vineri, 29 februarie 2008

Tentativa de manipulare a Patriarhiei

Patriarhia Romana a reactionat neasteptat de prompt la demersul public al IPS Bartolomeu si al staretilor de manastiri din eparhia sa privind infiintarea de stavropighii. Din textul comunicatului de presa al Patriarhiei, pe care il redau mai jos, reiese insa ca: 1. Modificarea din Statutul BOR s-a facut cu stirea Patriarhului Daniel; 2. Ingrijorarea IPS Bartolomeu este intemeiata.; 3. Patriarhia promite ca Sinodul va face precizari privind stavropighiile in regulamentul pentru organizarea manastirilor. (La o prima vedere, m-am inselat, si am crezut ca Patriarhia este de acord sa modifice iarasi Statutul, in sensul celor cerute de IPS Bartolomeu. Dar ti-ai gasit!)

Sa le iau pe rind. Patriarhia sustine ca reactia IPS Bartolomeu nu este justificata si arata ca "dupa definitivarea textului întregului Statut au fost discutate şi adoptate un număr de alte 25 de amendamente la art.1-89 din Statut, definitivate în şedinţa sinodală anterioară din 23-24 octombrie 2007". Constructia frazei este aiuritoare. Cum adica au fost adoptate amendamente dupa ce s-a finalizat textul Statutului?
Si, culmea, nici vladica Bartolomeu, nici vladica Pimen al Sucevei - care inteleg ca a reactionat la fel - nu-si mai amintesc despre acest amendament fundamental?
Pe urma, Patriarhia pretinde ca nu se anuleaza autonomia eparhiilor. Dar atunci cum se numeste actul de vointa unilaterala a Patrihului de a infiinta manastiri in subordinea sa fara acordul episcopului locului?
Mai la vale, Patriarhia arata ca stavropighia e o realitate veche in Biserica si este intemeiata canonic. Este, sigur. Dar nu este canonica si infiintarea ei fara acordul ierarhului locului.
Adevarata informatie este insa plasata la finalul documentului, unde Patriarhia anunta ca va modifica Regulamentul pentru organizarea manastirilor si a vietii monahale, "în sensul că decizia patriarhală de înfiinţare a unei stavropighii se va emite după ce s-a obţinut acordul scris al ierarhului eparhiot şi aprobarea Sfântului Sinod
". Asadar, Patriarhia recunoaste ca este necesara aceasta precizare, care nu exista in Statut azi. Prin urmare, IPS nu a reactionat nici alarmist, nici nejustificat. Ramine de vazut daca nu cumva Regulamentul va fi modificat la calendele grecesti. De ce nu vrea PF Patriarh sa modifice Statutul, asa cum s-ar cuveni? Pai tocmai pentru ca IPS Bartolomeu, IPS Pimen si ceilalti clerici care au sesizat neregula au dreptate.
In opinia IPS Bartolomeu, Statutul trebuie modificat de urgenta, caci el nu este astazi operant din punct de vedere canonic si legal. Iar eu adaug ca alegerea noilor ierarhi (in eparhiile nou-infiintate cit si la Mitropolia Moldovei) nu poate avea loc pina cind nu este modificat acest Statut.
Una peste alta, comunicatul Patriarhiei este o mostra de manipulare din speta ignobila a "prostirii pe fata" sau a celei "crede ce-ti spun eu, nu ce vezi cu ochii tai". Ar trebui ca oamenii "de imagine" ai PF Daniel, ca si Patriarhul insusi, sa dovedeasca mai mult respect pentru credinciosi si pentru ierarhi. Nu e frumos si nici recomandabil sa ne insulte inteligenta.


P A T R I A R H I A R O M Â N Ă
SECTORUL COMUNICAŢII ŞI RELAŢII PUBLICE
BIROUL DE PRESĂ

P A L A T U L P A T R I A R H I E I

ALEEA DEALUL MITROPOLIEI 25, 040163 BUCUREŞTI IV, ROMÂNIA

Telefon: + 40 21 406 71 67 Fax: + 40 21 406 71 72

E-mail: presa@patriarhia.ro, http://www.patriarhia.ro

Nr. 1715 / 28 februarie 2008

Alarmă falsă privind infiinţarea de stavropighii

In legătură cu Comunicatul Biroului de presă al Arhiepiscopiei Clujului din ziua de 28 februarie 2008 referitor la “prezenţa unui text apocrif” în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii, şi anume atribuţia Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a înfiinţa stavropighii (art.26 lit. s), Patriarhia Română face următoarele precizări:

Ne miră şi ne uimeşte această reacţie care, pe lângă faptul că nu este adevărată (sublinierea acestea si urmatoarele, cu bold, sint ale mele - C.T.), dovedeşte o lipsă de atenţie sau o uitare prea rapidă a ceea ce s-a discutat în şedinţa Sfântului Sinod din 28 noiembrie 2007 când, după definitivarea textului întregului Statut, au fost discutate şi adoptate un număr de alte 25 de amendamente la art.1-89 din Statut, definitivate în şedinţa sinodală anterioară din 23-24 octombrie 2007.

În legătură cu scrisoarea IPS Mitropolit Bartolomeu din 18 februarie 2008, la care se face trimitere în Comunicat, precizăm că, în cadrul discuţiei telefonice purtate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu Înaltpreasfinţia Sa, a fost subliniat faptul că poziţia exprimată în scrisoarea respectivă nu este întemeiată şi că problema respectivă va fi înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei Sfântului Sinod din zilele de 5-7 martie 2008, când se vor face cuvenitele precizări şi lămuriri, în care scop s-au luat măsurile necesare pentru întocmirea unui documentar privind stavropighia patriarhală în trecut şi prezent, precum şi introducerea acestei prevederi în Statut.

Uimeşte, în egală măsură, şi aserţiunea presupusei anulări a autonomiei eparhiale prin existenţa stavropighiilor şi chiar concertarea acţiunilor Arhiepiscopiei Clujului cu cele similare din Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor care exprimă spirit alarmist fără temei şi nelinişti nejustificate în contextul în care, atât IPS Mitropolit Bartolomeu cât şi IPS Arhiepiscop Pimen au auprobat în anul 1998, împreună cu ceilalţi ierarhi, Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă a mânăstirilor, care prevede următoarele: “Mânăstirile sunt de două feluri: eparhiale, care ţin de chiriarhul locului şi stavropighii, care se află permanent şi direct sub jurisdicţie patriarhală” (art.3) şi că: “Mânăstirea, cu excepţia stavropighiei, este încadrată în organizarea eparhiei în cuprinsul căreia se găseşte” (art.4).

Este necesar să subliniem că pe temeiul tradiţiei străvechi din Ortodoxia universală, stavropighia este o realitate de secole, justificată de canonişti în tratatele de specialitate şi că numai Patriarhul unei Biserici are dreptul de a înfiinţa stavropighii. Stavropighia este însă şi o realitatea prezentă atât în Biserica noastră cât şi în alte Biserici Ortodoxe surori (Patriarhia Constantinopolului cu stavropighii în Constantinopol şi în cuprinsul altor Biserici – singura cu acest drept; Biserica Ortodoxă Rusă - 25 de stavropighii patriarhale, Patriarhia Sârbă - 2 stavropighii patriarhale, Patriarhia Bulgară - 5 stavropighii patriarhale).

Prevederea stavropighiei în Statut, cu aprobarea Sfântului Sinod, nu înseamnă a răpi ceva, cuiva, ci a fost necesară pentru a asigura baza statutară a existenţei stavropighiilor patriarhale de la Techirghiol (jud.Constanţa) şi de la Dragoslavele (jud.Argeş), precum şi a celor de la Călimâneşti şi Olăneşti (jud.Vâlcea), întemeiate de Patriarhii Miron Cristea şi Justinian Marina, care au continuat să funcţioneze cu acest înalt statut patriarhal până azi.

Pentru a preveni orice temeri nejustificate, precizăm că în regulementul ce se va întocmi se vor face precizări suplimentare în sensul că, decizia patriarhală de înfiinţare a unei stavropighii se va emite după ce s-a obţinut acordul scris al ierarhului eparhiot şi aprobarea Sfântului Sinod.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

UPDATE


IPS Bartolomeu nu renunta

Avându-i alături pe călugării din eparhiile Clujului şi Sucevei, Mitropolitul Bartolomeu Anania a declarat pentru NewsIn că nu intenţionează să renunţe la cererea sa de radiere din statutul BOR a articolului care prevede înfiinţarea de mănăstiri direct subordonate patriarhului.
Ca şi la Cluj, stareţii din eparhia păstorită de ÎPS Pimen au avut o adunare la Mănăstirea Putna prin care au cerut Sf. Sinod rectificarea acestui paragraf din noul statut al BOR.
"Regulamentul este inferior statutului. Nu statutul derivă din regulament, ci invers. Stavropighiile existente deja în România trebuie trecute în statutul BOR la capitolul legat de mănăstiri", a subliniat ÎPS Bartolomeu cu privire la răspunsul Patriarhiei la sesizarea sa.
Până atunci, Mitropolitul Bartolomeu Anania susţine că "statutul este suspendat, fiind inoperant". ÎPS Bartolomeu Anania va pleda în proxima şedinţă a Sf. Sinod pentru "radierea articolului din noul Statut al BOR şi nu pentru varianta clarificarii prin regulament".

