Mîine vorbim despre "Fenomenul Piteşti"

Mîine, 28 iunie, de la ora 18, la Orange Concept Store (Calea Victoriei nr. 41) va avea loc o conferinţă de presă prin care va fi lansată oficial Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti”. Vor participa Radu Ciuceanu (fost deţinut politic, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului), Alin Mureşan (directorul Şcolii de Vară, preşedinte al Centrului de Studii în Istorie Contemporană), Ionuţ Trandafirescu (directorul Editurii Filos) şi subsemnatul, în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Rost" şi de director al revistei omonime - entităţi care au aproape un deceniu vechime în acţiunea de recuperare a adevărului istoric privind trecutul nostru recent şi de revigorare a memoriei colective.

Prima ediţie a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti” se va desfăşura la Piteşti între 23-27 iulie şi îşi propune să retrezească interesul public pentru cea mai inumană acţiune represivă din istoria recentă, dar şi pentru modelele de demnitate şi rezistenţă din perioada comunistă. La cursurile şcolii vor participa 15 studenţi, iar costurile vor fi acoperite integral de organizatori.
Organizatori principali sînt Centrul de Studii în Istorie Contemporană, Editura Filos şi www.fenomenulpitesti.ro.

***

„Fenomenul” sau „Experimentul Piteşti” s-a desfăşurat între noiembrie 1949 şi decembrie 1951 în mai multe închisori din România comunistă (în principal la Piteşti şi Gherla, dar şi la Canal, Târgu Ocna ori Braşov). El consta în distrugerea fizică şi morală a tinerilor închişi în penitenciare prin combinarea celor mai crude şi inumane metode de tortură fizică şi psihologică, aplicate de către alţi colegi deţinuţi. Securitatea a recrutat în primă fază un grup de 5-6 condamnaţi, conduşi de Eugen Ţurcanu, care ulterior au obligat prin schingiuri şi alţi tineri să li se alăture în cadrul comitetelor de tortură. În afară de chinurile fizice (sute de flotări şi genuflexiuni, zile întregi de stat în diverse poziţii incomode, lovituri la faţă, tălpi, fese, organe, toate în condiţiile în care deţinuţii erau subnutriţi cronic), victimele erau batjocorite şi prin metode care le afectau psihicul, fiind obligate să îşi calce în picioare public familia, prietenii, credinţa şi simbolurile religioase, modelele etice din libertate. În plus, victimelor li se cereau informaţii despre activitatea anticomunistă dinainte de arestare (folosite de Securitate pentru a opera alte arestări), iar majoritatea erau solicitaţi, în ultima etapă a „experimentului”, să se compromită decisiv prin participarea la bătăi. Prin torturile de tipul „experimentului Piteşti” au trecut circa 1000 persoane, dintre care au murit aproximativ 50.

***

Centrul de Studii în Istorie Contemporană a apărut în februarie 2012 din dorinţa de a asigura un cadru propice pentru cercetarea istorică şi promovarea evenimentelor şi personajelor reprezentative ale istoriei contemporane din România atât în ţară, cât şi în străinătate. Centrul este o organizaţie non profit, independentă şi străină intereselor de orice altă natură decât cele strict profesionale. El este iniţiativa privată a unui grup de cinci tineri cu experienţă în cercetare, organizare de evenimente şi administraţie.

Principalul nostru obiectiv este să tratăm toate subiectele cu profesionalism şi dedicaţie, fără prejudecăţi sau judecăţi de valoare. Ne dorim să transformăm subiectele noastre de cercetare în evenimente de interes public şi să atragem interesul tuturor generaţiilor (dar mai ales al tinerilor) spre cunoaşterea trecutului recent, atât prin calitatea conţinutului, cât şi prin formele de prezentare.

Călătorie în poveste

De cate ori iau drumul unei manastiri, ma pregatesc sa intru in poveste. Dincolo de rav­na, evlavie, dragoste si nadejde - punc­tele cardinale ale pelerinului -, se afla un copil tanjind dupa povesti minunate, cu sfinti coborati din icoane si cu oameni care primesc aripi ingeresti. Stiu ca povestea ma asteapta vie, puternica si pul­sand ca inima unei fiinte nemaiin­talnite. Stiu ca vrea sa fie spusa, dar nu se da oricui. Si sper sa mi se dea mie, asa cum poetului i se da de Sus versul care il poarta spre lumi nebanuite. Cine stie de cate ori am ratat o po­ves­te extraordinara, fara s-o banu­iesc, sub straiele modeste ale unei apa­rente normalitati? Pen­tru ca intot­deauna povestea este as­cunsa, taini­ca, nevazuta decat de ochii inimii, daca ii ai deschisi. Asa­dar, cand pleci la drum spre o manastire, trebuie sa-ti deschizi bine ochii inimii, ca sa traiesti po­vestea adevarata. Putin a lipsit sa trec orb si pe langa povestea Schi­tului Cucuis, din judetul Alba. A­veam ochii legati de griji lumesti, si sufletul prea tulburat de mirosul in­ceputului de primavara. Dar cine­va de Sus a vrut altfel...

