Ultimele două zile de concurs pentru "Premiile Gabriel Constantinescu"

Dragi prieteni ai Rost, vă amintesc că pînă mîine seară la ora 00.00 mai puteţi vota (like pe Facebook) articolele preferate din concursul nostru de jurnalism, "Premiile Gabriel Constantinescu". Autorul textului cu cele mai multe like-uri va primi premiul pentru popularitate. La această oră, trei concurenţi aleargă umăr la umăr :-) Găsiţi toate textele aici.

De asemenea, pînă mîine seară mai primim texte în concurs. Grăbiţi-vă! E ultima rundă!

Despre înmormîntarea Părintelui Iustin Pârvu

IMPORTANT! 
"Mănăstirea Petru Vodă s-a născut un sfînt! Povestea lui, Duminică, 23 iunie, ora 21.00, la emisiunea În premieră, pe Antena 3."

Despre Părintele Iustin la Naşul TV

Acum, pe Naşul TV, scriitorul creştin Răzvan Codrescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Rost, despre Părintele Iustin Pârvu! Puteţi vedea emisiunea online. 

Concluzia emisiunii a fost trasă de Răzvan Codrescu: "Părintele Iustin Pârvu este referenţial şi din punct de vedere duhovnicesc şi din punct de vedere naţional. Şi nădăjduim că numele său se va regăsi şi în sinaxare. Dumnezeu să ne ajute să binemerităm că ni l-a dăruit!".

Părintele Iustin Pârvu va fi înmormîntat joi. Se organizează pelerinaj

MĂNĂSTIREA PETRU VODĂ: "Înalt Prea Sfinţitului Teofan al Moldovei a venit la Mănăstirea Petru Vodă la prima oră a dimineţii, astăzi, Luni, 17 Iunie, şi a făcut un scurt parastas pentru Părintele Justin, de curînd mutat din lumea aceasta la cea veşnică.
După parastas, împreună cu obştea mănăstirii s-a hotărît ca înmormîntarea părintelui stareţ să aibă loc Joi, 20 Iunie, în incinta Mănăstirii Petru Vodă. Pentru aceasta, s-a hotărît ca Sfînta Liturghie să înceapă la ora 9 dimineaţa (ora Bucureştiului), iar Slujba Înmormîntării la ora 12, în continuarea Sfintei Liturghii.
Fiii duhovniceşti ai Părintelui Justin sînt chemaţi să vină să se închine începînd de astăzi, pentru a evita, pe cît va fi cu putinţă, aglomeraţia mulţimii de oameni la care ne aşteptăm pentru ziua de Joi, 20 Iunie. Vă mulţumim pentru înţelegere."

Părintele Iustin, în 2007. Sursa: site-ul www.petruvoda.ro.

LAURENŢIU DUMITRU: "Pelerinaj de o zi la Mănăstirea Petru Vodă la înmormântarea Părintelui Justin Pârvu. Plecarea spre Petru Vodă se va face de miercuri seară, ora 20.00, de la Universitate (Bucureşti). Preţ 150 RON.
Înmormântarea Părintelui Justin va avea loc Joi, 20 iunie, de la ora 12.00, fiind precedată de săvârşirea Sfintei Liturghii (ora 9.00).
Cei ce doresc să ajungă la înmormântarea Părintelui Justin, să-mi scrie un mail şi să-mi lase număr de telefon pe adresa pridvor@yahoo.com.
Pelerinajul e organizat de o agenţie de pelerinaje."

 

RĂZVAN CODRESCU: "Deşi lunga suferinţă a ultimului său lustru de viaţă pămîntească, dramatic accentuată în ultimele luni, ne-a obişnuit cumva cu gîndul înfiorat al iminentei despărţiri, vestea că Părintele Iustin Pârvu, ultimul mare legionar celest al Ortodoxiei româneşti, a închis definitiv ochii, în cetatea sa duhovnicească de la Petru-Vodă, e greu de primit şi greu de dat mai departe, cîntărind dureros nu doar cît sfîrşitul unui om încununat de sfinţenie, ci cît sfîrşitul marşului legendar al unei întregi generaţii mărturisitoare, ivite din efervescenţa creştină şi naţională a primei jumătăţi a secolului XX, mucenicită şi transfigurată sub marea prigoană comunistă din a doua lui jumătate şi îngăduită de Dumnezeu să strălumineze pilduitor începuturile deloc line ale noului veac şi mileniu." (Continuare)

Părintele GHEORGHE CALCIU despre Părintele IUSTIN PÂRVU: "Cuvântul părintelui este tare, în sens spiritual, dar mai mare decât cuvântul care iese din gura lui este duhul din el care ţi se comunică dincolo de cuvânt, cu o forţă irezistibilă, fără a-ţi viola gândul şi sensibilitatea, în mod mângâios, cuprinzându-te din toate părţile ca o apă binecuvântată. Dar şi logica lui este spirit de foc, ieşind dintr-o convingere nestrămutată a credinţei lui, dintr-o experienţă de duhovnic uriaşă, încununată şi de experienţa închisorilor prin care a trecut, unde răbdarea lui s-a format şi unde a mângâiat, a mustrat şi a vindecat cu rugăciunea şi cu dragostea."  