Procesele Icoanelor merg mai departe

"Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga" (Luca 19:40)

In ultimele zile, au aparut in mass media mai multe materiale privind o presupusa decizie a Curtii de Apel Bucuresti prin care s-ar obliga la eliminarea simbolurilor religioase din Scoli, conform unei recomandari a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) stimulata de mai multe organizatii ateiste sub pretextul “discriminarii copilului”.

Ca parti ale societatii civile responsabile, implicate direct in trei din cele patru procese intentate CNCD, dezmintim in totalitate aceasta dezinformare, ajunsa in presa, din pacate, fara a fi verificata temeinic.

Pana in prezent nu s-a redactat nici o hotarare judecatoreasca in cadrul “Proceselor Icoanelor”. Asociatia Civic Media, Asociatia Studentilor Crestin Ortodocsi din Romania si Asociatia Pro Vita se afla inca in proces cu CNCD, ca si Ministerul Educatiei si Cercetarii, urmand sa mearga mai departe, la Inalta Curte, in cazul unei decizii negative.

Mai mult, reamintim presei si opiniei publice ca hotararea CNCD nr. 323/21.11.2006 cu privire la prezenta simbolurilor religioase in scoli nu are titlu de obligativitate fiind doar o RECOMANDARE, in caz contrar CNCD putand sa fie foarte usor contestat ca intrand in zona ilegala a neconstitutionalitatii, ceea ce oricum s-ar putea intampla, cat de curand.

Conform legilor existente in Romania, Icoanele sau orice alte simboluri religioase raman in scoli atata timp cat vor dori comunitatile locale, elevii, parintii si profesorii. Nimeni si nimic nu pot obliga comunitatile locale sa actioneze impotriva interesului lor si a dreptului constitutional si universal la libera exprimare si la propria credinta.

Amintim si ca atat Comisiile de Invatamant din Parlamentul Romaniei, cat si principalele sindicate din invatamant, reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii precum si cei ai tuturor cultele religioase majore din Romania, ortodocsi, catolici, mozaici si musulmani, s-au impotrivit acestui atac la adresa valorilor nationale, mascat sub inventia corectitudinii politice si pretinsa aparare a drepturilor omului. Mai amintim ca la “Coalitia pentru respectarea sentimentelor religioase” au aderat peste 2500 de personalitati ale lumii culturale, profesori si elevi si peste 150 de organizatii ale societatii civile.

Totodata atragem atentia ca mai multe dintre organizatiile care sustin eliminarea icoanelor din scoli, impotriva interesului copilului si a majoritatii absolute a acestei tari, au fosti sau actuali angajati in Colegiul Director CNCD, dovedind astfel existenta unei actiuni bazate pe conflict de interese si trafic de influenta, impotriva interesului national. Solicitam presei sa expuna aceste ramificatii pe baza propriilor anchete si sa evite pe viitor colportarea de informatii neverificate.

Cu multumiri,

Asociatia Pro Vita,

Asociatia Civic Media,

Asociatia Studentilor Crestin Ortodocsi din Romania

www.edu.ro, www.fen.ro

www.provitabucuresti.ro

www.patriarhia.ro

www.civicmedia.ro

www.salvati-icoanele.info 28.02.2007

joi, 28 februarie 2008

Statutul BOR, falsificat. In favoarea sau contra patriarhului?

Comunicat de presã

La 18 februarie 2008 Mitropolitul Bartolomeu i-a trimis Patriarhului Daniel o adresã oficialã referitoare la prezenta unui text apocrif în ultima versiune a Statutului bisericesc, text care nu a fost supus aprobãrii Sfântului Sinod. Sperând într-o rezolvare administrativã a cazului, asa cum o propusese, nu a socotit de cuviintã sã-i înstiinteze pe colegii sinodali si nici sã dea publicitãtii un demers care
încã astepta un rãspuns.

Între timp, mânãstirile cele mai importante au luat cunostintã de textul care, în fapt, anula autonomia eparhialã si le punea la dispozitia unui principiu autocratic. Asa se face cã institutiile monahale din Arhiepiscopia Sucevei si Rãdãutilor au reactionat, urmate de acelea din Arhiepiscopia Clujului, care ne-au autorizat sã dãm publicitãtii Procesul Verbal al sinaxei din 28 februarie 2008, precum si scrisoarea Mitropolitului Bartolomeu adresatã Patriarhului Daniel, la care nu s’a primit nici un rãspuns.

Pr. Bogdan Ivanov
Coord. Biroului de presã


Redam in continuare scrisoarea Mitropolitului Bartolomeu adresatã PF Daniel si Procesul verbal al sinaxei staretilor si staretelor de la M-rea Nicula.

Preafericite Părinte Patriarh,


Citind Statutul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în varianta presupusă definitivă, parafată de guvernul României şi publicată în Monitorul Oficial, am descoperit cu stupoare că în articolul 26, care enumeră atribuţiile Patriarhului, a fost intercalat un paragraf inexistent în varianta ultimă, aprobată de Sfântul Sinod, şi anume litera s (care devine astfel penultima) în următoarea formulare: Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie Patriarhală, aducând la cunoştinţa chiriarhului locului acestea.
După părerea mea, scopul acestei inserţii este acela de a-l compromite pe Patriarh, atribuindu-i aspiraţii jurisdicţionale fără nici o acoperire canonică şi prezumându-i delicte penale precum abuzul de putere, falsul şi uzul de fals.
(Notez doar în treacăt că autorul anonim al acestei inserţii a scris-o în mare grabă, de unde neglijenţele de ordin gramatical, cum este absenţa virgulei după cuvântul ortodoxe, sau plasarea pronumelui acestea la sfârşitul frazei, locul său corect fiind după verbul aducând).
Cred că e de competenţa şi datoria Preafericirii Voastre de a întreprinde o cercetare pentru identificarea autorului, dar mai importantă şi mai urgentă este o notă către guvernul României în sensul că, datorită unei erori de redactare, paragraful s din articolul 26 trebuie eliminat în întregime, modificare ce va fi publicată în Monitorul Oficial. Urgenţa e motivată de faptul că, până la publicarea acestei modificări, Statutul rămâne inoperant.

Cu frăţească îmbrăţişare în Domnul,
†BARTOLOMEU
Arhiepiscop şi Mitropolit


PROCES VERBAL

Încheiat azi, 28 februarie 2008, cu ocazia întrunirii, în şedinţă extraordinară, a sinaxei stareţilor şi stareţelor mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu binecuvântarea şi prezenţa Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu.
După rugăciunea „Împărate ceresc...”, Mitropolitul Bartolomeu a fost informat de către soborul stareţilor despre scopul acestei întâlniri, şi anume că noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, prin art. 26 lit. s, îi dă Patriarhului dreptul de a înfiinţa stavropighii fără acordul chiriarhului locului, fără exprimarea voinţei obştilor monahale şi fără suport canonic, textul acestui paragraf fiind următorul: „Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie Patriarhală, aducând la cunoştinţa Chiriarhului locului acestea.”
Întreaga adunare şi-a exprimat dezacordul faţă de articolul în cauză, cerând Arhipăstorului să solicite Sfântului Sinod radierea lit. s a art. 26 din Statut şi să vegheze la alcătuirea Regulamentului de organizare a vieţii monahale mai ales cu privire la lit. d şi e ale art. 76 din statut.
Ca urmare, stareţii şi stareţele mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului îşi doresc să rămână pe mai departe sub ascultarea şi îndrumarea duhovnicească şi administrativă a chiriarhului locului, ca parte integrantă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
Semnat şi parafat în doua exemplare.

Bartolomeu,

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului
şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Arhim. Teofil Roman,exarhul Arhiepiscopiei Clujului
Arhim. Dumitru Cobzaru, stareţul Mânăstirii Nicula
Protos. Alexandru Ghenţ, stareţul Mânăstirii Feleacu
Protos. Chiril Zăgrean, stareţul Mânăstirii Parva
Protos. Paisie Iloaie, stareţul Mânăstirii Nuşeni
Ierom. Irineu Paneş, stareţul Mânăstirii Soporu de Câmpie
Ierom. Andrei Coroian, stareţul Mânăstirii Râşca Transilvană
Ierom. Emanuel Scarlat, stareţul Mânăstirii Băişoara
Ierom. Antonie Flore, stareţul Mânăstirii Piatra Craiului
Ierom. Ilie Cira, stareţul Mânăstirii Bichigiu
Ierom. Teofil Popescu, stareţul Mânăstirii Cheile Turzii
Stavr. Varvara Georgiu, stareţa Mânăstirii Căşiel
Stavr. Emanuela Moisa, stareţa Mânăstirii Salva
Stavr. Pamfilia Solcan, stareţa Mânăstirii Piatra Fântânele
Stavr. Teodora Câmpan, stareţa Mânăstirii Floreşti
Stavr. Veronica Coţofană, stareţa Mânăstirii Dobric
Monahia Inocenţia Filip, stareţa Mânăstirii Ciucea
Monahia Ecaterina Ghiran, stareţa Mânăstirii Cormaia
Monahia Hristofora Marinca, stareţa Mânăstirii Ilva Mare
Monahia Epiharia Brumă, stareţa Mânăstirii Strâmba
Monahia Paraschiva Buculei, stareţa Mânăstirii Cristorel
Monahia Meletina Morozan, stareţa Mânăstirii Mihai Vodă
Monahia Siluana Burducea, stareţa Mânăstirii Muntele Rece

Later Edit

STAVROPIGHIE - Manastire aflata sub ascultarea directa a patriarhului.

