ROST cere masuri ferme in cazul IPS Nicolae si al initiatorilor de "sindicate preotesti"

Astazi, am trimis presei doua comunicate in care Asociatia ROST isi exprima pozitia fata de cele doua recente tulburari din Biserica Ortodoxa Romana: impartasirea IPS Nicolae Corneanu cu greco-catolicii si infiintarea unor "sindicate preotesti".
Asociatia ROST face apel la PF Patriarh Daniel si la Sf. Sinod sa cerceteze grabnic aceste cazuri si sa ia masuri ferme in conformitate cu Invatatura noastra de credinta, Dogmele si Sfintele Canoane.
Mai jos, redau documentele integral.

Asociaţia ROST: Comunicat referitor la împărtăşirea ÎPS Nicolae cu greco-catolicii

Asociaţia ROST îşi exprimă public consternarea provocată de gestul Mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu de a se împărtăşi împreună cu reprezentanţii cultului greco-catolic în ziua de duminică, 25 mai 2008, cu ocazia slujbei de sfinţire a unei biserici greco-catolice din Timişoara, în prezenţa Nunţiului Apostolic în Romania şi a Episcopului greco-catolic de Lugoj.
Asociaţia ROST crede că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au datoria de a cerceta imediat fapta ÎPS Mitropolit Nicolae Corneanu şi de a dispune o soluţie în conformitate cu Sfintele Canoanele şi cu Învăţătura de credinţă a Bisericii noastre.
Împărtăşirea împreună cu cei care slujesc culte şi biserici care s-au rupt pe parcursul istoriei din Biserica Ortodoxă reprezintă o gravă încălcare a Sfintelor Canoane, iar consecinţele pot fi cu atât mai nocive cu cât o astfel de cădere din credinţă vine din partea unui ierarh al Bisericii. Canonul 46 ne învaţă: “Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care au primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Veliar?” Sfântul Teodor Studitul, vorbind despre împărtăşirea cu ereticii ne învaţă asemenea: „Aşadar, după cum dumnezeiasca pâine cu care se împărtăşesc ortodocşii îi face pe toţi cei ce se împărtăşesc de ea un singur trup, tot aşa şi pâinea ereticească îi face părtaşi unii cu alţii pe cei ce se împărtăşesc cu ea şi îi înfăţişează un singur trup potrivnic lui Hristos. E limpede că paharul ereticesc şi pâinea ereticească sunt impărtăşire de potrivnicul”
Asociaţia ROST socoteşte că, într-o lume afectată grav de o profundă criză morală şi materială, dialogul între cei care mărturisesc într-o formă sau alta credinţa în Dumnezeu reprezintă o cale prin care aceştia pot contribui la alinarea suferinţei semenilor noştri. Dialogul creştinilor ortodocşi cu membri altor culte şi biserici care utilizează cuvântul „creştin” în denumirea lor nu poate însă continua cu preţul cedărilor de la Învăţătura de credinţă, Dogmele şi Canoanele Bisericii Ortodoxe.
În contextul actual în care Biserica noastră este afectată de acţiuni schismatice venite din partea unor preoţi şi de gesturi eretice comise de ierarhi ortodocşi, este necesar să ne reamintim cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur: „Dacă cineva contraface măcar o mica parte a chipului regelui pe moneda regală, în felul acesta o falsifică; la fel şi în credinţa cea adevarată, acela care va schimba chiar cât de puţin în ea, o va vătăma pe toată. Căci dacă, pe de o parte dogma este răstălmăcită, şi inger de ar fi, să nu-l credeţi. Nimic nu foloseşte viaţa virtuoasa, dacă credinţa nu este sănătoasă.”
Considerând că gestul ÎPS Nicolae Corneanu se înscrie într-un context mai larg, Asociaţia ROST face apel la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a clarifica relaţia Bisericii noastre cu Biserica Romano-catolică şi cu organizaţiile ecumeniste de tipul Consiliului Mondial al Bisericilor sau Conferinţei Bisericilor Europene, în duhul iubirii de Dumnezeu şi de semeni şi în respect profund faţă de Învăţătura de credinţă a Bisericii Ortodoxe. O atare lămurire va fi de folos atât pentru evitarea pe viitor a unor gesturi precum cel al Mitropolitului Nicolae Corneanu, cât şi pentru dezvoltarea dialogului cu alte culte şi biserici creştine astfel încât căderea de la credinţa creştin-ortodoxă să nu mai fie încurajată.

HRISTOS A ÎNVIAT!