Cu părintele Calciu, în toamna lui 2006, la Petru Vodă. Foto: Lucian D. Popescu

Părintele IUSTIN PÂRVU, într-un interviu pe care mi l-a acordat, pentru Formula As, în 2007: "Este stiut ca Biserica a fost intotdeauna forta si ramane forta unui stat. De aceea, dusmanii statului roman incearca sa paralizeze Biserica. Nu ma refer doar la straini, ci si la romanii care lovesc credinta noastra. Vedeti scandalul icoanelor din scoli sau vanzoleala din jurul legii cultelor. Credinta poporului roman a fost mult incercata, si ortodoxia a trecut prin multe persecutii. Numai ca acum, prigonirea Bisericii imbraca alta forma. Vrajmasii vin cu "drepturile omului", cu "libertatea de constiinta", dupa care se ascunde imoralitatea cea mai mare. Tinta este distrugerea neamului. Si suntem atacati in ce este mai profund in noi: credinta stramoseasca.

[...] Frate draga, este o vreme de pustiire a neamului, cand familia este risipita, scoala dispretuita si Biserica atacata. Se poarta avortul si divortul. Cele mai ascutite minti si cele mai pricepute brate merg dupa slujbe mai bine platite in strainatate. Copiii isi afla modele, nu in sfinti si eroi, ci in vedete de televiziune si in afaceristi ticalosi. Toate acestea nasc drame. Duhovnicul trebuie sa le stie tamaduirea, dar nu poate face nimic, daca in crestin nu exista convingerea ca avem o viata pentru Hristos, nu pentru a ne face de cap."

Părintele Iustin Pârvu a trecut la cele veşnice

Părintele Iustin Pârvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, a trecut la Domnul în această seară, după o lungă şi grea suferinţă. Dumnezeu să-l numere cu drepţii Săi! 

Vă recomand două texte care conturează bine personalitatea părintelui Iustin, ultimul mare duhovinc trecut prin temniţele comuniste:

Părintele Iustin, un adevărat purtător de Hristos, de Pr. Gh. Calciu Dumitresa (apărut în revista ROST)

şi

"Cu post şi rugăciune cucereşti cerurile", un interviu pe care mi l-a acordat, pentru Formula As, în anul 2007.

(Im)Politice

Umor involuntar sau dispreţ pentru electorat?

"Mi-am vîndut crucea de aur de la gît ca să supravieţuiască partidul. Soţia mea şi-a vîndut inelele, fetele mele şi-au vîndut cerceii, nici un cercel în ureche nu mai au", a spus azi, la B1Tv, liderul PRM Vadim Tudor, în timp ce-şi aranja frizura, lăsînd să i se vadă ceasul de aur de la mînă.

Şi încă una: "Toţi cei care au vrut să preia puterea în partid astăzi sînt o adunătură de golani. Cîţiva securişti şi ciocoi, care au spoliat bietul popor român în timpul lui Ceauşescu; că de răul lor s-a şi răsculat populaţia în 1989. (...) Pe ăştia i-am băgat în Parlament patru mandate, şaisprezece ani de zile…"

Creştinul Băsescu recidivează. Mişcarea populară sau Mişcarea poponară?

Intrebare: Sunteti de acord cu casatoriile intre persoane de acelasi sex?

Basescu: Sunt de acord cu libertatea fiecarui om sa faca ce vrea cu viata lui, inclusiv aceasta liberate. Ce facem fiecare intre peretii casei noastre este problema noastra. A intra in aceasta zona, a o reglementa cu interdictii prin Constitutie este o mare greseala. Avem un Cod civil care spune ce inseamna familia, reglementeaza relatiile si nu se stie ce evolutii vor fi. Nu treci in Constitutie ceva ce maine s-ar putea sa fie modificat. Daca vor sa se casatoreasca barbat cu barbat si femeie cu femeie este problema lor. Eu sunt crestin ortodox si respect perceptele crestinismului. Altii poate au alte perceptii, este problema lor.

(...) Ma voi ocupa de Miscarea Populara, voi sustine eficient si partidul Miscarea Populara...