Aflu ca transformarea peste noapte in stavropighie a Manastirii Techirghiol, unde este duhovnic Parintele Arsenie Papacioc, nu e un zvon, ci fapt cert. Informatiile mele arata ca PF Daniel va face acolo un centru ecumenic ca la Durau. De ce la Techirghiol? Poate pentru ca sa aiba un focar de ecumenism si la mare, daca tot are unul la munte. Sau mai degraba pentru ca Parintele Arsenie este un inversunat antiecumenist - si cu argumente teologice imbatabile.
In lumina acestei fapte a PF Daniel, nu mai cred ca modificarea abuziva din Statutul BOR este o intimplare sau amestecul unuia care a vrut sa-i faca imagine proasta Patriarhului. Astept pozitia Patriarhiei. Daca va veni, caci vad ca Parintelui Mitropolit Bartolomeu nu i s-a raspuns nici dupa zece zile.

Va indemn sa cititi cel mai recent interviu dat de Parintele Arsenie - care ne indeamna sa marturisim Adevarul chiar cu pretul vietii - aici.

miercuri, 27 februarie 2008

Alegerea Mitropolitului Moldovei se pregateste cu scandal

Tare m-as bucura ca ierarhia Bisericii noastre sa n-o ia cu totul pe panta politicianismului. Daca ZIUA are dreptate in privinta aranjamentelor pentru alegerea noului mitropolit al Moldovei, e grav. Am mai scris in ROST ca alegerea mitropolitului Moldovei va fi un test pentru intentiile PF Daniel, Patriarhul BOR. Si tare imi doresc sa-mi contrazica presupunerile. Doamne-ajuta!

marți, 26 februarie 2008

Sinodul BOR este chemat sa se pronunte in chestiunea ecumenismului

Astazi, Oana Iftime a depus la cancelaria Sf. Sinod un memoriu prin care se cere "clarificarea pozitiei Sf. Sinod al BBOR in problema ecumenismului" si o scrisoare deschisa privind slujirea de catre copti in biserica ortodoxa Sf. Ecaterina din Bucuresti, la care a atasat o scrisoare deschisa semnata si comentata de 162 de persoane. Vedeti detalii aici.
Redau mai jos doar memoriul, caci scrisoarea am publicat-o la vremea cuvenita.

Depus cu numarul de inregistrare 1678 / 26.02.2008 (Registratura- Cancelaria Sf Sinod al BOR)

Prea Fericirea Voastră,
Înalt Prea Sfinţiile Voastre,
Prea Sfinţiile Voastre,

Prin prezentul memoriu, solicităm clarificarea poziţiei Sfântului Sinod al BOR în problema ecumenismului, în sensul precis al afirmării unei poziţii oficiale faţă de conslujirea cu clerici eterodocşi.
Solicitarea poate părea nepotrivită şi superfluă, având în vedere interdicţiile canonice absolute care există, în această privinţă, în Biserică. Ar putea părea, aşadar, deplasat, să se ceară, din partea Sinodului BOR o precizare de poziţie într-o chestiune care, în Biserica ortodoxă cea Una din care BOR face parte integrantă, este cât se poate de clară. După cum se ştie, eterodocşilor nu li se poate recunoaşte calitatea de cleric, în niciun fel, de către ortodocşi. Ortodocşii nu pot sluji împreună cu eterodocşii, în nicio împrejurare, sub pedeapsa caterisirii, şi nici nu li se poate permite eterodocşilor să slujească în biserica ortodoxă. Slujirea unui eterodox nu are altă valoare decât a unui oarecare îmbrăcat în haine clericale, fiind lipsită de lucrarea Duhului Sfânt.
Şi totuşi, în ciuda prevederilor canonice, în ultimii ani au avut loc mai multe evenimente de tipul conslujirii clericilor ortodocşi (din toate treptele, inclusiv episcopi) cu clerici eterodocşi (un caz de tristă notorietate este "Boboteaza ecumenică", în fapt ecumenistă, de la Oradea) sau chiar desfăşurării unor ritualuri ale unor grupări ideologice în biserici ortodoxe (vezi ceremonia cavalerilor de Malta, desfăşurată anul trecut în catedrala din Timişoara).
Fără a încerca să alcătuim o scală a profanării, "slujirea" în altarul unei biserici ortodoxe de către neortodocşi, aşa cum s-a întâmplat la biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, unde au slujit clericii copţi constituie, s-ar putea spune, apogeul acestui gen de manifestări. Totodată, orice se petrece în acest sfânt locaş are o semnificaţie în plus, ca element educativ (sau anti-educativ) pentru viitorii teologi şi preoţi.
Considerând că situaţia de locaş profanat în urma slujirii acolo de către neortodocşi a bisericii Sfânta Ecaterina ar putea servi ca bază de discuţie, în problema ecumenismului, atât în societate cât şi în Sfântul Sinod, a fost redactată, pe tema aceasta, o Scrisoare deschisă adresată Prea Fericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, scrisoare al cărei text a circulat pe internet începând cu luna ianuarie a anului 2008. S-au colectat semnături, via e-mail, prin intermediul paginilor personale ale unor publicişti, precum şi pe calea unei petiţii on-line, creată la adresa http://www.petitiononline.com/SPFSD/petition.html

luni, 25 februarie 2008

Despre Kosovo, la radio Logos

Teologul si publicistul Marcel Radut Seliste face o interesanta emisiune la Radio Logos (Craiova), "Teologie si viata". Editia din 22 februarie a.c. a fost dedicata proclamarii unilaterale a independentei Kosovo. De ce e interesat un teolog ortodox de aceasta chestiune e simplu de explicat: Kosovo este un simbol al Ortodoxiei si este o regiune unde Ortodoxia a fost cel mai dur prigonita in ultimii 20 de ani. De ce este interesat un roman de problema Kosovo? Pentru ca in Serbia avem o minoritate romaneasca numeroasa si pentru ca exacerbarea nationalismului in zona ar putea sa le dauneze fratilor nostri de singe.
Prietenul Marcel a apreciat ca, in calitate mea de director al revistei "Rost", conteaza opinia pe care o am vizavi de evenimentele din Kosovo. Drept pentru care mi-a luat un scurt interviu (pentru cei mai grabiti, ascultati de la minutul 6' 57'' pina la 16' 43'').
Despre Kosovo ma voi pronunta mai pe larg in "Rost".

joi, 21 februarie 2008

Pentru cei carora li se pare ca IPS Bartolomeu n-a facut prea multe

Cluj-Napoca, 20 februarie 2008
Comunicat de presă

Bilantul Arhiepiscopiei Clujului in anul 2007

Marti, 19 februarie 2008, la Centrul eparhial din Cluj-Napoca, sub presedintia Arhiepiscopului si Mitropolitului Bartolomeu s-au desfăsurat lucrările anuale ale Adunării eparhiale, in care a fost analizată intreaga activitate a Arhiepiscopiei Clujului din anul 2007, sub aspect administrativ, economic, cultural si misionar-social. Sedinta Adunării a fost precedată de slujba Tedeumului oficiată in paraclisul Facultătii de Teologie.
Evenimentul major al anului 2007 l-a reprezentat proclamarea publică a Canonizării Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, in luna aprilie, cu participarea unei delegatii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene condusă de Preafericitul Vladimir, Mitropolitul Kievului si al Intregii Ucraine.
Tot in luna aprilie a anului trecut a fost lansată Revista de cultură si spiritualitate TABOR, publicatie lunară care se bucură deja de o largă receptare in mediile teologice si de cultură.
Preocuparea pastorală majoră a preotilor din Eparhia Clujului a fost refacerea legăturii si a dialogului dintre cler si popor si dinamizarea misiunii in parohii, prin cicluri de predici catehetice, prin activitatea cercurilor preotesti, cu un accent pe pregătirea credinciosilor de a se putea apăra in fata prozelitismului sectar, precum si prin activitatea comitetelor parohiale de femei.
Atentia acordată tinerilor si familiei
In fata problemelor pe care le intâmpină familia azi se impune ca preotii să-si concentreze activitatea pastorală asupra familiei, copiilor si tinerilor, cu sprijinul mirenilor din consiliul si comitetul parohial, dar si al oricărui credincios. O atentie deosebită au acordat-o preotii problemelor copiilor ai căror părinti sunt plecati in străinătate si care sunt lăsati pe mâini străine.
Biserici in constructie. In anul 2007, in Arhiepiscopia Clujului, erau in constructie sau reparatii 95 biserici si edificii bisericesti, in diferite stadii - de la fundatie până la pictură Au fost sfintite si resfintite 16 biserici si s-a pus piatra de temelie pentru alte 4 noi lăcasuri de cult.
Suma totală a lucrărilor este de 14.074.732 lei, sumă repartizată după cum urmează: contributii de la credinciosi: 7.064.122 lei, Guvern: 2.440.000 lei; Secretariatul de Stat pentru Culte: 1.820.000 lei; sponsorizări: 790.012 lei; Primării si consilii locale: 1.859.538 lei; Consilii judetene: 60.000 lei; Centrul eparhial si Administratia patriarhală: 41.060 lei.
Misiunea socială in Arhiepiscopia Clujului, coordonată la nivelul sectorului Misionar-social, condus de Episcopul Vasile Somesanul are in derulare 18 proiecte si programe sociale, cu peste 4800 de beneficiari. In anul 2007 au fost acordate ajutoare financiare in valoare totală de 254.603 lei din „Fondul Filantropia” 67.252 lei (destinat persoanelor cu nevoi medicale), iar din proiectul „Cutia Milei pentru săraci” 187.351 lei. La acestea se adaugă si sumele din Fondul Central Misionar si Fondul de intrajutorare pastorală, in valoare de 74.800 lei, din care au fost ajutate parohiile si preotii lipsiti de posibilităti.
Evenimentul important al acestui an il reprezintă proclamarea solemnă a canonizării sfintilor Martiri năsăudeni Atanasie Todoran, Vasile din Zagra, Grigorie din Telciu, Vasile din Mocod la 11 mai 2008.
Proiectele pentru anul 2008 includ: finalizarea lucrărilor la muzeul si necropola din demisolul Catedralei, demararea lucrărilor la Policlinica fără plată din Cluj, la Centrul de ingrijiri paleative din Cluj, destinat persoanelor bolnave incurabil, si inaugurarea unei cantine sociale in Bistrita.

