şi Băsescu nu sunt buni sau ceva de genul. Apoi domnul preşedinte m-a dat jos de pe scena. S-a enervat că spusesem o prostie şi când m-am dus lângă dânsul vroiam să-mi cer scuze, dar m-a împins. Chiar am râs, nu a fost ceva care m-a marcat”.
Încă de aseară, un specialist pe care îl cunosc a demontat filmul fotogramă cu fotogramă şi a explicat cum a fost trucat. Filmul a fost postat pe youtube. Cred că a fost eliminat gestul în care probabil Băsescu l-a împins pe băiat şi înlocuit cu un altul. Dar montajul lasă urme. Demonstraţia mi se pare clară. Trusturile de presă ar fi putut verifica filmul în laboratoarele lor, dar n-au avut interes. Ordinul a fost să-l rupă pe Băsescu.
Mi se pare foarte bună observaţia lui Bleen: Au cauţionat discursul lui Băsescu. Ăla cu mogulii. Ăla care începuse să plictisească, chiar şi pe susţinătorii lui. Ăla care părea un basm umflat, care suna a paranoia şi mania persecuţiei. O demonstraţie de forţă, pusă atît de bine la punct, atît de disproporţionată confirmă discursul lui Băsescu. Şi sperie. Un sistem de tip caracatiţă, lăbărţat peste tot, populat de hiene, capabil de orice, împotriva oricui. Nimeni nu e ferit, nimeni nu scapă. Nici chiar atotputernicul Dictator. Suficienţa de sine, cinismul cu trabuc şi zîmbet batjcoritor, aroganţa care defilează pe trei canale TV în fiecare seară, la oră de maximă audienţă, toate astea pun pe gînduri, îngrijorează, irită, enervează. Strategia cu Geoană care nu apare, bună, la prima vedere (avînd în vedere calitatea personajului), e cu două tăişuri. Băsescu a zis că Geoană şi Johannis sînt de paie şi iată, Geoană şi Johannis nu mai apar pe nicăieri, sînt personaje secundare. În schimb apar mogulii, în toate ziarele, pe toate canalele, atacîndu-l pe Băsescu, întîlnindu-se între ei, punînd ţara la cale. Complotînd.
Cand vezi toata “presa mare”, cei mai influenti oameni de afaceri, “mogulii”, absolut toate partidele politice (cu exceptia, fireste, a PDL, desi nici acolo n-as baga mana in foc pentru toti) si majoritatea covarsitoare a purtatorilor de opinie, imagine si influenta, coalizati si mobilizati impotriva unui singur om - care a fost la putere vreme de 5 ani, si la guvernarea efectiva vreme de cel putin doi - te astepti sa-l spulbere pur si simplu. Cu toate astea e scos in fata un copil. Si bagat in cea mai critica si mai ostila zona din Romania acestei zile de noiembrie: spatiul dintre Basescu si Geoana, devenit, din camp de lupta, o poarta spre o alta dimensiune - ceea ce are mai rau si mai insidios omul in el. Si: copilului i se prezinta chipul, chiar si de catre posturile TV care blureaza indeobste fatza unui sugar.
# Fruntasul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca a fost gasit cu o persoana de sex feminin la gardul unitatii, în loc sa fie în pat.
# Sergentul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca imitând vocea locotenentului Ionescu a urlat ca un bou.
# Instructia domnului medic militar Ionescu, cu tema "Cum ramân sanatos" se amâna pe motiv de boala.
# Bagati la tartacuta, regulamentul nu poate fi încalcat absolut niciodata, cu exceptia situatiilor prevazute de regulament!
# Sa nu mai prind picior de soldat nebarbierit prin unitate! # Mai rahat, nu mai misca în formatie ca te manânc!
#O mâna criminala a dat cu piciorul si a spart chiuveta!
# Am auzit un zâmbet în formatie!
# Bateti trei pasi si începeti sa cântati cu stângul!
# Sa nu mai prind televizorul mergând noaptea prin camera!
# Daca sunteti prosti si nu tineti minte cumparati-va un carnetel si un pix si tineti-le la buzunarul de la piept, si va puteti nota. Uite asa ca mine.
Varianta: Daca sunteti prea prosti sa va aduceti aminte scrieti-va pe ceva. Si eu îmi sciu totul.
# Aveti grija la pragul ala de sus. Daca va dati cu capul de el ramâneti prosti pe toata viata. Si eu mi-am dat de trei ori, de aia stiu.
# Unuia i se face morala în fata plutonului: Aveti în fata un magar si un porc... (urmeaza mustruluiala si la sfârsit) Treci la loc în formatie magarule!
# La instructia de front, dom' plutonier ordona: "Pluton, alinierea în front câte unul! Pentru verificarea bocancilor, ridicati piciorul drept!" Unul dintre soldati ridica, din greseala, piciorul stîng, la care dom' plutonier, vazând si un bocanc stâng ridicat, striga imediat: "Ba, care ai ridicat amândoua picioarele?"
# Sergentul catre soldati: -Trebuie sa tineti dusmanul tot timpul în ochi... Ce te holbezi asa la mine soldat!?
# Dupa spalarea de la dusuri: V-ati parfumat ca niste curve! Numai nevasta-mea si fiica-mea se mai parfumeaza asa.
Daca castiga Basescu, cariera politica a lui Crin Antonescu ia sfarsit - in loc sa-si pastreze adeptii in jurul valorilor care l-au facut “altfel” si al discursului de dreapta, isi leaga imaginea de vechea politica si de ciracii imbatraniti in rautati ai mamutului de stanga; daca castiga Geoana, PNL are toate sansele sa piarda nu doar respectul si sustinerea liberalilior autentici si a simpatizatilor, ci si inca o halca din partid.
V-am votat, domnule Crin Antonescu, şi nu regret. Sper însă ca votul meu să Vă apese conştiinţa în fiecare zi când Vă veţi aminti că aţi hotărât să-l sprijiniţi pe Geoană. Şi dacă Vă veţi aminti că V-am votat, gândiţi-Vă pentru o clipă la morţii şi întemniţaţii comunismului şi la Ristea Priboi, colegul Dumneavoastră de alianţă. Poate că această alăturare Vă va sugera ce vreau să spun mai mult decât cuvintele mele neputincioase.
...va fi pentru ca si-a refuzat dubiosul deliciu al autoritarismului. Stati, nu sariti! Ce semi-dictator ati mai vazut pana acum incapabil sa darame un guvern advers (PNL-Tariceanu) si neputincios in a preveni caderea unuia apropiat (PD-L – Boc)? O precizare: nu cred ca partida e pierduta pentru Traian Basescu. Doar ca isi putea face viata mai usoara.
De altfel, dl. Băsescu, cel care a reuşit singur-singurel performanţa să unească împotrivă-i oameni atât de diferiţi între ei, pare foarte încântat de această realizare. De două zile îi râd ochii. Remarcam săptămâna trecută cât de prost a pornit-o în campanie, cât de obosit a apărut în dezbaterile televizate, cât de prăfuită pare prezenţa sa electorală. Aud că “Băsescu e terminat”. Nu cred că s-a jucat ultima carte a campaniei odată cu coagularea tuturor în jurul dlui Geoană. Din contră, asta pare să-i fi înviorat simţurile, viteza de reacţie, instinctul de prădător. Dl. Băsescu are pasiunea situaţiilor imposibile. Şi tocmai valul uriaş pe care l-a stârnit, fie cu bună ştiinţă, fie ca urmare a unui talent înnăscut, pare să-l fi înviat.
Cand vine vorba despre binele pe care-l poate aduce, sistemul e de preferat omului. Cand vine, insa, vorba despre raul pe care-l poate produce, sistemul mi se pare infinit mai periculos decat orice individ. De aceea sustin ceea ce am sustinut de la intrarea lui Geoana in turul doi – logic vorbind, trebuie sa piarda.
Se confrunta in mare tot doua optiuni strategice, avem de ales intre agitatie institutionala (care poate fi buna daca duce la corectarea sistemului si poate fi rea daca duce la blocarea institutiilor) si un consensualism caldut (care poate fi bun daca duce la pragmatism in politici si poate fi rau daca duce la capturarea institutiilor de interese private si distrugerea progreselor mici pe care le-am facut cu statul de drept). Acestea sunt optiunile, nu votam intre dictatura si comunism, uitati aceste clisee. Orice ar iesi, democratia romaneasca are capacitatea de a se autoregla, cred ca aceasta este lectia buna a acestor alegeri.