Sursa

Trinomul fundamental: Libertate-credinţă-fericire

Aseară a avut loc ultima întrunire a Grupării Rost de dinaintea vacanţei, în acelaşi minunat spaţiu al Librăriei "Predania" (Str. Vulturilor nr. 8). A fost una dintre cele mai miezoase şi încîntătoare dintre cele pe care le-am avut în ultimele luni.
Invitatul nostru special, lect. dr. George Ardeleanu (Universitatea Bucureşti), ne-a vorbit, dovedind o capacitate de sinteză şi analiză exemplară, "Despre libertate la N. Steinhardt şi Dostoievski".
Ca un veritabil specialist în Steinhardt ce se află (are un doctorat "summa cum laude" despre viaţa şi opera scriitorului evreu convertit la creştinism în închisoare şi călugărit, sub numele Nicolae, la Mănăstirea Rohia), dr. George Ardeleanu a demonstrat că toate scrierile (juridice, politice, iudaice, creştine şi literare) şi acţiunile lui Nicu Steinhardt (inclusiv atitudinea şi gîndirea sa din timpul anchetelor şi al puşcăriei) stau sub semnul libertăţii. Este o perfectă corespondenţă între ce credea, gîndea, scria şi trăia Steinhardt.
Steinhardt vedea credinţa adevărată legată indisolubil de libertate (crezi nu “pentru că…”, ci “în pofida…”, “deşi…”, “chit că…”), de incertitudine (mîntuirea nu e garantată printr-un contract între credincios şi Dumnezeu de timpul “îţi împlinesc poruncile şi e musai să mă mîntuieşti”) şi de fericire (credinciosul autentic e fericit). 

Marea sinteză-învăţătură pe care am primit-o aseară este despre trinomul fundamental libertate-credinţă-fericire.

Dr. George Ardeleanu a făcut şi un paralelism interesant între conceptul de libertate la Steinhardt şi la Dostoievski.
Intervenţiile mai multor participanţi la întrunire (literaţi, teologi, sociologi...) l-au determinat pe invitatul nostru să ne înfăţişeze alte argumente, să evoce episoade mai puţin cunoscute şi să ne împărtăşească amănunte relevante. 

Seara, desfăşurată, aşa cum ne stă în obicei, ca o întîlnire între prieteni în jurul unei mize generale, s-a încheiat într-o atmosferă veselă, după cum se şi cădea de vreme ce a purtat marca duhului lui Steinhardt.
Ne revedem la toamnă, pe teme la fel de interesante ca şi pînă acum şi cu invitaţi de acelaşi calibru cu George Ardeleanu, Radu Baltasiu, Răzvan Bucuroiu, Radu Carp, Cristi Pantelimon, Sorin Lavric şi Costion Nicolescu.

Muzeul Ţăranului Român: Conferinţa "Din temnite spre sinaxare"

Miercuri, 19 iunie 2013, de la ora 18.00, în Studioul Horia Bernea al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, va avea loc conferinţa Din temnite spre sinaxare, închinată tuturor mărturisitorilor care au ales să moară pentru Hristos în temniţele comuniste.

Vor vorbi:

Demostene Andronescu – fost detinut politic, poet;

Danion Vasile – teolog, scriitor;

Ciprian Voicila – sociolog.

 

Moderator: dr. Mihai Gheorghiu.

„Toţi aceştia care au pătimit în închisori au fost mielul de jertfă pentru iertarea păcatelor poporului român. Ei au fost aruncaţi în gura celor fără de Dumnezeu, ca să ispăşească păcatele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi. Şi chiar dacă acuma se pune problema ca să fie trecuţi în rândul sfinţilor, ei nu trebuie să fie trecuţi în rândul sfinţilor. Ei sunt sfinţi, prin sacrificiul lor”. (ÎPS. Arhiepiscop Justinian Chira)

Hristos S-a înălţat!

Instanţa judecă cererea PRO VITA Bucureşti de închidere a expoziţiei „Human Body”

Asociaţia PRO VITA - filiala Bucureşti a solicitat instanţei de judecată închiderea expoziţiei „The Human Body” desfăşurată în această perioadă la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, precum şi interzicerea ca organizatorii să mai expună corpuri sau părţi corporale umane de genul celor expuse, altundeva pe teritoriul României. De asemenea, a mai cerut obligarea la înhumarea cadavrelor şi a părţilor de cadavre prezentate în expoziţie, pe cheltuiala organizatorilor.

Acţiunea are ca scop apărarea valorilor persoanei umane, reflectate inclusiv în respectul datorat persoanelor decedate, conform legislaţiei româneşti şi internaţionale. Cererea se va judeca marţi, 18 iunie, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

În contextul prevederilor legale, care consacră valorile tradiţionale româneşti, de respect faţă de corpul şi persoana celui decedat, PRO VITA consideră că Expoziţia „The Human Body” nu îşi are locul pe teritoriul ţării noastre, întrucât reprezintă o gravă atingere adusă respectului datorat persoanei după decesul acesteia şi contravine legii române în vigoare, prin:

• modul de expunere;
• tratamentul aplicat corpurilor umane prin tehnica plastinaţiei;
• faptul că corpurile umane neînsufleţite sunt folosite pentru a genera profit;
• faptul că organizatorii nu au prezentat niciun fel de documente cu privire la cadavrele expuse;
• posibilitatea ca trupurile umane expuse să fi aparţinut unor persoane încarcerate în sistemul de detenţie din China, deţinuţi executaţi ori prizonieri de conştiinţă persecutaţi de regimul comunist chinez.