Biroul de presă

Pr. Bogdan Ivanov

Nota mea, C.T.: Referitor la titlul acestui post, vedeti si aici.

duminică, 17 februarie 2008

Kosovo si-a proclamat independenta

Provoncia Kosovo si-a proclamat oficial independenta. Premierul kosovar Hashim Thaci a citit declaratia de independenta a provinciei in fata Parlamentului de la Pristina, iar Legislativul a votat declaratia, anunta agentiile de presa internationale. Amanunte aici si aici.

Cel din urmă îndemn – un minut înainte de ceasul al 12-lea

La întoarcerea din ultima Noastră misiune în Washington trebuie să vă aduc la cunoştinţă că Serbia se confruntă cu o situaţie care e în acelaşi timp plină de primejdii, dar şi de nădejdi cu privire la viitorul provinciei Kosovo şi Metohia. Conducerea SUA ce doreşte să amputeze Kosovo şi Metohia Serbiei şi să şteargă prezenţa, chiar şi amintirea neamului pravoslavnic Sârbesc din Kosovo şi Metohia, încă e puternică şi hotărâtă. Însă, pe de altă partea glasurile conştiinţei şi ale Americanilor cinstiţi, care sânt încredinţaţi de neruşinarea şi imoralitatea politicii oficiale ale guvernului lor, nu mai pot fi ignorate.

În Washington am vorbit cu membri ai Senatului şi ai Congresului, cu reprezentanţii administraţiei guvernului, cu reprezentanţii ambasadelor străine, cu jurnalişti, profesori şi academicieni, precum şi cu analişti din firmele profesioniste think-tank. Ca şi în timpul recentei Noastre misiuni la Berlin, şi în SUA am auzit glasuri ale oamenilor de seamă care încă sânt neprietenoase. Dar trebuie să pomenesc că am auzit şi multe glasuri noi care ne sânt prietenoase. Însă nimeni, fie că e vorba de prieteni sau neprieteni, nu se îndoieşte că ne aflăm înaintea catastrofei ce ne ameninţă, pe noi Creştinii ortodocşi din Kosovo şi Metohia, dacă ţările apusene conduse de SUA se vor ţine de planul lor de a recunoaşte proclamarea unilaterală a independenţei din partea administraţiei terorist – jihadice şi tiranice din Priştina. Nimeni nu se îndoieşte de faptul că prin această politică se vor înmulţi fărădelegile. Nimeni nu tăgăduieşte că aceasta ar însemna precedentul primejdios al instabilităţii în toată regiunea balcanică, în Europa, chiar şi în toată lumea. Cu toate acestea, toţi ne-au încredinţat că Administraţia SUA intenţionează să continue să meargă în aceeaşi direcţie şi că în acest fel va detona acesta criză previzibilă. De ce, se pune întrebarea? Deoarece Administraţia SUA aşteaptă şi speră că urmările nu vor fi atât de rele pe cât ar putea fi. Şi mai ales deoarece se crede că sfârşitul crizei ar aduce suferinţe numai poporului Sârb, ce pentru ei nu contează, căci Americanii, Europenii ca şi clienţii lor Albanezi ar fi feriţi de orice suferinţe.

Însă asta nu e singura lecţie care am învăţat-o în Washington. Trebuie să subliniez cu mulţumire că pentru prima dată după zece ani de vizite în cadrul misiunilor pentru pace şi înţelegere, marile personalităţi americane, ale căror glasuri nu pot fi ignorate, cer acum deschis schimbarea direcţiei politicii lor faţă de Serbia. Conducătorii acestei mişcări, ce este deja binecunoscută, sânt ambasadorul John Bolton, secretarul Lawrence Eagleburger şi secretarul Peter Rodman. În timpul misiunii Noastre am vorbit cu mulţi politicieni şi congresmeni importanţi şi activi care, din cauza pericolului crizei ameninţătoare pe care nimeni nu o mai poate ascunde, deja au început să vină cu iniţiative pentru a opri cât de repede mersul mai departe în direcţia nefericitei politici trasate de Administraţia SUA, la care cel mai mult a contribuit Departamentul de Stat. Deci, în sfârşit, a început mult aşteptata dezbatere în SUA. De aceea cred că, dacă am fi avut puţin timp, foarte degrabă orice îndoială despre înţelepciunea şi eficacitatea actualei politici oficiale ale SUA ar fi ajuns în punctul critic şi ar fi dus la oprirea definitivă a acestei politici.

Însă poate că nu o să avem îndeajuns vreme din simplul motiv la care, din păcate, singuri am contribuit. De nenumărate ori am auzit de la prietenii noştri, dar şi de la neprieteni, întocmai acelaşi gând: că purtătorii politicii anti-Sârbeşti cred că vor împlini scopul lor pentru că noi Sârbii doar vom da din umeri şi nu vom răspunde în nici un fel, indiferent de ce ne-ar face duşmanii. Am auzit de mai multe ori promisiunile unor politicieni Sârbi, al căror nume ne sânt bine cunoscute, dar care au spus că răspunsul Serbiei la agresiune şi ocupaţie va fi mult mai mic decât ar oricărui alt stat independent. Washingtonul crede că aceşti politicieni Sârbi ţin bine în lanţ armata noastră.

Ne-au mai spus şi că aceeaşi politicieni nu consideră şi nu apreciază că anunţata misiune UE este ilegală sau că o văd ca un aspect al forţelor de ocupaţie trimise drept precursor al recunoaşterii. Acei politicieni Sârbi, deşi pe faţă spun că niciodată nu vor recunoaşte pierderea provinciei Kosovo şi Metohia şi nimic nu vor accepta în schimb, în acelaşi timp spun că Serbia trebuie să întărească relaţiile noastre cu ţările agresoare, chiar dacă ele pregătesc noi atacuri împotriva ţării noastre, împotriva Bisericii noastre şi a poporului nostru. Cuvintele acestor politicieni Sârbi au numai un singur înţeles în mintea celor din SUA ce ne urăsc, şi mintea aliaţilor lor din alte ţări, şi acesta este: „... putem face ce vrem.”

Da, spun ei, e adevărat că Sârbii din Kosovo şi Metohia vor suferi, dar ei sânt doar Sârbi. Da, spun ei, suferinţa lor va fi un episod urât ce va trece repede, după care Serbia mutilată va accepta repede noua realitate. După gândirea lor în privinţa Rusiei nu trebuie să se îngrijoreze mult, pentru că Sârbii nici nu vor cere ajutorul ei. Pentru toate acestea şi în continuare sânt convinşi şi nu ascund planul lor. Din potrivă, ei spun: „noi vom lua Kosovo şi Metohia Sârbilor, le vom scoate inima din piept, doar pentru că ni se permite.”
Dragii noştri întru Hristos compatrioţi, dacă lăsăm să atace credinţa noastră, ţara noastră şi poporul nostru doar pentru că ne-am arătat ca nişte laşi, atunci nimeni altcineva nu va fi de vină, singuri vom fi vinovaţi pentru soarta noastră. Dacă lăsăm ca actuala criză a guvernului să paralizeze puterea Serbiei de a înfrunta aşteptările duşmanilor noştri, şi dacă ne vom înfăţişa duşmanilor noştri doar ca o pradă uşoară, fiţi siguri că vom fi blestemaţi de generaţiile viitoare de Sârbi ortodocşi. Dacă nu ne vom strădui să punem în ordine treburile propriei noastre case, şi dacă nu ne unim să apărăm tot ceea ce pentru noi e sfânt şi de preţ, fiţi siguri că vom da răspuns şi pe lumea asta şi pe cea de apoi.