Foarte mari. Cele mai mari. Mai mari decat avea Ion Iliescu in 2000. Ar putea castiga al doilea mandat chiar si din primul tur. Un guvern PNL-PSD (foarte probabil si cu UDMR) nu va rezista mai mult de un an, cu sau fara Johannis in frunte, pentru ca desi sunt convins ca se vor intelege mai bine decat au facut-o liberalii si democratii dupa 2004, criza nu iarta pe nimeni. Vor urma tot felul de alte formule, poate din nou PDL-PNL-UDMR. La sfarsitul lui 2010, Traian Basescu, de data asta lider oficial al PDL, va redeveni cel mai popular politician, la distanta mare de toti ceilalti.
În logica loviturilor cu public, agitaţia audiovizuală din jurul proiectului Johannis îl cere la pupitru pe Antonescu. Dacă el girează softul acestui dispozitiv anti-Băsescu, şansele lui Geoană pot fi reanimate. Tot ce ar avea de făcut candidatul PSD e să taie panglici, să distribuie flori în mulţime, să stea departe de ciocniri directe şi să aştepte mobilizarea partidului. Iar când dispozitivul antipanică din Kiselef detectează o torpilă dinspre Cotroceni, schema e simplă: Geoană – sub pat, Antonescu preia pe piept: în replică şi discurs, e singurul capabil să-i facă faţă lui Traian Băsescu. E comic, dar adevărat: de felul cum se mişcă în aceste zile Crin Antonescu, de gradul în care se expune şi îşi asumă rolul de a lupta în contul lui Geoană depinde numele noului preşedinte.
Mutantul PSD-PNL va trăi atât timp cât se va simţi ameninţat de Traian Băsescu. Odată ce inamicul comun va dispărea vor începe păruielile şi răfuielile interne. Rezultatul va fi o altă criză politică suprapusă peste criza economică. Concluzia e că, orice vom alege, criza câştigă şi merge mai departe. Singura chestiune e cine o patronează, Băsescu sau Geoană?
Fundatia"Sfintii Martiri Brancoveni" - Suceava si ASCOR - Suceava organizeaza conferinta Bioetica tehnologiei informationale - cipul controlului total, sustinuta de Pr. Prof. Dr. Mihai VALICA joi, 26 noiembrie 2009, ora 18, in sala de conferinte a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.
Citiţi aici despre o întîlnire de taină, consumată azi, din care se vede cine negociază noul preşedinte şi noul premier: Năstase (PSD) şi Meleşcanu (PNL), prin mijlocirea, vezi Doamne, a lui Sorin Roşca Stănescu, fost jurnalist şi, după unii, şantajist şi sub oblăduirea celui mai bogat om din România, Dinu Patriciu. Nu e nici o supriză că tartorul mesei e Dinu Patriciu (putem să-l condamnăm? omul înbină utilul cu plăcutul: se răzbună pe Băsescu şi totodată îşi serveşte interesele financiare). O surpriză ar putea fi, pentru naivi, că din partea lui Crin, care, nu-i aşa?, rămîne consecvent, curat şi pur, vine nenea Meleşcanu. Şi o confirmare, dacă mai era nevoie, că Geoană e ţinut în lesă de gruparea Iliescu-Năstase (zis şi împăratul, dacă vă mai amintiţi, apropo de dictatură).
Negocierile de azi sînt ale adevărate, cărora le vor urma unele formale, la sediul PSD, mîine, finalizate cu un protocol PSD - PNL. Tot azi vor fi stabilit negociatorii şi ce ne livrează mîine, în mod oficial şi cu mare elocinţă, marionetele care vor apărea la tv.
Dacă vă întrebaţi care e numitorul comun al celor patru, ce vă vine în minte prima dată? Cumva Securitatea?
UPDATE
Meleşcanu a confirmat că au discutat despre viitorul guvern.
Aseară, invitat la televiziunea mogulului Voiculescu - pe care îl acuzase de fraudare, cu două zile mai înainte -, Crin Antonescu a spus că nu ştie de întîlnirea celor patru, dar că ea nu contează. Chiar? Şi marmota împacheta ciocolata în staniol.
Nici bine nu s-au răcit voturile sacrificate de 20% dintre români în contul lui Crin Antonescu, şi acesta a comis o eroare colosală, care ar putea să-l coste scump şi pe el şi PNL. Ocupantul locului trei în cursa pentru Cotroceni a exclus negocierea cu Băsescu pentru a-l sprijini în turul doi, dar spune că va discuta cu liderii PSD, pentru susţinerea lui Mircea Geoană, pe baza "proiectului Johannis".
Ziaristul Dan Tapalagă a sesizat bine: Liberalii se pregatesc sa semneze a treia colaborare cu PSD. Strutocamila ideologica suna la fel de straniu ca fostul PUR al lui Dan Voiculescu, autoproclamat social-liberal. Crin Antonescu a decretat ca Traian Basescu nu-i de dreapta dar, surpriza, el insusi a virat cu toata puterea spre stanga. Mircea Geoana l-a intampinat cu bucurie si cu sloganul unei majoritati social-liberale, bizareria lui Voiculescu. Haosul ideologic aparent n-are, in realitate, de-a face cu doctrina. Ei, liberalii, continua politica personala a unui singur om: Dinu Patriciu. [...]
In realitate, am asistat luni, cand nici nu s-au numarat bine voturile, la unirea banilor lui Dinu Patriciu cu masina de vot a PSD, operatiune ascunsa in spatele pseudo-independentului Klaus Johannis.
Antonescu, precum zice, este candidatul liberal care a obţinut cele mai multe voturi din 90 încoace. Şi, dacă îl va sprijini pe Geoană, va fi şi ultimul.
Dacă Antonescu a fost votat de atîta lume este pentru că a reuşit să reaprindă, pentru o clipă, o speranţă anemică. Unii chiar l-au crezut că luptă împotriva sistemului sau, în tot cazul, a principalilor exponenţi ai sistemului. În plus, părea mai uman şi un om, nu o marionetă.
Prin declaraţia de azi deja a dat un semnal foarte prost electoratului său. Îi ia de proşti pe cei care l-au votat. Şi dovedeşte şi lipsă de bun-simţ: cum naiba să votezi Iliescu-Năstase-Vanghelie-Hrebenciuc? Iar dacă vorba va fi urmată de faptă, personal îşi pierde orice credibilitate şi pune şi partidul pe un trend descendent.
Mai bine şi mai liberal ar fi fost să lase la latitudinea alegătorilor săi cu cine votează în turul al doilea. Oricum, nu-l va asculta nimeni. Cine îşi imaginează că oraşele mari şi persoanele cît de cît educate vor vota cu Geoană, pentru că aşa le îndeamnă Antonescu, se înşală amarnic.
Exit-poll-ul realizat de CSOP-IRES pentru B1 Tv si Vox News (estimari finale, ora 21.00) arata ca Basescu a cistigat in Transilvania (diferenta mare), dar a fost invins in Moldova (diferenta mica) si Muntenia (diferenta mare) de catre Geoana si in Bucuresti de catre Antonescu (diferenta mica). Faptul ca Basescu a pierdut Bucurestiul este un semn ingrijorator pentru el. Bucurestiul a dat mereu tonul schimbarii, iar Capitala a fost totusi fieful actualului presedinte in ultimul deceniu.
Sondajul privind gradul de educatie al votantilor arata ca Antonescu a fost preferat de cei cu studii superioare, Basescu de cei cu studii medii si Geoana de cei cu studii primare.
Iar in privinta mediului din care provin electorii, urban sau rural, Antonescu a avut mai multe voturi la oras, iar ceilalti doi stau foarte bine la sate.
Iata rezultatele finale ale candidatilor (ora 21.00, marja de eroare +/- 1%) defalcate pe regiuni:
Moldova
Basescu: 32%, Geoana: 33,7% , Antonescu: 24,4%
Muntenia
Basescu: 31,1%, Geoana 37,3%, Antonescu: 20,2%
Transilvania
Basescu: 37,1%, Geoana: 22,8%, Antonescu: 21,4%
Bucuresti
Basescu: 30,4%, Geoana: 25,4%, Antonescu: 31,6%
Rezultate in functie de gradul de educatie al votantilor:
Am întîrziat cu rezultatele la exit-poll-uri, ca să urmăresc declaraţii şi să aflu amănunte de culise, eventual.
Între timp, BEC a anunţat că pentru preşedinte au votat 53,5% dintre cetăţenii cu drept de vot, iar pentru referendum - 50,16%.
Băsescu nu a părut foarte fericit de rezultatul său. Normal, în ultimul an a picat de la aproape 60% în intenţiile de vot la puţin peste 30%. El a fost însă încîntat că a fost validat referendumul. Şi eu.
Băsescu a spus că dreapta a cîştigat, prin cei doi candidaţi ai săi, adică el şi Antonescu, peste 50%, semnificativ mai mult decît în 2004, cînd candidatul PNL-PD a obţinut 34%. Preşedintele în exerciţiu a adăugat că partidele ar trebui să ţină cont de voinţa electoratului, exprimată astfel, pentru o viitoare guvernare.