Expunerea corpului unor persoane decedate în general, orice modalitate ar îmbrăca această expunere, şi cu atât mai mult expunerea corpului unor persoane decedate în maniera în care acestea sunt expuse în cadrul Expoziţiei „The Human Body”, contravine valorilor enunţate de legislaţia în vigoare cu privire la respectul datorat persoanei după decesul său.

Un aspect încă şi mai grav este acela că, în ciuda afirmaţiilor organizatorilor, nu se prezintă consimţământul expres al persoanelor cărora le-au aparţinut corpurile în ce priveşte folosirea în acest mod a corpului lor după moarte. Nici afirmaţia că ar fi vorba despre cadavre neidentificate, a căror moarte ar fi survenit din cauze naturale, nu este plauzibilă. Particularităţile tehnicii de conservare („plastinare”) necesită un cadavru cu o vechime de cel mult 3-4 zile, în timp ce declararea ca „nerevendicate” se poate face doar după minim 30 de zile. Deci, este practic imposibil ca un cadavru nerevendicat să fie supus tehnicii plastinaţiei.

„Există motive solide să credem că trupurile ar putea fi ale unor persoane care au decedat în urma încarcerării şi torturii în închisorile chineze, inclusiv 'prizonieri de conştiinţă' persecutaţi în sistemul de detenţie chinez”, afirmă d-na Anca Florescu, avocatul PRO VITA Bucureşti. „Toate cadavrele provin din China, o ţară condusă de un regim totalitar, cunoscut pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului. China este acuzată de tortură, tratamente inumane sau degradante folosite în mod uzual, de persecuţii politice şi religioase, incluzând chiar şi trafic de organe umane de la prizonieri de conştiinţă aflaţi în închisorile chineze, în special practicanţi Falun Gong – toate acestea fiind documentate pe larg în rapoartele internaţionale.”

Doi voluntari de la Societatea Independentă Română de Drepturile Omului, care din prima zi a expoziţiei stau în faţa Muzeului, informându-i pe oameni.

Dezbatere CSIC: Biserica Ortodoxă Română sub comunism

Care au fost formele sub care unii clerici ortodocşi au colaborat cu autorităţile comuniste după 1948? Care ar fi explicaţiile care au stat în spatele variatelor forme de colaborare? Ce forme a luat rezistenţa Bisericii Ortodoxe Române împotriva regimului comunist între 1945 şi 1989 şi care ar fi fost consecinţele unei rezistenţe făţişe împotriva comunizării? Ce efecte a avut atitudinea Bisericii în perioada comunistă asupra vieţii spirituale a credincioşilor, dar şi asupra imaginii BOR?

La aceste întrebări vor căuta să răspundă cercetătorul CNSAS Adrian Petcu, prof. dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice), pr. prof. Adrian Gabor (Facultatea de Teologie), alături de pr. prof. Nicolae Bordaşiu, fost deţinut politic, într-o discuţie moderată de filosoful Sorin Lavric.

Dezbaterea, organizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, va avea loc marţi, 11 iunie, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Naţională din Bucureşti (Bd. Unirii, nr. 22, sala Mircea Eliade).

Într-un mediu public dominat de superficialitate, stereotipii manipulatorii şi abordări reducţioniste, „Dezbaterile CSIC” îşi propun să aducă în discuţie subiecte de istorie contemporană de interes general pentru societatea românească. Scopul principal al acestor întâlniri îl reprezintă prezentarea unor puncte de vedere diferite asupra unor subiecte controversate, dar care modelează societatea contemporană, într-o atmosferă echilibrată, argumentată şi de bun simţ. 

Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Comunicat al societăţii civile creştine. Parlamentari, nu votaţi o Constituţie anticreştină!

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ MEMBRILOR COMISIEI PARLAMENTARE DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI PRECUM ŞI TUTUROR PARLAMENTARILOR,  DIN PARTEA SOCIETĂŢII CIVILE CREŞTINE DIN ROMÂNIA

În contextul  discuţiilor ce au loc în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, deplin conştienţi de rolul legii fundamentale în trasarea viitorului unei ţări şi de faptul că aceasta trebuie să reflecte credinţa spirituală creştină a românilor,

Asociaţiile semnatare,  în calitate de reprezentanţi  al societăţii civile creştine din România îşi exprimă clar voinţa de modificare a Art. 48 din Constituţie prin introducerea: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat si o femeie”. Românii, în majoritatea lor, consideră Familia tradiţională, formată din bărbat şi femeie, ca fiind primul şi cel mai important centru al vieţii sociale. Familia tradiţională reprezintă nucleul de formare a noilor generaţii iar rolul esenţial jucat de aceasta în viitorul unei ţări trebuie specificat şi recunoscut în noua Constituţie.