Pe de altă parte eu nu am nici o îndoială că, măcar dacă se va întâmpla şi ce-i mai rău, altfel spus dacă războinicii şi teroriştii UCK vor proclama independenţa, şi vor fi recunoscuţi de guvernelor neprietene, noi niciodată nu vom pierde Kosovo şi Metohia. Da, din nou vom suferi sub noua ocupaţie ilegală a unei părţi a sfintei noastre patrii. Dar, cum am spus tuturor celor cu care am vorbit, noi Sârbii am supravieţuit multor ocupaţii şi le-am biruit. Soluţia nedreaptă, impusă, niciodată nu poate dăinui. Agresiunea păgână niciodată nu va birui şi dăinui. Numai compromisul şi respectul dreptului, morala şi vieţuirea împreună a fiinţelor omeneşti pot făuri o adevărată pace trainică şi sigură. Şi dacă se va întâmpla chiar şi ce-i mai rău, singura întrebare va fi cum şi când se va sfârşi ocupaţia. Şi câtă durere vom îndura din pricina ocupaţiei.

Dar, pe temeiul celor auzite la Washington Noi nu primim aceste împrejurări ca inevitabile. Precum am spus şi mai sus, sânt luate măsuri pentru schimbarea politicii SUA. Până şi guvernele europene care sânt gata să urmeze politica SUA deja se îndoiesc serios de un astfel de plan şi se tem de urmări, dar pentru că sânt laşi, încă nu arată aceasta deschis, căci se tem să nu provoace mânia stăpânilor lor din Washington. Pur şi simplu e de necrezut că deşi au trecut douăzeci de ani de la căderea comunismului în Europa, nimeni nu a fost în stare să prevadă că aceste noi ţări, aşa-zis democratice şi independente, vor împlini poruncile dictatoriale ale birocraţilor Departamentului de Stat ca nişte robi, chiar mai conştiincios decât împlineau înainte poruncile Biroului Politic. Pe temeiul a tot ceea ce am auzit atât în America, cât şi în Europa, sânt convins că putem ocoli primejdia recunoaşterii daca reacţionăm îndată şi fără şovăială, înainte de anunţata declaraţie a Albanezilor, căci numai în acest fel putem îndepărta falsa impresia a pasivităţii Sârbilor. Cred că trebuie să ne adunăm toate puterile ca să unim toate părţile poporului Sârb: guvern, Biserică, forţe armate, tineret, partide politice, organisme publice, mass-media...

De aceea foarte repede noi trebuie:
- să punem capăt vrajbei între partide şi să întocmim îndată un guvern de salvare naţională, care să unească puterile pregătite să apere ţara şi poporul prin toate mijloacele legitime;
- să refuzăm hotărât semnarea oricărui pact sau înţelegere cu UE sau cu oricare alt stat care e pregătit să pericliteze suveranitatea Serbiei;
- să trimitem în Kosovo şi Metohia, atât în Kosovska Mitroviţa cât şi în enclave, personal militar şi poliţienesc cu scopul de a împiedica orice atac împotriva structurilor guvernului Sârb, împotriva sfintelor lăcaşuri Creştine Sârbeşti, şi împotriva întregului popor Creştin ortodox, la care ne obligă Constituţia Serbiei, Charta Naţiunilor Unite, Documentul final de la Helsinki şi Rezoluţia 1244;
- să trimitem formaţiuni ale armatei Sârbe în sudul Serbiei cu ordine publice de a asigura neîntreruptă legătura normală între Sârbii din Kosovo şi Metohia cu restul Serbiei;
- să aducem la cunoştinţă că Serbia va cumpăra cele mai performante sisteme de luptă din Rusia şi din alte ţări care respectă integritatea noastră teritorială şi dreptul internaţional;
- să invităm Rusia şi alte ţări să trimită armată în Serbia şi să trimită voluntari pentru a ne ajuta în lupta noastră dreaptă;
- să aducem la cunoştinţa planul Serbiei de aderare la Organizaţia de cooperare de la Shanghai;
- să trimitem observatori din toate ţările prietene şi bine intenţionate în Kosovo şi Metohia pentru a fi martori ai atacurilor teroriste şi agresive la care sântem supuşi, cât şi apărării noastre legitime.
- să invităm toţi cetăţenii sinceri şi patrioţi, dar mai presus de toate Creştini din SUA şi din statele europene, să exprime împotrivirea lor faţă de politica nedreaptă, imorală şi periculoasă a guvernelor lor;
şi - să mobilizăm toate organismele publice din Serbia să arate hotărârea de a se împotrivi oricărui fel de atac.

Unii vor spune că aceasta este implicare directă în politică. Nu, nu este. Şi chiar dacă ar fi, ca păstor al turmei Noastre din Kosovo şi Metohia este de datoria Noastră de a vă aduce la cunoştinţă numai adevărul despre ce am auzit şi mărturisit în Washington şi în alte locuri. Şi pe temeiul celor ce am auzit, chemăm pe toţi Sârbii să împlinească legământul lor şi să acţioneze după conştiinţa lor. Datoria noastră este de a vă chema astăzi la noul legământ de la Kosovo. Cu ajutorul Sfântului Cneaz Lazar trebuie să urmăm pilda lui, precum şi nenumăratele pilde ale sfinţilor Sârbi de-Hristos-iubitori şi ale înaintaşilor noştri, care întotdeauna au ales Împărăţia Cerurilor şi nu pe cea pământească. Lupta noastră nu este numai o luptă pentru dreptate, pentru interese naţionale, nici nu este numai o luptă armată, ci mai presus de toate este o luptă duhovnicească. Şi cu ajutorul lui Hristos, al Preacuratei Sale Maici – de-Dumnezeu-născătoare, al Sfântului Ioan Înainte-mergătorul şi Botezătorul şi al tuturor sfinţilor, vom birui, căci – KOSOVO ESTE SERBIA!



Episcop de Ras - Prizren şi Kosovo - Metohia,

† Artemie


Cuvânt al Episcopului Artemie din data de 12 Februarie 2008 preluat de pe siteul oficial al Episcopie de Ras - Prizren şi Kosovo – Metohia. Traducere din limba Sârbă de Ionuţ şi Sladjana Gurgu.

miercuri, 13 februarie 2008

Documentar despre "reeducarea" de la Pitesti

Pe YouTube este postat un documentar foarte interesant, cu atit mai mult cu cit e facut de un strain pentru strainatate, in limba engleza, despre "reeducarea" din puscaria comunista de la Pitesti.
Nu stiu inca cine l-a produs si daca a fost difuzat la vreo televiziune. Insa, merita vazut, mai ales pentru ca accentueaza asupra laturii mistice a "reeducarii", asupra implicatiilor duhovnicesti.
Autorul, Jim Murphy, a intervievat trei supravietuitori (la acea data) ai "reeducarii" de la Pitesti: Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Roman Braga si Dr. Nicu Ionita.
Vedeti documentarul in cele patru parti, cu durata intre 7 si 10 minute fiecare: 1, 2, 3, 4.
Si comentati, va rog! Sa va fie de folos!

marți, 12 februarie 2008

Ce mai face Episcopul Sofronie al Oradei

In principiu, sint pentru buna intelegere intre ortodocsi si heterodocsi.
In principiu, sint pentru ascultarea de ierarhia bisericeasca.
In principiu, sint pentru spirit critic - spre indreptare, nu spre demolare.

Cred ca aceste precizari sint utile pentru a sti in ce cheie sa cititi cele de mai jos. Caci faptele unor ierarhi ai nostri, ortodocsi, ma nedumeresc, cel putin, cind nu ma descumpanesc de-a dreptul. Mai ales cind aceste fapte arata ca ierarhul respectiv lucreaza contra Bisericii sale. De pilda, PS Sofronie al Oradei a obligat recent un preot paroh sa cedeze cultului reformat un teren care apartinea Bisericii Ortodoxe. Sub pretext ca asa va face pace cu supusii lui Laszlo Tokes. Dar impotriva interesului ortodocsilor, pe care, nu-i asa?, ii pastoreste.

Sint curios sa aflu ce parere aveti dvs, cititorii acestui blog, despre intreaga tarasenie, pe care o puteti citi in Bihoreanul.

Despre Parintele Ioanichie Balan, in ROST


A aparut nr. 59-60 (ian. - febr.) al revistei ROST. Aceasta editie a publicatiei ii este dedicata regretatului Parinte Ioanichie Balan. Pe linga grupajul de articole despre Parintele Ioanichie, cred ca trebuie neaparat citite cel putin manifestul A treia forţă, scris la doua miini de Ovidiu Hurduzeu & Mircea Platon, si textele: Seminariile lui Smirnov şi diatribele lui Bichir , de Alexandru Racu; Practici culturale. Specificitatea Criterionului,
de Constantin Mihai; Prolog la Agonia Bisericii, de Sf. Nicolae Velimirovici; Idei şi fapte haiduceşti în mişcarea legionară, de Ilie Gulică; Credinţa Dilemei, de Gheorghe Fedorovici
si “4, 3, 2” sau cinismul luptei cu conştiinţa, de Adrian Cherhaţ.