Geoană a început să-şi spună poezia, aceleaşi minciuni şi să-i facă şi el curte lui Antonescu. Neinteresant.
Antonescu a fost singurul care a pus sub semnul întrebării rezultatele de la exit-poll-uri. Şi a cerut oamenilor săi să numere cu atenţie voturile, să nu slăbească vigilenţa, pentru că totul e o manipulare grosolană şi el îşi păstrează şansa de a accede în turul doi.
Ce a dovedit, între altele, votul ăsta: totuşi, cei care merg la urne nu se mai lasă înşelaţi de rudimentari ca Becali şi Vadim, nici de impostori de teapa lui Oprescu. Ceilalţi erau din start cu şanse nule să obţină ceva, aşa că tot ce-au obţinut trebuie să-i bucure.
Becali se oferă deja să-i dea voturile lui Geoană şi să-i facă şi campanie activ. Ca şi Vadim.
Una peste alta, n-am scăpat de ce ne-am temut: să alegem iar între două belele mari, unde nuanţele sînt aproape insesizabile.
Băieţii de la PSD şi pletora de "analişti", care dădeau ca sigură invalidarea referendumului pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, încep să dea mărunt din buze.
Potrivit Biroul Electoral Central, la ora 19.00, prezenţa la urne era pentru alegerea preşedintelui era de 49,97%, iar pentru referendum - de 46,8%. Dacă votează peste 50% plus 1 dintre alegători, referendumul este validat. Şi în două ore se poate întîmpla asta. Nu ştim care va fi rezultatul, dar ceva îmi spune că majoritatea covîrşitoare a votat pentru reducerea parlamentarilor şi chiar pentru parlament unicameral. Vă daţi seama că parlamentarii vor fi obligaţi să-şi taie craca de sub picioare singuri? Şi de ce? Pentru că ne-am urnit la urne.
Şi încă un lucru: prezenţa numeroasă la vot reduce din efectul fraudei.
Fraţilor, sînt la o lungime de barcă să cîştig un abonament la revista ROST :) Antonescu urcă de la oră la oră, ameninţînd să-i fure finişul lui Geoană. S-ar putea să fie ceva adevărat în sondajele astea, căci electoratul lui Antonescu s-a dus mai tîrziu la vot, că, deh, e mai urman, mai comod şi la o adică se mobilizează numai dacă e musai. Ia priviţi mai jos evoluţia sondajelor la ieşirea de la urne, făcută de Inpolitics:
CCSB Orele 10,00 Prezența la vot, conform BEC: 6,17% Mircea Geoană – 35% Traian Băsescu - 32% Crin Antonescu – 16%. Observație: explicația galopului de sănătate al liderului PSD e faptul că alegătorii PSD, cei mai mulți de vîrsta a treia, sunt cunoscuți, dintotdeauna, că ies la vot primii, la orele dimineții.
CSOP Orele 13,00 Prezența la vot, conform BEC: 20,96% Traian Băsescu -33% Mircea Geoană – 28% Crin Antonescu – 23% Observație: Băsescu are o creștere aproape insesizabilă, menținîndu-se pe primul loc, Geoană stă pe loc, Crin recuperează trei procente și micșorează distanța de locul doi.
CURS Orele 14,00 Traian Băsescu – 32% Mircea Geoană - 26% Crin Antonescu – 22% Observație: toți cei trei candidați scad ușor, dar Geoană ceva mai mult, ceea ce reduce cu încă un procent distanța față de Crin.
CURS Orele 15,00 Traian Băsescu – 30% Mircea Geoană – 27% Crin Antonescu – 24% Observație: principalii trei concurenți se ”înșiră” pe un parcurs de numai șase procente, din trei în trei, ceea ce poate genera surprize maxime, dacă luăm în calcul și marja de eroare de 3%. Cum electoratul urban (și, mai ales, intelectualii), iese la vot după-amiaza, în general, e posibil ca Antonescu și Băsescu să marcheze o creștere în orele care urmează, pe fondul unei scăderi a lui Geoană, care, în linii mari, și-a cam epuizat rezerva de votanți.
CSOP Orele 15 pentru București Crin Antonescu – 35% Traian Băsescu – 30% Mircea Geoană - 15%
CSOP Orele 17,00 Traian Băsescu – 35% Mircea Geoană – 26% Crin Antonescu -24% Observație: în condițiile în care electoratul urban acum începe să iasă la urne, fiinde așteptate încă cca.20 de procente de alegători pînă la orele 21,00, (36% prezență la vot la orele 16,00, conform BEC) e de așteptat o rocadă între Geoană și Crin Antonescu, în favoarea liberalului. Cursa devine tot mai strînsă.
INSOMAR Orele 17,00 Traian Băsescu – 33% Crin Antonescu- 25% Mircea Geoană - 25% Observație: odată cu lăsarea întunericului încep în forță marile manevre de culise, mai precis operațiunea ”cumpărarea voturilor”. Din rapoartele și informațiile observatorilor din mai multe județe, în zeci de localități sunt adunați sute de oameni în fața secțiilor de vot și așteaptă să vină ”băieții” de la partide cu banii, abia apoi urmînd intrarea la cabine. La adăpostul întunericului nu mai există riscul filmărilor ori fotografierilor de către reporteri ori de către oamenii partidelor care nu au fonduri pentru cumpărat voturi, precum PNL, PRM, PNG șamd
Conform unui document intern al PSD, pe care l-a făcut public astăzi Adriean Videanu, partidul lui Iliescu şi candidatul său, Mircea Geoană, vor fi ajutaţi de Antena 3 şi Realitatea TV şi de institutele de sondare a opiniei publice să susţină că alegerile au fost fraudate. Nu ştiu dacă nu cumva documentul e fabricat în laboratoarele PDL. Însă, de azi dimineaţă, cele două televiziuni de ştiri se chinuie să ne convingă de faptul că frauda e masivă şi că va vicia rezultatul votului. Am informaţii că şi cîteva ziare vor marşa la acelaşi scenariu.
Manevra are două scopuri: să taie cheful de vot al oamenilor de bună credinţă, care se vor întreba ce rost mai are, dacă se fură ca-n codru, şi să-l pună în defensivă pe Băsescu. Exit-poll-urile vor veni să confirme că Mircea Geoană a cîştigat primul tur. Iar dacă la număratoare va avea Băsescu mai multe voturi, atunci înseamnă că a furat, nu? Tema fraudării alegerilor va deveni centrală în turul doi, dacă intră Băsescu cu Geoană, iar preşedintele în funcţie va fi pus în defensivă. Postacii pe internet vor acţiona şi ei în forţă, dar esenţiale sînt televiziunile. Strategia a fost aplicată cu succes de Băsescu în alegerile din 2004.
Pentru a le strica jocul şi unora, şi altora, ar trebui să intre în turul doi Antonescu :)
Suporterii echipei de fotbal Steaua au postat, azi, pe site-ul oficial al fanilor, mai multe poze cu buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale pe care erau scrise mesaje împotriva patronului echipei din Ghencea, informează site-ul FCSteaua.ro.
Suporterii Stelei au decis să-l conteste pe Gigi Becali într-un mod mai puţin obişnuit, iar, după ce au mers la vot, au postat pe site-ul oficial al fanilor roş-albaştri mai multe poze cu buletine de vot pe care erau mesaje anti-Becali. Astfel, pe buletine se puteau citi mesaje precum "Vinde, pleacă, mori" sau "Pleacă din Ghencea", dar şi mesaje obsecene la adresa patronului din Ghencea. De asemenea, pe acelaşi site, suporterii ironizează numele partidului pe care îl conduce Gigi Becali şi spun că vor merge la vot pentru a vota PNG, însă au adaptat denumirea formaţiunii politice care nu se mai numeşte Partidul Noua Generaţie, ci "Pleacă Naiba din Ghencea" sau "Pleacă-N Groapă". Buletinele de vot pe care suporterii au scris mesaje anti-Gigi Becali nu vor fi luate în considerare şi vor fi anulate de membrii comisiilor de vot, pentru că scrierea de mesaje pe acestea nu este permisă.
Ion Iliescu a votat. La ieşirea de la urne, a spus că nu s-a exprimat şi în chestiunea referendumului, pentru că e inutil. Ziariştii i-au atras atenţia că şeful său de partid, Mircea Geoană, a votat pentru referendum. La care Iliescu a spus: "Fiecare votează cum îl duce capul". Deci, pe Geoană nu-l prea duce.
Întrebat cu cine a votat, preşedintele de onoare al PSD s-a bîlbîit: "Băses... cu Geoană". O fi cu primul, o fi cu al doilea, sau şi-a anulat votul? :) Vedeţi secvenţa şi comentaţi.