Cititi reportajul in Formula As.

Monahul Moise de la Oaşa, despre un Pateric al închisorilor comuniste

Nascut in 1974 la Resita, a urmat Facultatea de Drept din Timisoara, unde a intrat in A.S.C.O.R. si a apucat, cu nadejde, pe calea credintei. In 1996, a devenit frate la manastirea Posaga (Alba). Din 2000, obstea de la Posaga s-a mutat la Oasa, in Muntii Sureanu, la 1.400 de metri deasupra lumii. Dupa alti cativa ani de nevointe, monahul Moise Iorgovan a inceput un proiect cultural, care avea sa-l acapareze total: o cronica documentara, filmata si scrisa, despre suferintele din inchisorile comuniste din Romania si Basarabia, marturisite de fosti detinuti politici. Un demers nobil si temerar, despre frumusetea credintei in temnita.

Monahul Moise, Fortul 13 Jilava.

"Am inceput in anul 2004, pentru cartea despre Gafencu, care a aparut in 2007. In acea perioada, faceam expeditii de cercetare cateva saptamani, de doua ori pe an; intervievam supravietuitori ai inchisorilor care l-au cunoscut, studiam in arhivele CNSAS... Insa, din anul 2006 si pana in 2011, documentarea pentru Pateric a devenit ocupatie preponderenta, si la manastire am ajuns sa fiu musafir. Sigur ca mergeam des, si la Oasa, si la Petru Voda, sa ma linistesc, sa caut sfat, dar nu am mai putut duce viata de obste, si toata concentrarea mea a fost pe aceasta descoperire a Ortodoxiei din rezistenta anticomunista. Am avut parte de multa intelegere, si din partea parintelui staret Iustin, si a Inaltului Andrei, si a Inaltului Irineu, actualul arhiepiscop al Albei. E drept ca nici nu i-am facut de rusine, m-am purtat cum se cuvine peste tot, iar dupa un timp, au vazut si rezultatele acestei zbateri: cartile si filmele. Asta nu era o treaba pe care trebuia s-o faca un calugar. Dar daca n-o facea un calugar, n-o facea nimeni, pentru ca nu avea nimeni timp sa se dedice, sa umble atata prin tara; nici nu acceptau multi regimul de viata pe care l-am avut eu, mereu pe drumuri, dormind prin gari, stand la ocazie, cu rucsacul in spate, la pomana tuturor. Din punct de vedere monahal am suportat foarte multe lipsuri si caderi, dar cred ca a meritat. A fost o ocazie pe "ultima suta de metri" de a-i cunoaste pe batranii fosti detinuti politic si, practic, de a-i "spovedi". E important, pentru ca nu toti si-au scris experientele carcerale. Si oamenii astia sunt atat de batrani, pleaca unul cate unul, intr-un ritm infiorator de rapid. Pe urma, a fost munca in arhive. Nu in ultimul rind, am avut ocazia sa cunosc mai bine tara si oamenii, in general. Si asta m-a facut foarte optimist. Pentru ca am sesizat o mare sete de Dumnezeu la poporul asta si pentru ca am vazut ca se pot face lucruri minunate, fara resurse mari."

Citiţi interviul în Formula As!

Monahul Moise, alături de alţi călugări, rugîndu-se în faţa celulei din Casimca Jilavei în care a murit Costache Oprişan. Oct. 2010. Fotografii de Irinel Cîrlănaru

A trecut la Domnul mult-pătimitorul Gheorghe Jijie

Astăzi, 12 iunie 2012, în jurul orei 12:30 a trecut la Domnul mărturisitorul Gheorghe Jijie.

Născut la 10 iunie 1919 în oraşul Botoşani, Gheorghe Jijie a fost arestat împreună cu părinţii săi în anul 1948, în lotul Ştefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă şi Nicolae Luca. Iniţial a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru "uneltiri contra statului" dar în final a executat 13 ani, prin mai toate puşcăriile ”celebre”: Jilava, Aiud, Periprava, Gherla, Galaţi, etc.