Revista este disponibila deocamdata numai in varianta print si poate fi procurata de la chioscurile Rodipet, ca si:
- In Bucuresti – de la librariile “Vasiliada” (Bd. I. C. Bratianu 12) si “Sophia” (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie); la cele doua librarii gasiti si numere din urma, pentru completarea colectiei; la centrul de difuzare a presei Mivas de la Metrou - Unversitate,
- In Constanta – de la libraria “Brâncoveneasca” (Str. Stefan Mihaileanu nr. 21)
- In Suceava – de la libraria “Sf. Voievod Stefan cel Mare”.
- In Iasi - de la librariile Sedcom Libris;
- In Cluj - de la librariile Arhiepiscopiei Clujului si de la Libraria Noastra SRL;
- In Tecuci - de la Librariile Cristian;
- In Campia Turzii - de la Libraria Ensa.

PS Petroniu si PS Irineu, propusi pentru Episcopia Salajului

Sinodul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, intrunit azi, sub presedintia Inaltpreasfintitului Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu, impreuna cu membrii Adunarii Eparhiale a Eparhiei vacante, i-a desemnat candidati pentru scaunul de episcop al Salajului pe: PS PETRONIU SALAJANUL, Arhiereu vicar al Episcopiei Oradiei. PS IRINEU BISTRITEANUL, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului.Numele celor doi ierarhi desemnati vor fi inaintate Sfântului Sinod, pentru alegerea noului Episcop al Salajului.
Dupa umila mea parere, ambii ierarhi sint foarte buni. Si sper ca in aceasta eparhie sa iasa cineva care nu-si va da arama pe fata abia dupa alegeri.

In alta ordine de idei, Sinodul Mitropolitan a transmis un comunicat in care a reluat apelul public al Mitropolitului Bartolomeu din 6 februarie 2008 adresat ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru mentinerea religiei ca obiect de studiu obligatoriu in ciclul liceal. Sinodul Mitropilitan «reaminteste tuturor factorilor politici si sociali responsabili ca Religia nu e proprietatea Statului, nici a Ministerului si nici a Bisericii ca institutie; ea este un dat fiintial al poporului român, pastrat de-a lungul a doua milenii, marturisit de tinerii martiri din Decembrie 1989 si nu poate constitui obiect de negociere si compromisuri.
In consecinta, ierarhii ardeleni cer ca ora de religie sa fie predata in intregul ciclu primar, gimnazial si liceal, adica in clasele I-XII, si adreseaza un apel catre Bisericile surori, catre opinia publica din România, catre parintii carora nu le este indiferenta soarta copiilor lor si a societatii de mâine si nu in ultimul rând catre elevi sa-si exprime sau reinnoiasca demersurile pentru pastrarea neatinsa a orei de religie in scoala. De asemenea, apelul se adreseaza si tuturor institutiilor statului ca sa-si asume responsabilitatea in rezolvarea acestei probleme de importanta vitala pentru existenta si destinele poporului român.»

luni, 11 februarie 2008

La moartea Parintelui Grigorie Băbuş

Am primit cu oarecare intirziere o veste foarte trista pentru mine: a murit Parintele Grigorie Băbuş, la aproape 93 de ani (născut la data de 3 iunie 1915, în comuna Teişani, jud. Prahova). Stingerea sa a trecut neobservata de presa.
Parintele Grigorie era in manastire de la virsta de 13 ani. A fost prieten bun al PF Patriarh Teoctist si, pina anul trecut, directorul Bibliotecii Sfintului Sinod, pe care a tot construit-o o viata.
A trecut la cele veşnice în 7 februarie 2008 şi a fost înmormântat sâmbătă, 9 febr. a.c., la mănăstirea sa de metanie, Cheia, din judeţul Prahova, de către un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu Î.P.S. Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului şi P.S. Gherasim Cristea – Episcopul Râmnicului.
Părintele Grigorie a fost unul dintre oamenii in care stralucea dragostea lui Dumnezeu. Preot harismatic, carturar si martor al unei epoci importante.
Sint cu atit mai afectat de plecarea sa cu cit imi propusesem sa-l mai vad o data (stiam ca e bolnav) cit de curind si n-am mai apucat.
Dumnezeu sa-l odihneasca in ceata dreptilor Sai!

duminică, 10 februarie 2008

Mari organizatii civice din America de Nord saluta modificarea Codului Familiei in Romania

COMUNICAT DE PRESA

Bucuresti, 10 februarie 2008 - Importante organizatii pro-familie din SUA si Canada au remis, zilele precedente, scrisori Presedintelui Senatului Romaniei si sefilor grupurilor parlamentare, exprimandu-si sustinerea pentru modificarile aduse Codului Familiei de catre Comisia Juridica a Senatului si incurajand senatorii sa aprobe, prin votul in plen, aceste modificari.

Organizatii precum Focus on the Family, American Family Association, Family Reseach Council si Alliance Defense Fund au raspuns, astfel, apelului adresat de Alianta Familiilor din Romania, venind in sprijinul initiativei unui grup de 27 de senatori (PRM, PSD, PD si un independent). Acestia au votat, in unanimitate, saptamana trecuta, modificarea Codului Familiei in sensul definirii casatoriei ca uniunea intre un barbat si o femeie, punand capat formularii ambigue din actuala varianta a legii si excluzand orice interpretare care ar lasa loc unor "casatorii" intre persoane de acelasi sex.

Cu peste 30 de ani de experienta in domeniul sprijinirii casatoriei si familiei naturale, organizatia Focus on the Family apreciaza, in scrisoarea adresata presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, ca familia traditionala serveste cel mai bine si in primul rand interesul copilului si pentru aceea trebuie ocrotita clar prin lege. "Prin definirea casatoriei ca uniunea intre un barbat si o femeie, aceasta va fi protejata impotriva acelora care pun dorintele adultului deasupra nevoilor copilului. Casatoria nu este un vehicul legal creat cu scopul egalitatii, ci o institutie care are la baza sa copilul", se arata in scrisoarea semnata de Tom Minnery, vicepresedinte al Focus on the Family.

"Avand in vedere binele social pe care casatoria traditionala il aduce intregii societati, este in interesul statului sa defineasca, legal, casatoria ca uniunea intre un barbat si o femeie. Va incurajam cu tarie sa protejati casatoria traditionala de orice incercare radicala de a o redefini", se mai precizeaza in mesajul adresat, de organizatiile americane, Senatului Romaniei.

"Consiliul Director al Aliantei Familiilor din Romania", precizeaza Petre Costea, membru al Consiliului, "apreciaza solidaritatea comunitatii internationale cu Romania. Aceasta dovedeste consensul international privind protejarea casatorie si a familiei."

La randul sau, Bogdan Mateciuc, Director Executiv al AFR afirma ca propusele modificari sunt in perfect acord cu Constitutia si cu reglementarile europene. "Multumim celor care au raspuns apelului nostru. Initiativa de modificare a Codului Familiei nu reprezinta o incalcare sau restrangere a drepturilor fundamentale ale nimanui. Dreptul la casatorii unisex sau parteneriate civile nu este reglementat prin niciun tratat sau conventie internationala la care România este parte, iar prevederile legislative europene lasa la latitudinea statelor membre reglementarea acestui drept. In acest sens mentionam exemplul Letoniei, care a modificat Constitutia pentru a defini casatoria ca fiind uniunea dintre un barbat si o femeie, fara ca acest fapt sa genereze sanctiuni din partea Uniunii Europene."

Bogdan Mateciuc mai considera aceasta modificare a Codului Familiei drept un semnal ca parlamentarii romani doresc sa isi respecte angajamentul de a proteja interesele cetatenilor. "Suntem increzatori ca senatorii si apoi deputatii vor aproba aceasta binevenita modificare la votul in plen si ii indemnam sa o faca fara rezerve, in interesul intregii natiuni romane", se arata optimist directorul AFR.

Focus on the Family a facut public sprijinul fata de familia romaneasca si prin reteaua sa de emisini radio, care ajung zilnic in casele a peste 220 de milioane de cetateni din intreaga lume, iar reteaua canadiana LifeSiteNews, cu sute de mii de abonati, a difuzat o informare si o chemare la actiune in sprijinul familiei traditionale din Romania. De asemenea, si-au mai exprimat sustinerea si grupari ale romanilor din Statele Unite ale Americii, precum Romanian-American Society of Oregon.

Alianta Familiilor din Romania este o organizatie non-guvernamentala constituita cu scopul de a proteja si promova interesele familiei naturale in Romania. In 2007, AFR a inceput o campanie in vederea modificarii Constitutiei Romaniei pentru ocrotirea familiei, campanie in care a obtinut adeziunile a peste 650.000 de cetateni romani si a majoritatii cultelor religioase din Romania.

Pentru mai multe informatii, va rugam contactati Consiliul Director al Aliantei Familiilor din Romania la tel. 0724.293.192, fax 0318.153.082, www.protejarea-familiei.com sau email contact@protejarea-familiei.com

Biroul de presa si Comunicare al Aliantei Familiilor din RomaniaCOMUNICAT DE PRESA
Mari organizatii civice din America de Nord saluta modificarea Codului Familiei in Romania


Bucuresti, 10 februarie 2008 - Importante organizatii pro-familie din SUA si Canada au remis, zilele precedente, scrisori Presedintelui Senatului Romaniei si sefilor grupurilor parlamentare, exprimandu-si sustinerea pentru modificarile aduse Codului Familiei de catre Comisia Juridica a Senatului si incurajand senatorii sa aprobe, prin votul in plen, aceste modificari.