Am scris în mai multe rînduri că nu mai vreau să votez. Din două motive: n-am pe cine alege (refuz să aleg răul "mai mic") şi nu vreau să legitimez un sistem putred.
Pînă să ajung la acest refuz, ani în şir am votat. N-am mai votat cînd a trebuit să aleg între Iliescu şi Vadim Tudor. Pur şi simplu, n-am putut. Era ca şi cum aş alege între două boli incurabile. N-am votat nici în alegerile generale de anul trecut. Candidaţii pe care îi aveam în circumscripţie erau dezolanţi, partidele lor - ticăloase. N-am votat nici în alegerile europarlamentare - nu cred în UE şi nici în prestaţia binefăcătoare pe care ar putea să o aibă reprezentanţii noştri acolo (dovezile că fac figuraţie pe bani foarte mulţi sau votează cele mai aberante legi, la comandă politică, n-au întîrziat să apară).
Pînă în urmă cu foarte puţin timp, eram decis să nu votez nici în alegerile prezidenţiale din acest an. Recunosc, am căutat argumente ca să-mi schimb hotărîrea. Şi, dincolo de scîrbă şi de lehamite, le-am găsit.
Voi merge mîine la vot, pentru că:
1. Dacă nu votez, nimeni nu va şti de ce n-am făcut-o. Cît din absenteism este provocat de lene, ignoranţă, nepăsare şi cît e protest?
2. Membrii şi simpatizanţii partidelor merg să voteze, deci ei vor decide şi pentru mine. Răul mai mic sau mai mare va fi hotărît de capacitatea de mobilizare a partidelor şi nu de conştiinţa civică a majorităţii alegătorilor. Partidele îşi doresc cel mai mult ca marea masă de electori care le poate face surprize să nu se exprime, să rămînă acasă. E mai sigur rezultatul dacă votează doar oamenii lor.
3. Dacă merg la vot, nu e musai să aleg un candidat. Pot da un vot în alb, pe care să scriu un mesaj, sau pot să-i anulez pe toţi candidaţii. Aşa se va şti că am protestat. Iar dacă vom fi destul de mulţi, politicienii se vor întreba unde au greşit şi ce ar trebui să facă pentru a ne obţine voturile. E imposibil să nu le sune alarma cînd vor vedea că dintr-o prezenţă de 60% al urne, de pildă, jumătate sînt voturi de protest. Şi în faţa acestei realităţi e posibil ca, pînă la urmă, candidaţii să-şi revizuiasă agenda şi discursul.
4. Nu e obligatoriu să aleg candidatul care are şanse. E natural şi de dorit să mă orientez către cel care are o viziune cît mai apropiată de a mea, către cel care pare să-mi cunoască cel mai bine interesele şi promite că mi le va reprezanta. Ar putea fi o dezamăgire dacă ar cîştiga, dar dacă nu cîştigă rămîne un semn al conştiinţei noastre mai bune. Ca să nu mai spun că outsiderii devin candidaţi cu şanse numai dacă sîntem atenţi la discursul lor şi le acordăm încrederea noastră. Altminteri, nu avem cum să ieşim din situaţia de a avea mereu aceiaşi candidaţi cu şanse pe care nu-i putem suferi.
5. Un sistem nu poate fi reformat din afară. Cei care vor cîştiga mereu sînt cei implicaţi, cei care sprijină activ un partid sau un candidat, cei care hotărăsc în locul nostru. Noi, cei care nu mergem la vot, vom rămîne mereu spectatori. Şi vom putea fi ignoraţi pe mai departe de către politicieni. Şi-atunci, de ce să ne mai plîngem? Sigur, mi s-ar putea sugera că, în loc să votez, aş putea să construiesc o alternativă. Corect. Şi pînă atunci? Şi dacă nu vine momentul acela, al apariţiei unei alternative, cu sau fără sprijinul meu?
6. Criza politicăni se datorează nouă, alegătorilor. Şi tot noi trebuie să o rezolvăm. Absenteismul masiv de anul trecut a făcut ca nici un partid să nu abă suficiente voturi pentru a guverna singur. Şi nici un partid să nu poarte singur responsabilitatea actelor sale politice. Partidele parlamentare vor au de ales între compromisuri odioase şi lupta pînă la declanşarea alegerilor anticipate - care ar fi o nouă pacoste şi ar ameninţa să aibă tot un rezultat nedecis, în absenţa noastră de la urne.
7. În alegerile din 1992, 1996, 2000 şi 2004 am votat. Clasa politică nu era mai bună decît acum şi, pe măsură ce treceau legislaturile, nici speranţa nu mai era ce fusese. Dar am votat înţelegînd ce şansă am să aleg liber şi în semn de recunoştinţă şi de respect pentru cei care au răscumpărat această libertate cu vieţile lor în decembrie 89.
După ce mi-aţi ascultat motivele pentru care voi merge la vot, votaţi sau nu? Oricum veţi decide, hotărîrea dvs. va cîntări în rezultatele finale.
Zi de sărbătoare pentru creştinii ortodocşi. Dumnezeu a făcut ca într-o astfel de zi să treacă la cele veşnice iubitul nostru părinte Gheorghe Calciu. Poate un semn pentru noi, cei rămaşi aici, să-l pomenim între sfinţi. Sînt trei ani de-atunci, iar eu unul nu m-am obişnuit cu absenţa fizică a părintelui. Nădăjduiesc însă că mijloceşte Sus pentru rugăciunile noastre.
Astăzi, la mănăstirea Petru Vodă, unde este îngropat, părintelui Calciu i se face parastas. Nu pot fi acolo cu trupul, dar sînt cu sufletul. Veşnica sa pomenire!
A început dezbaterea tv dintre primii trei clasaţi în sondajele de opinie pentru preşedinţie. Prima impresie: Geoană a fost plat şi demagog, Antonescu - emoţionant şi sigur pe el, Băsescu - emoţionat şi rigid. Scorul pt runda întîi: Geoană - 0, Antonescu - 1, Băsescu - 0. Urmează runda a II-a. Revin.
UPDATE:
Nu am răbdare să vă povestesc toate rundele. Puteţi vedea aici detalii. Vă spun părerea pe care mi-au făcut-o: Geoană - mai aplicat, dar plin de false promisioni, ipocrit (modelul său e PF Daniel :)))), plus faza cu dăruitul florilor şi cea cu citatul din sfinţi părinţi), neconvingător, periculos prin modelul de naţionalizare propus, ca şi prin propunerile de asistenţă socială din partea statului, promite o înţelegere cu oricare din tabere pentru o guvernare profitabilă; Antonescu - spontan, sclipitor pe alocuri, agresiv, hotărît, dar superficial, fără să intre în fondul problemelor şi să aibă soluţii concrete, dispus la compromis, dar după ce învinge; Băsescu - serios, echilibrat, documentat, dar tarat de războiul cu toată lumea, obosit şi lipsit de voinţa de a cîştiga (un semn: lăsarea capului în jos sub acuzaţia unui adversar), înverşunat, nu promite o ieşire din criza politică.
În opinia mea, în dezbaterea asta, Băsescu a ieşit pe locul 3, Geoană pe 2 şi Antonescu pe 1.
Antonescu a înţeles că bătălia din seara aceasta este una de imagine şi a cîştigat. Ceilalţi s-au înşelat crezînd că oamenii vor detalii de programe, rapoarte, cifre. Oamenii vor, nehotărîţi în majoritate (dacă să meargă sau nu la vot şi dacă să voteze cu unul sau cu altul), să fie convinşi, prin formule de sinteză pe care să le reţină, care să le placă, să-i impresioneze.
Nu cred că Băsescu a pierdut prea mult capital după aceasta confruntare, deci îşi păstrează şansa de a accede în turul doi. Antonescu confirmă tendinţa de urcare de după dezbaterea de la Cluj şi probabil că va intra şi el în turul doi.
De 20 de ani încoace tot plângem distrugerea satului românesc. Sînt însă soluţii pentru renaşterea lui. Unele, pe bani europeni. Dacă tot cotizăm, ar trebui să ne şi folosim de apartenenţa la UE.
Vă recomand un reportaj foarte interesant pe această temă, scris de unul dintre maeştrii genului, Remus Radu, în Formula As.
Traian Băsescu a anunţat că ar vrea un guvern PDL - PNL, după alegerile prezidenţiale. Până atunci consideră că România ar merita o luptă între "oameni de dreapta" în turul doi, adică între el şi Antonescu. Poate că simte că va pierde cursa pentru Cotroceni şi încearcă să îşi asigure controlul asupra guvernării pe mai departe.
Inamicul său personal Călin Popescu Tăriceanu a admis azi că există o şansă pentru un nou guvern PDL-PNL.