Într-un interviu, bătrânul pătimitor povestea cum ”m-au luat şi m-au dus într-o cameră de anchetă, unde erau vreo 10-12 gardieni care stăteau cu ochii pe mine. Unul punea întrebările, iar eu trebuia să răspund imediat. Dacă nu răspundeam, îmi dădea una cu un ciomag. Trebuia să răspunzi imediat, să n-ai timp să te gândeşti. Spre sfârşit, am căzut extenuat după patru ore de bătaie. Şi iarăşi cu ciomagul pe mine, ca să mă ridic”.

După căderea dictaturii comuniste a îndeplinit funcţia de secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. Deasemenea, este şi autor al volumelor monografice dedicate personalităţilor George Manu şi Vică Negulescu.

Dumnezeu să-l odihnească cu drepţii Săi!

Sursa: Fericiţi cei prigoniţi

Gh. Jijie în 2010, la Jilava. Foto: Irinel Cîrlănaru

PS: 

Atît pe nea Jijie, cît şi pe bădia Constantin Iulian i-am cunoscut bine, încă de acum vreo 15 ani. Am avut mereu ceva de învăţat de la ei, deşi deseori ne-am aflat pe poziţii diferite în chestiuni legate de slujirea binelui comun. Poate mă învredniceşte Domnul să scriu pentru ROST cum i-am cunoscut şi ce mi-au împărtăşit de-a lungul vremii. Pînă atunci, constat cu tristeţe că în ultimii doi, trei ani bătrînii noştri s-au grăbit să plece în grupuri şi că dorul de ei e mai greu decît ne-am închipuit. Dumnezeu să-i numere în ceata drepţilor! (C.T.)

Renaşterea Dreptei

Văd că nişte oameni se agită prin presă, pe bloguri şi siteuri: Dreapta trebuie să se regrupeze, acum e momentul, MRU are datoria să aleagă... Care Dreapta, frăţiorilor? Că, să ne înţelegem, PDL nu e de dreapta. Iar PNL e în USL - deci nu e nici el, dacă îşi va fi imaginat că a fost vreodată. Cît despre MRU, credeţi-mă, a expirat înainte de termen. Omul e un neocon obosit, de care marele cîrmaci s-a folosit şi (l-)a ratat. Nu e nimic de sperat de la el. Nici n-a fost, dar mă rog... 

Dreapta nu există, pentru că oamenii de dreapta sînt puţini în ţara asta şi în general confiscaţi de proiecte personale. Fără oameni de dreapta nu poţi face un partid de dreapta. Chiar dacă îl faci pe hîrtie, nu e decît o butaforie, scuzaţi rima. Şi dacă, să zicem, printr-un context favorabil, un astfel de partid ar putea ca să însemne ceva, să intre în Parlament, de pildă, n-ar fi decît o altă formă fără fond, care ar compromite şi mai rău ideea de Dreapta. Destul şi-au bătut joc de această idee ţărăniştii, liberalii, pedeliştii, "conservatorii" lui Felix...

N-am nici cel mai mic interes şi nici umbră de entuziasm să lucrez pentru înlocuirea nenorociţilor lor cu nenorociţii noştri. 

Cum am mai spus, Dreapta e un stil de viaţă mai întîi şi numai pe urmă o direcţie politică. Or stilul Dreptei e demodat: tradiţional (creştin, pentru români), conservator, naţionalist, personalist, comunitarist, pro familie, realist şi responsabil. Cum să faci Dreapta într-o ţară ultra-"progresistă", adică taman pe dos faţă de înseamnă Dreapta? România e dominată copios, de 22 de ani, de Stînga pentru că asta-i mentalitatea, ăştia sînt oamenii. Întîi să lucrăm asupra oamenilor, pe urmă vom dezvolta şi proiecte politice.

Votul meu

Am votat. Pentru minte, inimă şi literatură :) Sper s-o faceţi şi voi, cu credinţa că nu e zadarnic votul, chiar dacă aceia pentru care aţi optat nu vor fi aleşi. Vă spun asta pentru că şi eu am trecut, în decurs de vreo opt luni, de la "nu mai votez", că n-am cu cine, la "anulez votul", ca să protestez, pînă la "votez". Am conştiinţa împăcată că n-am creditat nici un ticălos. Nu sînt mai mulţumit cu clasa politică de la noi, nici nu-mi fac iluzii că vor cîştiga aleşii mei. Un scor bun însă pentru cei pe care am pus ştampila va fi semnalul pentru alţi oameni oneşti, buni profesionişti, patrioţi şi cu credinţă în Dumnezeu, care pînă acum au stat deoparte de politică temîndu-se să nu se murdărească, să încerce să schimbe ceva, să se implice şi să candideze. Altfel, la alegerile parlamentare voi fi din nou în starea numărul doi, de anulare a votului. 