Ne exprimăm îngrijorarea faţă de declaraţia Domnului Prim-ministru Victor Ponta de a păstra articolul în forma actuală, fără evidenţierea rolului şi importanţei familiei tradiţionale. Acest lucru relevă o minimizare a responsabilităţii pe care o are Statul în a asigura cadrul adecvat de dezvoltare al noilor generaţii şi interferează flagrant cu modul de viaţă al românilor, majoritar creştini. Ne exprimăm speranţa că se va ţine seama de credinţa spirituală a românilor şi se va recunoaşte în noua Constituţie locul şi rolul Familiei tradiţionale.

Ne opunem categoric introducerii în Constituţie la Art. 4, alin. 2 ”Orice discriminare bazata pe .... orientare sexuala este interzisa.” Discriminarea bazată pe orientarea sexuală nu ţine de spiritul sau tradiţia românilor. În România atât heterosexualii, cât şi persoanele de altă orientare sexuală sunt egali în faţa legilor Statului român, iar orientarea sexuală nu este criteriu de evaluare al oamenilor. Orice român este liber să acţioneze în spaţiul privat după cum îi dictează propria conştiinţă, iar minorităţile sexuale nu sunt îngrădite în nici un fel în exercitarea libertăţilor fundamentale. Orice formă de discriminare este interzisă în România, iar  acest lucru este statuat în prezent prin Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare, prin urmare introducerea acestui articol nu este necesară. Mai mult, poate crea confuzii şi viitoare tulburări sociale, deoarece discriminarea pe baza orientării sexuale este în prezent definită ca  fiind  orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe baza de orientare sexuală. Se forţează astfel calea către o legiferare tacită a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, cu faza intermediară de uniune civilă între persoane de acelaşi sex, lucru ce contravine tradiţiei creştine a acestui neam şi naturii umane şi pentru care în nici un caz nu vom gira prin vot.

În încheiere, ne exprimăm încrederea şi speranţa că alegeţi să votaţi o Constituţie ce va crea cadrul adecvat pentru noi şi pentru copiii noştri, o Constituţie apropiată de români, de tradiţia şi credinţa lor creştină. În acelaşi timp însă, suntem pregătiţi să nu acordăm votul de încredere unor propuneri ce nu sunt în concordanţă cu spiritul creştin al acestui neam sau care pun în pericol generaţiile viitoare şi vom încuraja pe toţi românii creştini să nu gireze noua Constituţie ce va fi supusă votului popular.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează,

1.     Alianţa Familiilor din România

2.     Federatia Organizatiilor Ortodoxe PRO VITA din Romania

3.     Asociaţia Pro Vita filiala Bucureşti

4.     Alianţa pentru Demnitate Naţională

5.     Asociaţia Christiana

6.     Asociaţia CIVIC Media

7.     Asociaţia „Rost”

8.     Asociatia „Basarabii"

9.     Asociaţia „Cercul Studenţesc Floarea de foc”

10.  Liga de Utilitate Publică

11.  Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului

12.  Asociaţia „Familia Ortodoxă”

13.  Asociaţia Dascălilor din Romania

14.  Asociaţia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”

15.  Asociaţia pentru Libertatea Românilor

16.  Liga pentru Identitate Naţională

17.  Asociatia “Sfantul Daniil Sihastrul”

18.  A.T.O.R. (Asociaţia Tinerilor Ortodocşi)

19.  Asociatia “Prietenii de Familie”

20.  Asociatia Bio Romania

21.  Asociatia Civică a Tinerilor Creştin Ortodocşi Români

22.  Asociatia Gaspar, Baltasar & Melchior

23.  Asociatia Tinerilor Ortodocsi „Orthograffiti"

24.  Asociatia Traditia Romaneasca

25.  Asociaţia “Triada”

26.  Asociaţia ”Prietenii Sf. Efrem cel Nou”

27.  Asociaţia „Bucovina Profundă”

28.  Asociaţia „Darul Vieţii”

29.  Asociaţia „Doamna Stanca”

30.  Asociaţia „Familia şi Viaţa”

31.  Asociaţia „George Ogăraru” pentru Cultură şi Sport

32.  Asociaţia „Onoare şi Patrie”

33.  Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor"