În acest context, prin mediile politice se vehiculează şi numele unui premier care să convină ambelor părţi: Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE. Ungureanu a fost membru PNL şi ministru din partea liberalilor, dar a fost numit la conducerea SIE de către Băsescu şi este considerat fidel al acestuia.
Aşa că nu întîmplător va fi ieşit în presă tot azi, cu o declaraţie-bombă, Nicolae Ulieru, cel care a avut cel mai lung mandat de purtător de cuvînt al SRI, după revoluţie. El susţine că are probe privind racolarea de către un serviciu secret străin a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Ulieru nu e inconştient să facă o asemenea acuzaţie fără plasă de siguranţă. Pe de altă parte, Ungureanu a trădat interesele româneşti în cîteva rînduri pe cînd era ministru de Externe.
E posibil să servească alt stat sau să fie o victimă într-un joc politic dur, prin care se încearcă zădărnicirea eforturilor pentru refacarea Alianţei DA.
Asociaţia Predania vă invită marţi 24 Noiembrie 2009, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român) cu prilejul lansării site-ului „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”, care îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite ei. Aceste bunuri culturale, în special cele aflate în custodia publică, vor deveni accesibile cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi în mod gratuit, accesând adresa www.proiectavdhela.ro. Participă: George Vrana (poet, eseist), Ionuţ Piţurescu (regizor), Aleksander Zikov (regizor). Se vor viziona filmele: „Balkan’s Digest”, realizat de regizorul Ionuţ Piţurescu, şi „Calea Eschibaba”, în regia lui Aleksander Zikov.
Proiectul Avdhela este non-profit, neguvernamental, realizat prin activitatea voluntară a persoanelor (autori şi colectiv editorial) şi instituţiilor care, în sens larg, se ocupă cu cercetarea, evoluţia şi păstrarea culturii aromâne. Proiectul va include şi activităţi editoriale pe suport de hârtie (cărţi, reviste, broşuri), producţie multimedia (CD audio, CD-ROM, film etc.), va iniţia şi organiza întâlniri, simpozioane, şcoli de vară, programe culturale. Această iniţiativă culturală se adresează, în principal, aromânilor în intenţia de a oferi mijloace de păstrare a limbii, de cunoaştere a originilor, evoluţiei istorice, sociale, spirituale, dar şi popoarelor spaţiului balcanic, în mijlocul cărora trăiesc comunităţile aromâne, pentru cunoaşterea mai temeinică a acestora, pentru a li se aprecia cultura, limba, tradiţiile străvechi, pentru a fi respectate şi tratate cu demnitate de către cei cu care convieţuiesc.
Adevărul de azi publică un foarte interesant articol despre cîţiva foşti deţinuţi politic care au cerut despăgubiri în instanţă pentru anii de teroare pe care i-au suferit în regimul comunist. Ei au solicitat să le fie plătite milioane de euro, dar au obţinut compensaţii de numai cîteva sute de mii. Este evident că banii nu răscumpără viaţa furată, spaimele îndelungi, schingiuirile la care au fost supuşi, marginalizarea socială sau suferinţele familiilor lor. Dar este natural ca aceşti oameni să ceară ca cineva să plătească pentru toate acestea. Şi era bine ca toţi foştii deţinuţi politic să deschidă astfel de acţiuni în justiţie. În opinia mea însă nu statul trebuie să scoată banii din buzunar (adică noi toţi pînă la urmă), ci torţionarii şi foştii nomenclaturişti comunişti din ordinul cărora au fost săvîrşite zeci de mii de crime. Măcar să-i usture la pungă, dacă şi aşa nici un criminal comunist nu a fost băgat în puşcărie pentru faptele sale în 20 de ani de democraţie originală.
Sondajele de opinie sînt foarte derutante şi arată mai degrabă că opţiunile electoratului sînt încă insuficient sedimentate. Orice se poate întîmpla în primul tur. Iar în al doilea am putea avea surprize şi mai mari.
Aparent paradoxal, în ciuda sărăciei ofertelor electorale şi a campaniei lipsite de dezbateri serioase pe probleme care ne afectează, cred că de această dată ar putea conta mai mult raţiunea decît emoţia.
Iată de ce vă invit să faceţi pronosticuri privind rezultatele celor două tururi de scrutin.
De dragul jocului, dar nu chiar lipsit de argumente, şi ţinînd cont de evoluţia votului în sondajul deschis pe acest blog, eu aş miza aşa: turul 1 - Traian Băsescu şi Crin Antonescu, turul 2 - Crin Antonescu.
Dvs. pe cine pariaţi?
Cîştigătorului îi ofer un abonament pe un an la revista Rost şi respectul meu :)
Sesiunea de pariuri se închide sîmbătă, 21 noiembrie, la ora 23.59.
La ora asta, pe TVR, se desfăşoară emisiunea electorală Tu decizi, în care este invitat candidatul independent la preşedinţia României Eduard Manole. Omul e calm, coerent, nu foarte convingător - pentru că are un stil stufos - dar destul de spectaculos. Nu prin cum spune, ci prin ce spune. Dă de pămînt cu toţi politicienii şi cu toate instituţiile statului, explică de ce e rea globalizarea, cum ar trebui reformate clasa politică românească şi sistemul financiar-bancar de la noi. Şi, culmea, are argumente.
Mărturiseşte că n-are nici un motiv să candideze: e plin de bani, ar putea locui oriunde pe planetă şi să facă tot ce-i trece prin cap. Şi-atunci de ce? "Sînt român şi vreau să trăiesc în România. Sînt patriot. Sînt naţionalist. România trebuie să fie din nou a românilor. Românii trebuie să se simtă o naţiune puternică şi să fie mîndri din asta. Vă dau România înapoi!" - spune el. E primul dintre candidaţi care are un astfel de discurs, în afară de bolnavii naţionali Vadim şi Becali.
Îl credeţi?
PS:
Este pentru a doua oară cînd apare la televizor în campanie. Şi pentru asta a avut trebuit să cîştige două procese la Curtea Constituţională. Interesant, nu?
UPDATE:
Din păcate, site-ul său e amatoristic şi uşor penibil.
Evenimentul zilei le-a pus zece întrebări, pe subiectele care frămîntă ţara, principalilor candidaţi la preşedinţia României: Băsescu, Antonescu, Geoană şi Oprescu. Este prima dată, în această campanie elctorală, cînd putem compara viziunile celor patru. Şi constatăm că, în mare parte, sînt foarte asemănătoare. Analiştii politici susţin că este aşa pentru că politicienii n-au imaginaţie. Posibil. Sau poate pentru că provin din aceeaşi pepinieră şi s-au format în acelaşi stil populist. Redau mai jos esenţa cîtorva răspunsuri.
Despre implicarea statului în economie: Băsescu - Implicarea statului în economie e o realitate. Antonescu - Într-un moment de criză implicarea e justificată... Geoană - Avem nevoie de un aparat administrativ care să ştie cât să se implice... Oprescu - Statul are un rol foarte mare în economie...
Despre cota unică: Băsescu - Cota unică de impozitare e un succes incontestabil. Antonescu - Cota unică e un sistem corect şi eficient, care şi-a dovedit în bună măsură funcţionalitatea. Geoană - Ce rezultate are această cotă unică? Economia subterană nu a fost redusă, ci a crescut. Oprescu - O societate mai echitabilă este aceea în care impozitarea este progresivă.
Despre autonomie pe criterii etnice: Băsescu - România e un stat suveran, unitar şi indivizibil. Asta e tot. Nu încap discuţii pe această temă. Antonescu - E o temă fără conţinut pragmatic, dacă ajungem să promovăm cum se cuvine autonomia administrativă reală, la nivelul ţării. Geoană - Avem nevoie de descentralizare pe criterii economice, avem nevoie de regiuni de dezvoltare şi centre de excelenţă. Oprescu -Autonomia se acordă comunităţilor, nu etniilor.
Despre relaţia cu R. Moldova: Băsescu - România va fi cel mai activ avocat al integrării europene a Republicii Moldova. Antonescu - Mi se pare un obiectiv strategic pentru politica noastră externă şi un obiectiv istoric real: aşa vom ajunge, în fine, să ştergem, practic, efectele pactului Ribbentrop-Molotov. Geoană - Cred că România trebuie să fie partenerul cel mai de nădejde al Moldovei în procesul de integrare al acesteia în Uniunea Europeană. Oprescu - România şi Republica Moldova trebuie să aibă o relaţie privilegiată, dată de comunitatea de limbă, cultură şi valori.