Organizatii precum Focus on the Family, American Family Association, Family Reseach Council si Alliance Defense Fund au raspuns, astfel, apelului adresat de Alianta Familiilor din Romania, venind in sprijinul initiativei unui grup de 27 de senatori (PRM, PSD, PD si un independent). Acestia au votat, in unanimitate, saptamana trecuta, modificarea Codului Familiei in sensul definirii casatoriei ca uniunea intre un barbat si o femeie, punand capat formularii ambigue din actuala varianta a legii si excluzand orice interpretare care ar lasa loc unor "casatorii" intre persoane de acelasi sex.

Cu peste 30 de ani de experienta in domeniul sprijinirii casatoriei si familiei naturale, organizatia Focus on the Family apreciaza, in scrisoarea adresata presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, ca familia traditionala serveste cel mai bine si in primul rand interesul copilului si pentru aceea trebuie ocrotita clar prin lege. "Prin definirea casatoriei ca uniunea intre un barbat si o femeie, aceasta va fi protejata impotriva acelora care pun dorintele adultului deasupra nevoilor copilului. Casatoria nu este un vehicul legal creat cu scopul egalitatii, ci o institutie care are la baza sa copilul", se arata in scrisoarea semnata de Tom Minnery, vicepresedinte al Focus on the Family.

"Avand in vedere binele social pe care casatoria traditionala il aduce intregii societati, este in interesul statului sa defineasca, legal, casatoria ca uniunea intre un barbat si o femeie. Va incurajam cu tarie sa protejati casatoria traditionala de orice incercare radicala de a o redefini", se mai precizeaza in mesajul adresat, de organizatiile americane, Senatului Romaniei.

"Consiliul Director al Aliantei Familiilor din Romania", precizeaza Petre Costea, membru al Consiliului, "apreciaza solidaritatea comunitatii internationale cu Romania. Aceasta dovedeste consensul international privind protejarea casatorie si a familiei."

La randul sau, Bogdan Mateciuc, Director Executiv al AFR afirma ca propusele modificari sunt in perfect acord cu Constitutia si cu reglementarile europene. "Multumim celor care au raspuns apelului nostru. Initiativa de modificare a Codului Familiei nu reprezinta o incalcare sau restrangere a drepturilor fundamentale ale nimanui. Dreptul la casatorii unisex sau parteneriate civile nu este reglementat prin niciun tratat sau conventie internationala la care România este parte, iar prevederile legislative europene lasa la latitudinea statelor membre reglementarea acestui drept. In acest sens mentionam exemplul Letoniei, care a modificat Constitutia pentru a defini casatoria ca fiind uniunea dintre un barbat si o femeie, fara ca acest fapt sa genereze sanctiuni din partea Uniunii Europene."

Bogdan Mateciuc mai considera aceasta modificare a Codului Familiei drept un semnal ca parlamentarii romani doresc sa isi respecte angajamentul de a proteja interesele cetatenilor. "Suntem increzatori ca senatorii si apoi deputatii vor aproba aceasta binevenita modificare la votul in plen si ii indemnam sa o faca fara rezerve, in interesul intregii natiuni romane", se arata optimist directorul AFR.

Focus on the Family a facut public sprijinul fata de familia romaneasca si prin reteaua sa de emisini radio, care ajung zilnic in casele a peste 220 de milioane de cetateni din intreaga lume, iar reteaua canadiana LifeSiteNews, cu sute de mii de abonati, a difuzat o informare si o chemare la actiune in sprijinul familiei traditionale din Romania. De asemenea, si-au mai exprimat sustinerea si grupari ale romanilor din Statele Unite ale Americii, precum Romanian-American Society of Oregon.

Alianta Familiilor din Romania este o organizatie non-guvernamentala constituita cu scopul de a proteja si promova interesele familiei naturale in Romania. In 2007, AFR a inceput o campanie in vederea modificarii Constitutiei Romaniei pentru ocrotirea familiei, campanie in care a obtinut adeziunile a peste 650.000 de cetateni romani si a majoritatii cultelor religioase din Romania.

Pentru mai multe informatii, va rugam contactati Consiliul Director al Aliantei Familiilor din Romania la tel. 0724.293.192, fax 0318.153.082, www.protejarea-familiei.com sau email contact@protejarea-familiei.com

Biroul de presa si Comunicare al Aliantei Familiilor din Romania

miercuri, 6 februarie 2008

De ce trebuie pastrata religia in scoala

Public scrisoarea deschisa de mai jos fara alte comentarii. Este exact ceea ce trebuie spus acum.

Cluj-Napoca, 6 februarie 2008

S c r i s o a r e d e s c h i s a

Domnului
CRISTIAN ADOMNITEI
Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Stimate Domnule Ministru,

Constat cu surprindere ca noul Proiect al Legii Invatamantului din Romania, prin articolul 10(1), elimina religia ca obiect de studiu in ciclul liceal, cu toate consecintele de rigoare, ceea ce reprezinta un regres fata de Legea Invatamantului din 1995, care prevedea in articolul 9 (1) ca „planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun”.
Ca unul care a facut parte din generatia si structura „Grupului de Reflectie pentru Innoirea Bisericii” (1990-1992), imi iau permisiunea de a-mi reinnoi pledoaria pentru mentinerea religiei ca obiect de studiu obligatoriu in ciclul liceal, iar pentru aceasta nu voi aduce alte argumente decat pe cele invocate de noi in apelul „Religia in scoala”, publicat in ziarul „Romania libera” din 6 iulie 1991, al carui ecou se regaseste in Legea nr. 84 din 24 iulie 1995, care se dovedeste si astazi, dupa 13 ani, tot atat de actual si pe care, in consecinta, vi-l prezint mai jos.