34.  Asociaţia „Prietenii omului - umanism, cultură”

35.  Asociaţia „Primul Pas”

36.  Asociaţia „Sf. Ioachim şi Ana”

37.  Asociaţia „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”

38.  Asociaţia „Studenţi pentru Viaţă”

39.  Asociaţia Bio România

40.  Asociaţia Casa Gratis Pro Deo

41.  Asociaţia Centrul Creştin Alba Iulia

42.  Asociaţia Clinica Pro-Vita Internaţional

43.  Asociaţia Culturală „Sf. Mitropolit Dosoftei”

44.  Asociaţia Hrisdoria

45.  Asociaţia Iniţiativa Creştin-Ecologistă

46.  Asociaţia Mama Olga - Neamt

47.  Asociaţia Medicilor Catolici din Bucureşti

48.  Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova

49.  Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creştini-Ortodocşi

50.  Asociaţia pentru cultură „Alfa”

51.  Asociaţia Poliţiştilor Creştini din Romania - Filiala Bucureşti

52.  Asociaţia Predania

53.  Asociaţia Pro Vita „Sf. Stelian”

54.  Asociaţia Pro Vita Christiana „Sf. Ecaterina”

55.  Asociaţia Pro-Logos Timişoara

56.  Asociaţia Provita filiala Gorj

57.  Asociaţia Provita Media

58.  Asociaţia Provita Sf. Brâncoveanu, filiala Piteşti

59.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Braşov

60.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Suceava

61.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Tg. Jiu

62.  Asociaţia Tinerii Creştin Ortodocşi

63.  Asociaţia Ucrainenilor Ortodocşi din Bucovina

64.  CARITAS Bucureşti

65.  Forumul Civic Creştin

66.  Fundatia Antimis

67.  Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni"

68.  Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni” fil. Suceava

69.  Fundaţia „Sfânta Irina"

70.  Fundaţia Clinica Pro Vita

71.  Fundaţia Creştină „Arsenie Boca”

72.  Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

73.  Habitat pentru Umanitate - Beiuş

74.  Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate

75.  Liga Distributistă Română “Ion Mihalache”

76.  Societatea Ortodoxă a Femeilor Române – Filiala Iaşi

77.  Școala Brâncovenească

78.  WorldTeach Romania

Ce vrea societatea civilă creştină de la Constituţie

Propunerile ONG-urilor creştine pentru revizuirea Constituţiei României: familie puternică, recunoaşterea tradiţiei creştine şi participare mai simplă a cetăţeanului la viaţa politică.
Un grup de câteva zeci de organizaţii non-guvernamentale creştine a remis Comisiei parlamentare care elaborează proiectul legislativ pentru revizuirea Constituţiei României un set de propuneri şi opinii privitoare la acest proces de modificare a legii fundamentale.
Documentul a fost elaborat în urma unor consultări extinse între organizaţii civice creştine importante şi cuprinde propuneri de întărire a unor prevederi constituţionale relevante pentru respectarea familiei şi a moştenirii creştine a poporului român, dar şi pentru participarea cetăţenească la viaţa politică.
„Conştienţi de însemnătatea revizuirii Constituţiei, organizaţiile semnatare ale acestui document, ca parte a societăţii civile, vă roagă să luaţi în considerare propunerile de amendare, cu scopul adecvării legii fundamentale la tradiţia şi moştenirea poporului român, dar şi pentru adaptarea acesteia la realităţile şi împrejurările de astăzi”, se arată în scrisoarea transmisă membrilor Comisiei.
În primul rând, se solicită modificarea articolului 48 în sensul definirii exprese a căsătoriei ca fiind „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Amendamentul propus urmăreşte recunoaşterea rolului primordial al familiei întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, în conformitate cu tradiţia românească şi după standardele universal recunoscute, ca instituţie esenţială pentru societate şi civilizaţie. „Considerăm că se impune această menţiune mai ales având în vedere evoluţia societăţii româneşti din ultimii ani, creşterea ratei divorţului, reducerea natalităţii, înmulţirea familiilor destrămate, monoparentale sau sărace, toate acestea afectând copiii într-un mod ce pune în pericol viitorul României.”
Tot la articolul 48 se doreşte întărirea dreptului părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea propriilor copii. Propunerea este motivată prin aceea că exercitarea drepturilor parentale şi limitarea intervenţiei statului în familie, consideră semnatarii, au un efect benefic şi rezultă în dezvoltarea unor generaţii viitoare sănătoase.
Recunoaşterea prin Constituţie a tradiţiei creştine este foarte importantă. În sensul acesta, organizaţiile semnatare au propus introducerea la art. 4 a menţiunii că „baza valorilor poporului român se regăseşte în tradiţia creştină, pe care statul are datoria de a o proteja.” Rolul acestui amendament este acela de a recunoaşte, prin legea fundamentală a ţării, o realitate evidentă, fără a afecta în niciun fel laicitatea statului.
Un alt capitol important este acela al participării cetăţenilor la viaţă politică, pe care semnatarii propunerilor o consideră mult prea dificilă pentru un stat democratic.
Astfel, se propune reducerea numărului necesar de semnături pentru iniţiativa legislativă cetăţenească la 55.000 (de la 100.000) şi a celui pentru revizuirea Constituţiei din iniţiativa cetăţenilor, la 250.000 (de la 500.000). Actualele cerinţe, apreciază organizaţiile non-guvernamentale creştine, fac aproape imposibil de transpus în practică iniţiativa legislativă cetăţenească şi se situează mult peste procentul impus pentru acţiunile similare la nivelul Uniunii Europene. Mai remarcăm că nu există egalitate de şanse între un grup de cetăţeni şi un deputat sau senator care poate propune o iniţiativă legislativă singur, deşi numărul de voturi cu care a fost ales cel din urmă în Parlament poate fi cu mult mai mic decât necesarul de semnături pentru o iniţiativă cetăţenească.
În acelaşi scop, se solicită ca propunerea de revizuire a Constituţiei pe calea iniţiativei cetăţeneşti să nu mai necesite adoptarea de către Parlament, ca o modalitate de a asigura, în mod nemijlocit, suveranitatea populară pentru decizii importante.
Puteţi citi documentul integral aici.
Printre semnatarii scrisorii se numără Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe PRO VITA din România, Alianţa Familiilor din România, Asociaţia “Rost”, Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Caritas etc.
La formularea amendamentelor s-a ţinut cont de angajamentele internaţionale ale României, iar propunerile au fost prezentate şi în timpul dezbaterilor preliminare din Forumul Constituţional.