Vă propun un excelent filmuleţ din Lumea lui Hâncu, despre un mare politician, despre cum poate fi cîştigat un război fără arme, despre cum nu se negociază cu teroriştii, despre dictatură şi libertate. Concluzia este că ne-am întors în anii 70. Din păcate, la Casa Albă e Obama, iar Europa a încăput pe mîna unor stîngişti care se dau de dreapta, dar pactizează cu dictatorii, negociază cu teroriştii şi ne duc pe cele mai înalte culmi..., ca să avem de unde cădea.
După o tăcere atît de lungă încît îl trădează că are ceva de ascuns, Mircea Geoană, liderul PSD şi candidatul acestei formaţiuni la preşedinţia României, a recunoscut că a fost, în vizită secretă, la Moscova în primăvara acestui an. Omul pretinde însă că a făcut-o din... patriotism, ca să salveze ţara, vezi Doamne, de izolare şi să normalizeze relaţia cu Rusia. În fapt, ca să ceară susţinerea ţarului Putin: "Contactele neoficiale sunt contacte neoficiale, ele au pregatit acest moment politic care se prefigureaza" si "De aceea, faptul ca Traian Basescu a paralizat relatia cu vecinii nostri nu este o invitatie la inactiune din partea mea".
Să recunoaştem, nu-i nici o surpriză. Poate aţi uitat, dar partidul al cărui lider formal este Geoană, e partidul fondat, pe sîngele morţilor din revoluţie, de Ion Ilici Iliescu, cel care a semnat tratatul cu URSS, cel care a recunoscut primul independenţa Republicii Moldova, cel care i-a învrăjbit pe români unii împotriva altora, cel care a reprimat sîngeros Piaţa Universităţii, cel care, alături de ciracii săi din structurile securisto-comuniste recuperaţi în F(D)SN/PDSR/PSD, a ţinut România pe loc timp de trei mandate. Iliescu şi PSD nu s-au dezis de o iotă din politica pe care au făcut-o pînă acum. Cum să se dezică Geoană?
După cum vedeţi, azi am pus pe blog (pe coloana din dreapta) un sondaj de opinie cu privire la candidaţii pe care îi votaţi (sau nu :) ) dvs., cititorii mei.
În caz că sînteţi indecişi, dar aţi vrea să mergeţi la vot, încerc să vă ajut. Intraţi pe acest site, răspundeţi la întrebări, iar rezultatul chestionarului vă va arăta care candidat are o viziune mai apropiată de a dvs. Am făcut şi eu exerciţiul, dar nu vă spun rezultatul, ca să nu vă influenţez :) Totuşi, vă dau un indiciu: sînt foarte departe de Mircea Geoană (de mirare, nu :))) ), aproape de Crin Antonescu, dar şi mai aproape de alţi doi candidaţi.
Titlul este sloganul, foarte bun, după mine, al unui post de radio. Îmi permit să-l preiau aici, pentru a vă face trei recomandări muzicale. Nu v-am mai făcut demult o astfel de surpriză. Şi nu că n-aş fi avut inima... :-) Îmi reiau bunele obiceiuri de a vă propune ceva frumos, de încălzit sufletul, la sfîrşit de săptămînă. Să-mi spuneţi, vă rog, dacă v-au plăcut.
Scandalul Sorin Roşca Stănescu & Bogdan Chireac vs Cătălin Macovei (şeful Agenţiei Naţionale de Integritate) are consecinţele unui camion cu dinamită aprins la temelia instituţiei presei de către primii doi - vechi "baroni" ai presei, cu nimic deosebiţi în turpitudine de cei mai rău famaţi politicieni.
Cătălin Tolontan şi Cristi Grosu arată cine sînt protagoniştii acestui scandal şi ce înseamnă faptele lor pentru credibilitatea presei în general, ca şi pentru aceea a unor ziare şi televiziuni, unde au prestat SRS şi BC.
Mai am o curiozitate: bombiţa a fost detonată de serviciile secrete (şi dacă da: via Cotroceni, ori viaPSD?) sau de unul dintre participanţii la întîlnire? (Mai precis, Bogdan Chireac sau Cătălin Macovei? Aceştia apar în ambele înregistrări, deci doar unul dintre ei putea face înregistrările pe ascuns.) Răspunzînd la aceste întrebări vom şti şi mobilul "crimei". Fie a fost o lovitură a lui Băsescu împotriva presei şi a unor "jurnalişti" care îi sînt adversari de mult, fie a fost o lovitură a PSD împotriva unor lideri PDL, în speranţa că-l atinge şi pe Băsescu.
Am spus şi o repet, iată, acum cînd ne apropiem de sfîrşitul campaniei electorale: nici unul dintre candidaţii la preşedinţie nu m-a convins, fapt pentru care, în proporţie de 99%, nu mă duc la vot. 1% îl las pentru o eventuală intervenţie divină :)
Nu cred că merită nici măcar să anulez votul, pentru că asta ar însemna să girez sistemul ticăloşit.
Aşadar, nu sînt nici pe departe fan Băsescu. Totuşi, cred că cei care îl înjură şi îi cer capul îi fac un mare serviciu. Cînd te uiţi la ei şi la trecutul lor, mai că îţi vine să sari în ajutorul "victimei" - care e, de asemenea, omul sistemului ticăloşit (după cum a dovedit-o prin fapte, nu doar prin apartenenţa la diferite grupuri şi structuri). Sentimentul îţi este alimentat şi de realitatea că există un front anti-Băsescu (cu două guri de tun principale: Realitatea TV şi Antena 3) mult mai puternic decât cel format din apărătorii săi.
Cum poate cineva să ia în serios criticile unor Cornel Nistorescu, Răzvan Dumitrescu, Adrian Paul Iliescu, Adrian Ursu, Victor Ciutacu, Mircea Badea, Valentin Stan, Sorin Roşca Stănescu sau Bogdan Chireac (ultimii doi, protagoniştii unui scandal naţional privind şantajarea unui înalt funcţionar public)?
Pe de altă parte, cei care îl tămîiază continuu şi îl prezintă drept salvatorul ţării mai mult îi dăunează lui Băsescu. Din aceeşi pricină: în majoritatea lor sînt nişte inşi pătaţi sau fără credibilitate.
Cum să-i cred, de pildă, pe Vladimir Tismăneanu (a cărui rea-credinţă am avut prilejul s-o cunosc pe propria piele, ca să zic aşa), Traian Ungureanu (cel care, oricît mi-ar plăcea să-l citesc, rămîne cu pata ruşinoasei abdicări de la propriile principii: a spus că mai bine moare decît să accepte o alianţă PDL-PSD, dar apoi a admis-o şi s-a mai făcut şi membru PDL cu carnet în regulă), Cătălin Avramescu sau HR Patapievici? Evident, aceştia sînt la un nivel intelectual mai ridicat decît cei mai mulţi acuzatori ai lui Băsescu, însă aici interesează în primul rînd caracterul.
De acord, sînt şi în tabăra susţinătorilor şi în cea a contestatarilor oameni cu credibilitate şi cu argumente, dar vocile lor nu răzbat, din păcate, peste cele, supraexpuse, ale "vedetelor" de felul celor numiţi mai sus.
Cel mai mult la acest război penibil dintre susţinători şi contestatari mă deranjează că a făcut ca în politica românească totul să se raporteze la Băsescu, precum odinioară la Iliescu. Raţional fiind, nu cred că Băsescu este alfa şi omega, începutul şi sfîrşitul politicii româneşti. Ba mi se pare că nici Băsescu nu este nimic mai mult decît o vedetă de carton al unei politici de butaforie. Fără presă, care mereu a făcut sluj sau a atacat violent numai în funcţie de interese imunde, el nu era nici măcar primar la Capitalei. Lumea românească merita totuşi un preşedinte şi o clasă politică mai acătării. Sau nu?
Estimp, nimeni nu vorbeşte despre cum pot fi rezolvate măcar urgenţele societăţii româneşti, nicidecum să ne mai gîndim la viitor.
PS
Viorel Ilişoi face un tablou relevant al campaniei electorale stradale :) Bine te-ai întors Viorel călare pe Leta! :)
Consumul cultural a înregistrat, până la mijlocul lui 2009, cele mai scăzute valori comparativ cu ultimii cinci ani, din cauza actualei crize economice care a determinat publicul să economisească banii destinaţi unor activităţi precum teatrul, muzica ori filmul, potrivit Barometrului de Consum Cultural, lansat, ieri, de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii -scrie EvZ.
Dacă anul trecut procentul celor care cumpărau muzică era de 63%, consumul a scăzut în acest an până la jumătate (30%). Cercetarea a arătat o scădere cu aproximativ 20% şi în cazul achiziţiilor de filme, iar consumul de teatru s-a redus cu 15%. Şi frecventarea spectacolelor de cinema a scăzut în medie cu 17%.