Cu stima,

†Bartolomeu V. Anania
Arhiepiscop si Mitropolit


RELIGIA IN SCOALA

Problema invatamantului religios in scolile de stat, departe de a fi fost rezolvata, continua sa ramana deschisa si sa constituie o tema de neliniste si ingrijorare pentru o foarte mare parte a opiniei publice romanesti.
Se stie ca in primele trei luni ale anului 1990 demersurile oficiale ale Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si ale Ministerului Cultelor au ramas fara rezultat.
La 3 aprilie 1990, Grupul de Reflectie pentru Innoirea Bisericii si-a conjugat eforturile cu ale celor doua institutii si a obtinut din partea Ministrului Invatamantului si Stiintei[1] acordul de principiu ca ora de religie sa fie predata obligatoriu la clasele I-XII, cu un statut bine definit in cadrul programei de invatamant, tinandu-se seama si de principiul pluriconfesional.
Salutat si insusit de Sfantul Sinod, acest acord a ramas in faza de virtualitate; printre alte cauze, mai mult sau mai putin obscure, nu pe ultimul loc au fost si inertiile birocratice care continua sa staruie, neclintite, si in structurile noastre bisericesti.
Dupa alegerile din 20 mai 1990, conducerea Ministerului Invatamantului si Stiintei a adoptat o formula ambigua si aleatorie, al carei caracter restrictiv este mult mai transparent decat invaluirile fals-generoase cu care ne obisnuise un anumit limbaj al ateismului comunist. Ora de religie devine disciplina de „educatie moral-religioasa”; predarea e limitata la clasele I-VIII; statutul ei se dilueaza in termeni vagi ca „facultativ” si „optional”; instructiunile Ministerului precizeaza ca in predarea ei nu poate fi vorba de „catehizare” (adica de instruirea religioasa a elevilor), ci numai de „valorile moral-educative, istorice si culturale” (ca si cum o morala ar putea sa existe fara suportul ei doctrinar!); „acceptarea” acestei discipline pare un act de bunavointa, un fel de hatir al guvernantilor fata de revendicarile postrevolutionare.
Consecintele: Religia in scoala a ramas la bunul plac al inspectoratelor judetene si directorilor locali, care nu in putine cazuri se prevaleaza de lipsa ori de insuficienta unor „instructiuni” de la centru; acolo unde este predata efectiv, ea pare mai mult tolerata si capata un caracter de semiclandestinitate; cei ce o predau, atat preoti cat si mireni, se resimt de aproximatia unui statut incert; dupa un an si jumatate de la Revolutie, profesorii voluntari nu au la dispozitie nici cel putin o programa analitica bine intocmita si eficienta, care sa suplineasca partial lipsa manualelor.
In proiectul de Constitutie, majoritatea parlamentara expediaza problema religiei in scoala printr-o formula de maxima generalitate, ignorand astfel imperativele spirituale ale neamului si acordand audienta celor ce, prin tot ce scriu si vorbesc, confunda religia cu ideologia si dau dovada ca despre religie nu stiu mai mult decat au invatat la orele de marxism.
Pe de alta parte, insusi Sfantul Sinod, prin recenta „Comisie speciala pentru educatie moral-religioasa in invatamantul de stat”, manifesta o induiosatoare grija ca lucrarile si concluziile acesteia sa se pastreze cu strictete in limita dispozitiilor restrictive ale Ministerului Invatamantului si Stiintei, inclusiv interzicerea catehizarii elevilor. Acest duh de obedienta, care parea depasit prin declararea solemna a autonomiei bisericesti, este cu atat mai inexplicabil si intristator cu cat el poarta si girul unor ierarhi tineri, de curand intrati in Sinod.
Din punctul nostru de vedere:
1. Ora de religie in scoala nu constituie un deziderat nou, postrevolutionar, ci restaurarea statutului ei de pana in 1948; ea nu se cere introdusa, ci reintrodusa in invatamantul de stat ca disciplina in serviciul binelui public, menita acum sa contribuie cu prioritate la vindecarea racilelor sociale, cum sunt delincventa si criminalitatea.
2. Religia nu e proprietatea Statului, nici a Ministerului si nici a Bisericii ca institutie; ea este un dat fundamental al poporului roman, pastrat de-a lungul a doua milenii si marturisit de tinerii martiri din Decembrie 1989. Daca actuala putere statala si-a propus si a fagaduit sa-i inapoieze poporului roman bunurile ce i-au fost furate de dictatura comunista, e de neinteles de ce-i retrocedeaza pamantul, dar refuza sa-i restituie cerul.
3. Redresarea sociala, economica si politica a poporului roman va fi imposibila fara temeiul moralei religioase, singura capabila sa-i redea echilibrul si sa-l realinieze unei Europe de straveche traditie crestina. Oare cat va mai trebui sa fie repetat adevarul incontestabil ca religia nu este o achizitie evolutiva istorica, ci un dat constitutiv al conditiei umane? In acest proces de innoire, Biserica e obligata sa-si fortifice vocatia misionara, iar Scoala, ca institutie fundamentala pentru instruirea si educarea poporului, trebuie sa-si recapete vechiul ei rol de vehicul al valorilor crestine.
4. Cerem ca Parlamentul (Adunarea Constituanta), Guvernul, Ministerul Invatamantului si Secretariatul de Stat pentru Culte sa reia problema orei de religie in scoala, s-o examineze cu toata seriozitatea si s-o rezolve prin legiuiri care sa-i redea si sa-i garanteze statutul pe care l-a avut inainte de dictatura comunista atee.
5. Cerem ca Sfantul Sinod sa adopte o pozitie ferma asupra acestei probleme, cel putin in spiritul hotararii sale din 3 aprilie 1990, careia i se pot adauga punctele noastre de vedere date publicitatii la 13 august si 23 septembrie 1990. Ca drept al poporului roman, ora de religie nu poate constitui obiect de negociere si compromisuri, mai ales din partea unei puternice Biserici majoritare, care este nu numai depozitara doctrinei si traditiei, dar si principala raspunzatoare pentru innoirea spirituala a natiunii.
6. Cerem ca ora de religie sa fie predata in intregul ciclu primar, gimnazial si liceal, adica in clasele I-XII. Adolescentul nu poate fi abandonat tocmai la varsta crizelor personale de tot felul, cand intrebarile devin cruciale. Nimeni nu-i poate tagadui tanarului de mai tarziu dreptul la optiune, dar nu exista optiune fara cunoasterea fiintei umane in intregul ei. Daca in structura invatamantului public exista destule discipline predate inca in spirit materialist-ateu, ora de religie implineste cel putin principiul echitatii. [...]
7. Cerem ca ora saptamanala de religie sa aiba caracter obligatoriu, facultativa fiind doar dispozitia elevilor de a-si insusi materia predata. Respectarea libertatii lor poate fi tradusa printr-un sistem limitat de notare, intre maximum 10 si minimum 5, ceea ce inseamna rasplatirea celor buni, dar nesanctionarea celor dezinteresati; la religie nu se ramane corigent, iar repetenta e de alta natura decat cea didactica.
8. Facem apel catre Bisericile surori, catre Asociatiile, Conferintele, Ligile si Fratiile crestine, catre opinia publica din Romania, catre parintii carora nu le este indiferenta soarta copiilor lor si a societatii de maine, sa-si exprime sau reinnoiasca demersurile pentru reintroducerea orei de religie in scoala, adresandu-se tuturor forumurilor bisericesti si statale in a caror competenta se afla rezolvarea acestei probleme de importanta vitala pentru existenta si destinele poporului roman.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

2 iulie 1991

GRUPUL DE REFLECTIE PENTRU INNOIREA BISERICII

[Arhim. Bartolomeu V. Anania, Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Pr. Constantin Voicescu, Pr. Iustin Marchis, Pr. Toader Crasmariu, Octavian O. Ghibu, Sorin Dumitrescu, Horia Bernea, Teodor Baconsky]

vineri, 1 februarie 2008

Protest al Asociatiei "Noi Romanii"

Comunicat de presa

Asociatia „Noi Romanii” isi exprima indignarea pentru felul cel putin defectuos in care Consiliul Judetean Covasna intelege sa promoveze, in scop turistic, judetul Covasna. Astfel, in cursul zilei de ieri, Consiliul Judetean Covasna a lansat o pagina web destinata atat celor care vor sa viziteze zona in scop turistic, cat si potentialilor investitori, adresele la care poate fi vizitata fiind www.covasna.net, in limba romana, si www.kovasna.net, in varianta maghiara. Portalul contine informatii legate de obiectivele turistice care pot fi vizitate in judet, caile de acces, posibilitatile de cazare si masa, de petrecere a timpului liber, evenimente, precum si o rubrica destinata cumparaturilor de obiecte artizanale din zona. Vizitatorul este intampinat pe prima pagina a portatului de mesajul „Bine ati venit in regiunea Trei Scaune” si o imagine in care apar doi tineri imbracati in costume populare maghiare, iar pe fundal fiind prezentat monumentul maghiarilor de pretutindeni, ridicat anul trecut in apropierea localitatii Moacsa. Pozele, informatiile despre evenimente, precum si cele turistice, ignora cu desavarsire elementul romanesc, dorindu-se inducerea ideii ca in zona traiesc numai maghiari.

Asociatia „Noi Romanii” atrage atentia administratiei publice locale controlate de UDMR ca in judetul Covasna exista un procent, semnificativ, de 25% de cetateni romani de nationalitate romana, platitori de taxe si impozite la bugetul local si judetean. Consideram ca acest demers „turistic” al conducerii Consiliului Judetean Covasna se inscrie in seria actelor de epurare etnica a zonei, prin fortarea romanilor de a parasi zona. Romanii din zona sunt supusi unor umilinte perpetue, tratati ca cetateni de rangul doi si ignorati atunci cand vine vorba de pastrarea identitatii lor etnice si culturale. Mii de tineri romani nu rezista presiunii si parasesc in fiecare an zona, considerand absurd faptul ca trebuie sa invete o limba straina pentru a se putea angaja, in propria tara, in sectorul privat sau cel de stat.

Asociatia „Noi Romanii” va depune o plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, intrucat considera ca acest portal constituie o discriminare a cetatenilor de nationalitate romana ai judetului, care platesc taxe, dar care nu sunt reprezentati intr-un demers realizat de Consiliului Judetean Covasna din bani publici.


Biroul de presã al Asociaþiei “Noi Românii”
Purtãtor de cuvânt - Dan Tanasã
office@noiromanii.ro

Noica si Miscarea Legionara

Sorin Lavric, autorul unei carti de exceptie, Noica si Miscarea Legionara (Humanitas), a acordat un interviu interesant ziarului "Cotidianul", pornind de la acest volum.
In interviu, ca si in carte, aceeasi viziune echilibrata si argumentata. Lavric afirma, intre altele, ca tema adeziunii lu Noica la Miscarea Legionara "e tratata inegal, in functie de tabere. Adica fie se apasa cu incapatinare pe trecutul sau legionar spre a i se compromite imaginea, in bunul obicei al discreditarii ideologice („daca a fost legionar inseamna ca e un filozof de mina a doua“), campionii acestei hartuieli fiind Alexandra Laignel-Lavastine si Marta Petreu, fie se trece cu totul sub tacere acest episod biografic - aceasta fiind uzanta romaneasca actuala. E o moda ca intelectualilor legionari, atunci cind li se prezinta biografia intr-o rubrica de dictionar sau intr-un studiu introductiv, secventa angajarii politice sa le fie omisa. Cauza e de gasit cel mai adesea intr-o falsa pudoare, intr-un soi de tresarire defensiva ivita din nevoia de a le menaja posteritatea".
De asemenea, Sorin Lavric spune ca Noica "avea toate datele sa nu se lase molipsit de febra spiritului legionar. Si totusi s-a lasat. Cauza e de gasit in tiparul iesit din comun al oamenilor care au dat tonul in epoca - Corneliu Codreanu, Carol al II-lea, Nae Ionescu, Ion Mota, Nicolae Iorga, Armand Calinescu si inca altii o suta. Nu e usor sa te tii deoparte intr-o epoca avind asemenea protagonisti."
Despre carte veti putea citi curind o cronica in revista "Rost".
Interviul cu autorul ei il aveti aici.