PROZĂ SCURTĂ/ Într-o seară de mai...

Un scaun liber

 

10 iunie 2012
- Ştii cum miroase iarba proaspăt tăiată în oraş?, m-a întrebat ea.
- Cum?, am zis, curios să văd ce metaforă mai născoceşte.
- Ca sufletul meu, a răspuns.
Am tăcut. Şi nici ea n-a spus nimic vreme în­delungată. Mi-e atât de proaspăt în minte acest scurt dialog, de parcă l-am avut ieri, nu acum şapte ani. N-am înţeles nicio­dată ce-a vrut să spună. Cum n-am înţeles ce am trăit cu ea.

***

Masa mare, perfect rotundă, părea o roată de lemn ştirbă. Unul dintre cele zece scaune rămăsese gol. Ab­sen­ţa ce­lui care trebuia să-l ocupe îmi stârnea cu­rio­zi­tatea. Cine era invitatul siman­di­cos, că­ruia îi plăcea să se lase aştep­tat? La me­sele vecine erau scriitori cu­noscuţi, care participaseră la deschi­derea festiva­lului de poezie din acel an.
Într-un târziu, a apărut. Mi-am folosit toate resur­sele interioare ca să nu-mi răzbată pe faţă uluirea. Era o femeie răpitor de frumoasă. Ba nu, fermecător de... "asimetrică". Fru­mu­seţea ei nu stătea în trăsăturile per­fecte, ci în ce transmitea chipul său: energie, rafina­ment, senzua­litate.
În timp ce a salutat şi s-a aşezat la ma­­să, i-am făcut portretul pentru tot­deauna. Destul de înaltă, suplă, cu părul castaniu în­tunecat, acope­rin­du-i pe ju­mătate obra­zul stâng, în­tr-o tăietură studiată, ochi de cu­loa­rea mării pe fur­tună, albaştri-verzi, bărbie vo­luntară, uşor ascuţită. Avea în atitudinea ei ceva ciu­dat, con­trastant, fi­ind deopotrivă gracilă şi ele­gantă, dar şi ofensivă, spor­tivă. Râdea şi le întorcea compli­mentele, cu dezin­voltură, bărba­ţilor din jurul ei. Toate privirile lor erau ţinte pe ea. Celelalte două femei de la masă zâmbeau melancolic.
Micul nostru grup se animase dintr-o dată. Eu mi-am compus o mină absentă, silindu-mă să privesc prin frumuseţea aşezată chiar în dreptul meu, ca printr-o fereastră. Mi-era clar că se făcu­seră praf toată verva şi toată elo­cin­ţa mea. În restul serii, am fost mut ca un peşte.
De obicei, femeile nu mă inti­mi­dează, mă simt în largul meu cu ele; îmi place să le curtez abia per­cep­tibil, suficient cât să le încânte, dar nu într-atât încât să o ia în se­rios. Nu merg mai departe decât cu cele cu care rezonez lăuntric şi numai atunci când sunt singur. Succesul meu e constant, ceea ce îmi hrăneşte alura dominatoare şi, totodată, re­laxată.
Până în seara aceea de mai, nu mă mai îndrăgos­tisem la prima vedere. Şi nici de-atunci încoace. Poate pentru că sunt prea antrenat în flirt sau prea cerebral, ca să mă las subjugat de simpla apariţie a unei femei. Îmi trebuie mai mult: să o cunosc, să fiu înflăcărat de vorbele ei, să o simt... Seducţia e un joc pe care îmi place să îl con­duc. E o ţesătură de cuvinte care sur­prind, fasci­nează, in­ventează o lume... Mă îndră­gos­tesc pe măsură ce mă înfăşor în plasa de cuvinte pe care o urzesc pen­tru femeia de care sunt interesat. Cuvintele mă vrăjesc, dacă exprimă inteli­gen­ţa şi pro­fun­zimile unui su­flet. Fru­museţea fizică doar des­chi­de dru­mul cu­vintelor spre inima mea. Tot cu­vintele mă desvrăjesc, uneori, în­tr-o fracţiune de secundă... Şi-atunci, de ce, în faţa acestei necu­noscute, e­ram in­ca­pa­bil să-mi dez­leg cuvintele ca pe nişte câini de vână­toare? De ce încre­de­rea şi su­perbia mea dis­pă­ruseră subit? Ore întregi am as­cul­tat ce povesteau ceilalţi, zâm­beam dis­trat şi răs­pun­deam mo­nosilabic când voia cine­va să mă atra­gă în discuţie. Când femeia a­ceas­ta tulbu­ră­toare s-a a­pro­piat de mi­ne să se pre­zinte simplu, Iulia, cu un su­râs afabil, n-am reuşit nici să-mi pronunţ numele, ci nu­mai să înclin din cap. Pro­­babil că am făcut figură de idiot. Gândul ăsta m-a com­plexat şi mai tare.