Dintre toate activităţile culturale, sectorul de carte este printre cele mai puţin afectate, procentul celor care au cumpărat cărţi anul acesta fiind de 45% faţă de 51% în 2008.
Ministrul interimar al sanatatii Adriean Videanu sustine ca firma care produce vaccin anti AH1N1 nu-si asuma raspunderea asupra posibilelor reactii adverse. In aceste conditii, Romania nu va mai cumpara de la compania producatoare GlaxoSmithKline cele 500.000 de doze care urmau sa fie administrate copiilor. "Vom merge pe vaccinul de la Cantacuzino. Daca nu ne intelegem cu ei, ramanem pe productia interna", a precizat Adriean Videanu pentru HotNews.
Mai jos redau argumentele contra vaccinarii prezentate de Fundatia Sf. Martiri Brancoveni:
Legea romaneasca prevede consimtamantul informat al pacientului pentru orice tratament efectuat asupra lui. Autoritatile au afirmat ca acest vaccin este obligatoriu (apoi au cerut acordul fara informare). Ministrul Bazac afirma public „vaccinarea este obligatorie şi nu la latitudinea fiecărei persoane”.
Panica fabricata mediatic a devenit singura motivatie in baza careia bietul roman ar fi trebuit sa ia o decizie. Am incercat sa facem o informare cinstita asupra vaccinului prin toate mijloacele ce le am avut la dispozitie. Asta in calitate de crestini, medici, oameni de constiinta.
Astfel Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România din care facem parte, a trimis Ministrului Sanatatii o Scrisoare Deschisa in 28 septembrie 2009, iar alte organizatii din multe orase din tara (Constanta, Galati, Cluj, Suceava, Radauti, Botosani s.a.) au distribuit pliante de informare asupra pericolului vaccinarii.
Fundatia “Sfintii Martiri Brâncoveni”- Suceava a lansat in octombrie 2009, un pliant informativ cu privire la pericolele vaccinarii antigripale AH1N1. Fundatia si-a asumat continutul pliantului in momentul din care l-a trimis pe internet si in cutiile postale. Pliantul este doar un rezumat al unor studii stiintifice. El are scopul de a trage un semnal de alarma in ce priveste inutilitatea si pericolul campaniei de vaccinare anti ah1n1.
Sunt numeroase studii stiintifice ce prezinta neverosimilitatea declararii pandemiei de catre OMS, morbiditatea scazuta a gripei AH1N1, mortalitatea infima comparata cu celelalte boli infectioase similare, inoportunitatea si ineficienta vaccinului, toxicitatea, reactiile adverse majore si interesele financiare enorme ce stau in spatele vaccinului. Cateva dintre ele sunt si traduse in romaneste si publicate pe internet. Dau si aici cateva linkuri: Vaccinurile sunt letate, Scrisoare catre parinti despre "noua gripa (porcina)" - Dr. Eugenio Serravalle - Specialist in Pediatrie Preventiva, Puericultura - Patologie Neonatala, Opinii ale unor specialisti germani in epidemiologie aici si aici. Arhive cu informatii, articole traduse etc. aici, aici si aici. Alte site-uri in engleza sau alte limbi: http://www.theflucase.com/ http://www.medicalvoices.org/en/vaccination/ http://vran.org/ http://thinktwice.com/ http://www.whale.to/vaccines.html http://www.nvic.org/ http://www.ias.org.nz/ http://avn.org.au/library/ http://www.comilva.org/
Alte tari au respins vaccinul ori prin medici ca in Germania , ori prin politicieni ca in Polonia si Turcia. Ministerul Sanatatii poate fi dat in judecata pentru aceasta strategie paguboasa, reactionand pripit , disproportionat si suspect de partinic in favoarea producatorilor de vaccinuri. Cum poate justifica comanda de 5 milioane de vaccinuri din banii publici, efectuata in momentul in care in Romania erau doar in jur de 400 de suspecti de gripa AH1N1, toti cu simptomatologie usoara? Prin ce calcule au obtinut “specialistii” cifre enorme precum 20.000 de morti? Pentru ca mai apoi sa modifice cifrele dare le ramand la cote aberante (3.000-6.000 de morti) pentru a creea panica si a forta acceptarea vaccinului de frica . Recent Romania cumpara (tot din banii publici) 500.000 de doze de vaccine de la Glaxo, pentru copiii intre 6 luni si 6 ani. Ne asigura “specialistul” Cercel ca sunt sigure, eficiente etc. In realitate vaccinul anti AH1N1, Pandemrix de la Glaxo este extrem de periculos pentru ca contine printre altele squalena si timerosal. Scrie asta in descrierea oficiala a produsului de pe propriul site al Glaxo, la pagina 1 si la pagina 13, aici.
Fundatia Buna Vestire si Fundatia George Manu organizeaza simbata, 14 noiembrie 2009, ora 16,oo, la Muzeul de Istorie din Bacau, str. 9 Mai nr. 7, lansarea cartii Rastigniri ascunse, de Petru C. Baciu. "O pagina mai putin cunoscuta a istoriei bacauane. O carte poveste adevarata despre eroism, credinta, idealuri, tradari, infrangeri si rastigniri. O istorie care nu se invata la scoala" - dupa cum arata organizatorii.
Autorul, dl Petru C. Baciu, a suferit 16 ani de temnita sub comunisti pentru crezul sau nationalist si crestin.
La lansare vor fi prezenti dl Petru C. Baciu, prof. univ. dr. Ion Brad, fostul detinut politic Virgil Totoescu si presedintele Fundatiei Buna Vestire - Filiala Bacau, Mihai Moisa.
Cîndva, o mînă de bărbaţi au visat o revistă ca o şcoală a demnităţii naţionale, unde să fie redescoperite adevăratele repere ale românilor, cu nădejdea că vor fi urmate de cît mai mulţi. Şi au făcut-o. Peste ani, cînd s-a maturizat şi e numai bună de rod, frumoasa idee riscă să moară. De indiferenţă. Atenţie, îi ţineţi sufletul în palme! *
Claudiu Târziu
Vara abia mijise, dar oraşul era un cazan în fierbere de dimineaţa până-n apus. Numai după lăsarea nopţii, suspina adînc, ca un om întors de la o muncă grea. Şi doar atunci carnea noastră tînără simţea îndemnul parfumului de tei înfloriţi. Dar alchimia sufletului e alta la fiecare om. Noi nu ne aruncam într-o revoluţie flower power, sub motto-ul „carpe diem!”, ci într-una spirituală. Seri multe şi lungi am gîndit această revistă – perla coroanei într-un proiect mai mare. În decembrie, acelaşi an, 2002, a apărut numărul-pilot al ROST. Sub efigia tutelară a lui Petre Ţuţea. “Între Dumnezeu şi neamul meu” – nu e vreun enunţ dilematic, ci o profesiune de credinţă, aceea de punte. Am luat-o pe drumul acesta. Şi, iată, sînt peste 80 de luni de atunci. Timp în care am convins, iar gruparea noastră a crescut. Nume care erau necunoscute, cu ani în urmă, aici au căpătat greutate. Altele, consacrate, tot mai multe, au mărit prestigiul revistei. Apartenenţa la gruparea ROST a devenit un fel de legitimaţie de intelectual creştin. Am fost comparaţi, onorant, cu Gândirea. Sîntem citiţi cu creionul în mînă în mediul academic, în spaţiul eclesial – inclusiv la vîrf –, în staff-urile partidelor politice, în redacţii. Facultăţi de Teologie, de Istorie şi de Ştiinţe Politice ţară au în bibliografie texte apărute în ROST. Specialiştii noştri sînt invitaţi la diverse emisiuni de radio şi televiziune şi sînt intervievaţi de ziare. Poziţiile exprimate de revistă şi de asociaţia omonimă, referitoare la problemele grave ale societăţii, sînt luate în considerare. Cîteva acţiuni ale noastre au lăsat urme. Instituţiile de stat consideră ROST un partener serios şi colaborează cu noi în diverse proiecte.
Inevitabil, împotriva noastră au fost stîrnite şi reacţii de advsersitate extremă, între care interzicerea, la Iaşi, a unei expoziţii despre martirii închisorilor comuniste este numai cea mai răsunătoare.
Deşi dificultăţile au fost numeroase şi permanente, tirajul revistei a crescut constant şi, în această vară – în plină criză şi într-un anotimp ostil presei –, am atins un vîrf după care tînjesc publicaţii cu brand mult mai puternic şi finanţatori foarte bogaţi.