LATER EDIT 

Televiziunile de ştiri anunţă rezultate uluitoare ale acestor alegeri, după exit poll-uri. Probabil se va înroşi toată ţara. PSD n-a mai avut peste 80% din 1990. Prostiile şi ticăloşiile pesediste fac din nou posibil acest lucru, probabil. Dar tare mă tem ca porcăriile pedeliste să nu ni se pară nişte fapte cu totul neglijabile prin comparaţie cu ce va urma. Pe băieţii lui Iliescu i-am mai văzut pe cai mari. Iar liberalii par o simplă anexă a PSD.

UPDATE

Rezultatele exit-poll Realitatea TV, ora 21.00 (surprizele, cu roşu):

BUCUREŞTI

Primăria Generală:

Sorin Oprescu – 64.11%

Silviu Prigoană – 17.58%

Nicuşor Dan – 7.41%

Vasile Horea Mocanu (PPDD) – 6,8%

Consiliul General: 

USL – 63.04%

PDL – 17.41%

UNPR – 2,7%

PPDD – 8.5%

Primari de sector:

Sectorul 1 – Chiliman – 74.5%; Paleologiu – 16.3%

Sectorul 2 – Ontanu – 49%; Frumosu – 29.85%

Sectorul 3 -  Robert Negoita – 58.51%; Liviu Negoiţă – 31,13%

Sectorul 4 – Piedone – 80%; Sulfina – 10.22%

Sectorul 5 – Marian Vanghelie – 56.02%; Atanasoaie – 14,22% 

Sectorul 6 – Manescu – 50.6%; Poteraş – 24,23%

CLUJ

Primărie: Boc – 41%; Nicoară 41%; Kovacs – 8.4%

Consiliul Judeţean: USL – 44.5%; PDL – 35.7%

CRAIOVA:

Olguţa Vasilescu – 49.88

Solomon – 37.10

USL – 58.32, PDL – 10.6%

TÂRGU MUREŞ:

Primar: Florea – 54%; Frunda – 30,7%

Consiliul Local: UDMR – 31.42%; PDL – 31.42%

  Exit-poll CCSB/Antena3 (ora 21:00):

Bucuresti Primari:

Sorin Oprescu - 65.8%
Silviu Prigoana - 15.7%
Nicusor Dan - 6.8%
Horia Mocanu - 5.8%
George Becali - 1.4%
Anghel Iordanescu - 1.4%
Irinel Columbeanu - 0.1%
Petre Popeanga -0.7%

Bucuresti Consiliu:

USL - 62,4%
PDL - 16.3%
PP-DD - 7.0%
UNPR - 2.2%
PRM - 1.5%
PNG-CD - 0.8%
PNT-CD - 0.4%
Nicusor Dan - 4.3%
PNG-CD - 0.8%
PNT-CD - 0.4%
Nicusor Dan - 4.3%

Primar Cluj-Napoca

Marius Nicoara - 43,1%
Emil Boc - 40,3%
Peter Eckstein-Kovacs - 7,6%
Iuliu Tagorean - 2,6%
Mircia Giurgiu - 1,7%
Madalina Paul - 0,8%

Consiliu Cluj-Napoca
USL - 43,7 %
PDL - 35,9%
UDMR - 10,0%
PP-DD - 3,4%
PRM - 1,2%
UNPR - 0,2%

Primar Iasi

Gheorghe Nichita - 65,8%
Daniel Oajdea - 11,0%
Nicusor Paduraru - 10,8%
Tudor Ciuhodaru - 10,0%
Elena Savin - 0,7%
Oana Sandu - 0,3%

Consiliu Iasi
USL - 66,4%
PDL - 13,3%
PP-DD - 10,8%
UNPR - 4,7%
PRM - 1,0%
PNT-CD -0,6%


Exit-poll IRES/Digi 24:

Primaria Bucuresti:

Sorin Oprescu - 64,6%
Silviu Prigoana (PDL) - 13,2%
Nicusor Dan - 8,6%
Vasile Horia Mocanu - 6,2%
Anghel Iordanescu (UNPR) - 2,6%
George Becali (PNG) - 2%

Consiliul General al Municipiului Bucuresti

USL - 64%
PDL - 16,2%
PP-DD - 7,7%
UNPR - 3,9%
PRM - 2,2%
PER si PNG-CD - 1,1%

Primaria Cluj Napoca:

Marius Nicoara (USL) - 43,9%
Emil Boc (PDL) - 36,9%
Peter Eckstein-Kovacs - 11%
Mirel Tarborean - 2,7%
Mircia Giurgiu 1,8%

Consiliul local

USL - 44%
PDL - 32,5%
UDMR - 13,2%
PPDD - 4%

Iasi:
Gheroghe Nichita (PSD) 63,5
Tudor Ciuhodaru (UNPR) 11,8

Cluj:
Marius Nicoara (USL) 43,9
Emil Boc (PDL) 36.9


Craiova:Lia Olguta Vasilescu 52,4
Antonie Solomon 36,1

Timisoara:
Nicolae Robu (USL) 51,6%
Adrian Orza (PDL) - 22,3%

Se umple Cerul de martiri. Azi a plecat şi Constantin Iulian

Azi, la ora 10.20, a trecut la cele veşnice dr. Constantin Iulian (n.1929), preşedintele Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti. Constantin Iulian a fost deţinut politic timp de 13 ani, fiind întemniţat în 1948 ca şef al Frăţiilor de Cruce din Vaslui. A  fost unul dintre puţinii intraţi în malaxorul "reeducării" de la Piteşti care au rezistat pînă la capăt verticali. Eliberat în 1954, a fost rearestat doi ani mai tîrziu şi condamnat în lotul lui Puiu Atanasiu, pentru tentativa de reorganizare a Mişcării Legionare. În timpul reeducării de la Aiud nu a făcut nici o concesie, drept pentru care a stat aproape numai în Zarka. Eliberat în 1964, cu decretul de amnistie generală, şi-a terminat facultatea şi un doctorat în hidrotehnică. După '90 a fost profesor la catedra de hidrotehnică a Politehnicii bucureştene. Între anii 1995 şi 2005 a fost preşedintele Partidului Pentru Patrie, fondat de foşti deţinuţi politic legionari. 

Puteţi afla mai multe despre această personalitate-reper dintr-o ediţie a emisiunii "Profesioniştii", aici.
Dumnezeu să-l odihnească!

UPDATE

Înmormântarea va avea loc Duminică 10.06.2012, începînd cu ora 11,oo, la Cimitirul Străuleşti 2. Pentru transport, participare, detalii cu privire la protocol, contactaţi: 0722749249, e-mail: buciumul@yahoo.com, Florin Dobrescu. 

Constantin Iulian, revenit la Jilava, de data aceasta în libertate (2010). Foto: Irinel Cîrlănaru

Jilava, oct. 2010. Foştii deţinuţi politic Gheorghe Jijie, Constantin Iulian şi Marcel Petrişor rememorează patimi din închisoare. Foto: Irinel Cîrlănaru

Basarabia: 200 de înstrăinare

Înscrieri la Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“

Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi www.fenomenulpitesti.ro organizează Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“, care îşi propune să retrezească interesul pentru victimele regimului comunist şi pentru cel mai inuman experiment represiv din închisori.

Ediţia I se va desfăşura la Piteşti între 23-27 iulie anul curent şi va cuprinde prelegeri ale unor personalităţi de prestigiu legate de fenomenul Piteşti, de represiune şi de rigorile regimului comunist. Programul mai cuprinde filme documentare despre comunism, însoţite de dezbateri tematice, şi vizite de documentare la fostele închisori Piteşti şi Jilava. Studenţii se vor putea bucura de un dialog deschis cu personalităţi ca Dan C. Mihăilescu, Radu Preda şi Sorin Lavric, dar şi cu supravieţuitori ai tortúrilor. Directorul Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti“ este istoricul Alin Mureşan.

La cursurile Şcolii de Vară vor participa 15 studenţi. Doritorii trebuie să completeze formularul de înscriere de pe site-urile www.istoriecontemporana.ro sau www.fenomenulpitesti.ro până vineri, 6 iulie (inclusiv) şi să îl trimită la adresele de mai jos. Lista candidaţilor admişi va fi publicată pe aceleaşi site-uri luni, 9 iulie. Cheltuielile legate de transportul, cazarea şi masa studenţilor vor fi suportate de către organizatori.

Pentru informaţii legate de admitere, ne puteţi scrie la adresele scoaladevara@istoriecontemporana.ro sau scoaladevara@fenomenulpitesti.ro.

Pentru acreditări de presă şi informaţii suplimentare legate de organizare, ne puteţi contacta la presa@istoriecontemporana.ro.