Înspre dimineaţă, când ban­chetul s-a în­che­­iat, în drum spre ho­telul unde eram ca­zaţi, le-am mărtu­ri­sit celor câţiva amici care mă în­soţeau: "M-am îndră­gostit!". Au râs în ho­ho­te. Doar nu era să creadă aşa ceva. Am râs şi eu, ca de o glumă bună.

Poezie şi jazz

 

În zilele festivalului nu i-am vorbit Iuliei, m-am îmbibat de prezenţa ei de la distanţă. M-am întors în Bucureşti bolnav. Mă gândeam întruna numai la ea, tânjeam s-o revăd, regretam amarnic că n-am fost în stare să-mi creez o legătură cu ea. Nici nu ştiam de unde s-o iau. Intrase proaspăt în lumea literară şi, deşi obţinuse câteva premii şi era invitată la diverse eve­ni­mente, mi-a fost destul de greu să-i aflu adresa de e-mail şi numărul de telefon. Am citit tot ce scrisese, de la volumul său de debut până la cronicile literare răs­pân­dite prin reviste. Avea imagini puternice şi un stil de felină primejdioasă în poezie, dar în publi­cistică era uşor pre­ţioasă, cu gust pentru nuanţe şi pe alocuri cu umor. Însă ocazia de a o aborda n-a în­târziat. În "Ade­vărul Literar şi Artistic" apăruse un interviu cu ea. Am sunat-o cu pretextul de a o felicita şi de a-i transmite admiraţia mea pentru versurile ei. A fost foarte prie­tenoasă, ceea ce m-a încurajat. Peste o săptămână, am aflat că va recita la un maraton de poezie şi jazz. Ne-am întâlnit acolo şi am făcut în aşa fel încât să ră­mânem singuri la o masă câteva ore, după ce spec­ta­colul se încheiase. Am vorbit mult despre poezie, mu­zică şi dragoste. Am văzut atunci pentru prima dată cum ochii ei de un albastru intens, care uneori o făceau să pară atât de rece şi stăpână pe ea, capătă irizări stra­nii, reflexe ale unei mari arderi interioare. În lumina joasă a barului unde am întârziat până spre ziuă, îmi zâmbea atât de promiţător, cu capul plecat un pic spre umărul drept, încât eram gata să-mi pun viaţa în mâini­le ei. Şi mi-am pus-o. Dar ea nu ştia încă.

Dragoste fără milă

 

Au fost câteva săptămâni în care ne-am lăsat cu­prinşi de un turbion ameţitor, din care n-am fi putut scăpa teferi, decât dacă rămâneam strâns îm­bră­ţişaţi. Când nu eram împreună, discutam ore în şir pe messenger sau schimbam la ne­sfâr­şit mesaje pe telefonul mobil. Mergeam la orice lansare de carte, la orice expoziţie de pictură, la un ce­naclu săptămânal - unde asis­tam fără să participăm - şi la dez­bateri care nu ne interesau, doar ca să ne în­tâlnim privirile, să ne adul­mecăm, să alunecăm pe cu­vinte ca pe pa­tine, să legăm emo­ţie de emo­ţie, într-o punte peri­cu­loasă. (Continuare)

Din aceeaşi serie:

Dragoste virtuală

O dimineaţă aproape obişnuită 

Iubire nerostită

Aceste texte fac parte dintr-un volum de proză scurtă aflat în pregătire.

Vă recomand...

...dacă vreţi să mai aflaţi cîte ceva despre mine :-)

"Există oameni în care coabitează perfect poetul şi soldatul. Cred că mă număr printre ei"

VIDEO. Şedinţa în urma căreia mucenicul Valeriu Gafencu a rămas cetăţean de onoare al oraşului Tg. Ocna