ROST nu a fost proiectată ca o afacere şi nici nu este. Se susţine în principal din vînzări şi uneori din sponsorizări private. Nu facem publicitate, deci renunţăm la anumite venituri. Nu am primit nici un leu de la stat, de la Biserică sau de la autorităţile locale. Toţi cei care contribuie la această lucrare o fac în mod gratuit, deşi s-ar cuveni să fie plătiţi, fie şi simbolic. Însă, banii nu ajung. În pofida succesului întregistrat de ROST, la răstimpuri avem nevoie de cîte o infuzie financiară din afară. Cauzele sînt multiple, iar unele de-a dreptul jenante, pentru că dezvăluie partea urîtă a lumii româneşti (necinste, intrigă, ticăloşie, meschinărie, prostie). În primul rînd, nu ne putem recupera banii de la difuzori. Aşa am renunţat la marile firme de distribuţie Rodipet şi Hiparion, care ne datorează sume care atîrnă decisiv în bugetul nostru. Difuzorii mai mici cu care lucrăm, puţinele librării cu care avem contracte şi voluntarii care au pus umărul nu acoperă cererea de pe piaţă şi nici nu pot asigura finanţarea pe mai departe a apariţiei ROST.
Paradoxal, chiar cînd revista e la cel mai înalt nivel calitativ şi cînd este mai căutată, nu mai are fonduri pentru supravieţuire. O situaţie din care se iese numai cu solidaritate şi voluntariat. Ar fi aşa de simplu dacă fiecare cititor ar convinge măcar încă un prieten să se aboneze la ROST, ori dacă unii cititori ar răspîndi revista, contra comision, în cercul lor de cunoştinţe. Ar fi aşa de frumos şi ziditor dacă mai multe parohii şi mănăstiri ar difuza revista – pe care altminteri o apreciază, după cum o dovedesc scrisorile şi telefoanele pe care le primim de la preoţii, stareţii şi monahii lor. Deja procedează aşa o serie de prieteni ai noştri, cărora le mulţumim, dar deocamdată sînt prea puţini.
Recent, au sucombat două publicaţii de mare valoare, Dosarele istoriei şi Memoria. Una îngropată de difuzori, alta de Ministerul Culturii – care a refuzat să o mai subvenţioneze. Se pregăteşte să tragă obloanele, după 19 ani, şi Puncte Cardinale. Cauza este aceeaşi: neimplicarea majorităţii celor care le-au apreciat. E păcat să aplauzi o idee frumoasă, să te bucuri de ea, dar să nu faci nici un gest pentru a fi dusă mai departe.
Oricum, noi vom continua să scoatem ROST, fie şi numai pentru abonaţi, dacă altfel nu se poate. Dar ne-ar prinde foarte bine puţină solidaritate din partea dvs, a cititorilor noştri. Unde Dumnezeu vede dragoste şi împreună-lucrare, pune şi El mîna.
* Acest text a apărut ca editorial în ROST nr. 80 - 81.
Liderul PSD, Mircea Geoana, a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizita privata la Moscova, unde s-a intalnit in secret cu unul dintre consilierii presedintelui Medvedev, au declarat pentru HotNews.ro surse politice. Potrivit acestora, intalnirea ar fi fost arangajata de Boris Golovin, om de afaceri cu interese in domeniul energetic din Romania, despre care presa a scris ca ar fi ex-ofiter GRU. Contactat de HotNews.ro, Golovin a negat orice legatura cu liderul PSD. Initial, Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa au declarat ca nu stiu nimic despre vizita privata facuta de Geoana la Moscova. Dupa catava ore, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a confirmat ca Geoana a efectuat pe 27 aprilie o vizita privata la Moscova, dar spune ca nu stie cu cine s-a intalnit liderul PSD, ce a discutat si cat a durat vizita.
Iata ca relatia lui Geoana cu Moscova, pe care o aratam aici, nu mai suporta mijlocitori.
Îmi face plăcere să semnalez apariţia în România a unei cărţi a profesorului conservator american Paul Gottfried: Mişcarea conservatoare, la Editura Logos (Bucureşti), în traducerea lui Dragoş Moldoveanu. Lansarea acestei cărţi şi a volumului A Treia Forţă: Economia libertăţii. Renaşterea României profunde (antologie coordonată de John Chrysostom Médaille şi Ovidiu Hurduzeu), va avea loc pe 26 noiembrie a.c., la târgul Gaudeamus (Romexpo), de la ora 16.00, şi la Sala Rapsodia din Bucureşti, începînd cu ora 20,30. Vor participa Dan Puric, John Chrysostom Médaille şi Ovidiu Hurduzeu. Redau mai jos un fragment dinMişcarea conservatoare, de Paul Gottfried.
„Datorită caracterului lor clar american şi sentimentelor cel puţin reziduale în favoarea pieţei libere, paleoconservatorii sunt destul de limitaţi în alegerea alianţelor. Ei îi admiră pe localiştii italieni care au înfiinţat Lega Lombarda şi scriu ocazional pentru revista lui Benoist, Nouvelle Ecole, şi pentru Salisbury Review, al cărei editor, Roger Scruton, este un istoric conservator britanic. Întrucât energiile paleoconservatorilor au fost canalizate cu precădere asupra unor subiecte de interes american, au căutat acasă amici şi simpatizanţi. Opţiunea este cu atât mai de înţeles, dacă ne gândim la postura pe care şi-au asumat-o, de critici ai globalismului democratic, cu interese protecţioniste şi neonaţionaliste. Paleoconservatorii se pot afla totuşi în situaţia ideală de a purta, în scurtă vreme, propriul război. Fără a spera inutil că-i vor putea înlocui pe neoconservatori ca purtători ai mesajului politic şi cultural pe coridorul New York – Washington, ei continuă să exercite o funcţie critică în interiorul dreptei americane. Mai presus de toate, sunt preocupaţi de subiecte pe care neoconservatorii şi stângiştii ar prefera să le ţină deocamdată închise, între care tentaţia egalităţii politice şi sociale, funcţionalitatea ideologiei drepturilor omului şi fundamentele genetice ale inteligenţei. În toate aceste atacuri la adresa tabuurilor liberale şi neoconservatoare, paleoconservatorii dovedesc o exuberanţă iconoclastă rară în cazul dreptei intelectuale postbelice. Spiritul lor este mai degrabă nietzschean decât neo-tomist, hăituind, asemenea lui Nietzsche, idolii democratici, dispreţuind ceea ce ei consideră că dezumanizează. E foarte posibil ca paleoconservatorii să facă un serviciu societăţii, reprezentând ceea ce Clinton Rossiter numea, privind către dreapta postbelică, „ingrata persuasiune”. În ciuda a orice, ei îşi văd de treabă, chiar dacă întâmpină obstacole din ce în ce mai mari. Şi totuşi, este îndoielnic că se vor grăbi alţii să ocupe locurile lor de pe metereze atunci când această generaţie de paleoconservatori va ieşi din scenă. Fără perspectiva unei victorii sau, cel puţin, a reducerii disparităţii între cele două tabere, bătălia începe deja să pară lipsită de rost. Numeroşi intelectuali ai „vechii drepte” şi-au manifestat nerăbdarea de a se întoarce în mediul universitar, acolo unde identificarea cu dreapta neoconservatoare le-a adus mari neajunsuri. Alţii au dat de înţeles că sunt mai puţin deranjaţi de stânga inteligentă decât de dreapta care se autopromovează şi că şi-ar dori să exploreze posibilităţile nu de aliere, ci de asociere, pentru a coopera. De ceva vreme încoace, specialiştii în studii sudiste (istorie, sociologie, literatură) atât de stânga, cât şi de dreapta, conlucrează pentru a îmbunătăţi standardele disciplinelor lor, evoluţii similare fiind aşteptate şi în alte domenii. Un număr surprinzător de mare de paleoconservatori citeşte reviste precum Progressive, Nation, Utne Reader, considerându-le mai puţin iritante decât, de exemplu, National Review. Paleoconservatorilor li se spune că stângiştii au curajul de a-şi exprima propriile convingeri, oricât de ciudate ar părea acestea; nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre conservatori. Numeroşi reprezentanţi ai „vechii drepte” au mers atât de departe încât au repudiat eticheta de „conservator”, preferând să se numească „reacţionari”, „naţionalişti” sau „libertarieni”, pentru a evita un termen pe care îl consideră întinat de laşitate şi oportunism”.
Inovația calendarului
-
[image: gavril]Deși Sf. Munte este dominat de probleme bisericești, așa cum
a fost de la bun început, în ceea ce privește așa numitul Calendar vechi
(iul...
Ideile au consecințe. Introducere
-
Vă oferim mai jos primul capitol al volumului Ideile au consecințe de
Richard M. Weaver, o capodoperă a gândirii conservatoare, o carte publicată
la 1948...
De ce atâta ură?
-
Donald Trump la un recent miting electoral: "China și Germania vor să pierd
alegerile."
Asemenea, Iranul. Si nu numai.... Să ne reamintim...
2016 - Trum...
Postări