Consiliul Director al Asociaţiei ROST


Asociaţia ROST: Apel privind „sindicatele preoţeşti”

Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Olteniei şi Mitropolit ales al Moldovei

Înaltpreasfinţiţilor şi Preasfinţiţilor membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Membrii Asociaţiei ROST au luat act cu îngrijorare de acţiunile schismatice şi eretice comise de unii preoţi din cuprinsul Mitropoliei Olteniei, Mitropoliei Moldovei şi Arhiepiscopiei Bucureştilor, care încearcă organizarea unor structuri paralele Bisericii Ortodoxe Române, prin înfiinţarea de aşa-zise „sindicate preoţeşti”. Există, fără îndoială, nemulţumiri justificate în rândul preoţilor, ca şi anumite erori şi excese la nivelul administraţiei bisericeşti. Revista ROST, pe care o patronăm, a atras atenţia, la momentul cuvenit, asupra unor astfel de cazuri. Însă, preoţii nu sunt proletari în sutană şi nu pot trata relaţia cu ierarhia bisericească din postura angajat-angajator.
De aceea, apreciem că anumite stări de lucruri reale din cadrul administraţiei bisericeşti şi necunoaşterea de către anumite instanţe de judecată a cadrului legal de funcţionare a cultelor din România au fost utilizate în mod fariseic de către preoţii iniţiatori ai sindicatelor pentru a provoca tulburare în Biserică, în dorinţa ascunsă de a rezolva de fapt interese personale care nu au vreo legătură cu mărturisirea învăţăturii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sfânta slujire la care sunt chemaţi preoţii Bisericii Ortodoxe Române.

Considerăm că demersul acestor preoţi este subordonat unui scop străin de duhul creştinismului ortodox, anume acela de a distruge unitatea Bisericii lui Hristos de pe pământurile României. Prin faptele lor, preoţii iniţiatori de structuri sindicale au ieşit din comuniunea întru Hristos în care trăiesc şi slujesc credincioşii, clerul şi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, şi au provocat schismă şi erezie. Canonul 31 de osândire a schismei ne arată că singura reacţie posibilă într-o astfel de situaţie este caterisirea celui vinovat ca iubitor de stăpânire şi urzupator. Refuzând să se supună ierarhului lor, aceşti preoţi încalcă şi porunca ascultării consfinţită prin Canonul 39 despre ascultarea clerului de episcopi. Nu în ultimul rând, preoţii „sindicalişti” şi-au încălcat jurământul de credinţă şi ascultare făcut în faţa lui Dumnezeu, a Bisericii şi a ierarhului în momentul în care au primit Taina Preoţiei.

Membrii Asociaţiei ROST vă adresează apelul de a aplica urgent şi fără ezitare asupra acestor preoţi Sfintele Canoane şi legiuirile Bisericii Ortodoxe Române în integralitatea lor şi până la ultima lor consecinţă, astfel încât să fie înlăturată cât mai curând această gravă pricină de sminteală pentru credincioşii noştri.
Membrii Asociaţiei ROST îşi mărturisesc credinţa în Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică şi îl roagă pe Dumnezeu să ocrotească Biserica neamului românesc de ispitele şi răutăţile acestor timpuri de sfârşit de istorie.

Nadejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este
Duhul Sfânt, Treime Sfântă, Slavă Ţie! HRISTOS A ÎNVIAT!


Consiliul Director al Asociaţiei ROST


-------------------------------------
Pe blogul lui jurnalistului Victor Roncea gasiti opiniile pe acest subiect ale IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, si ale marilor nostri duhovnici Parintele Iustin Parvu de la Petru Voda - Neamt si Parintele Arsenie Papacioc de la Techirghiol - Constanta.

Incredibil: Mitropolitul Nicolae s-a impartasit cu greco-catolicii!

Site-ul www.greco-catolica.org informeaza ca "duminica s-a petrecut o minune": IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul ortodox al Banatului, s-a impartasit cu greco-catolicii. Este al doilea eveniment, de asta data cu consecinte mult mai grave pentru Biserica noastra, dupa ce PS Sofronie Drincec, episcopul ortodox al Oradei, si episcopul greco-catolic Virgil Bercea au "sfintit" impreuna agheasma de Boboteaza.
Daca Sinodul a tacut in fata acestui gest al episcopului Sofronie, nu cred ca isi poate permite sa taca si fata de fapta mitropolitului Nicolae. Desi, sincer sa fiu, nu m-as mira sa o faca.
Iata stirea de pe site-ul greco-catolic:



"Duminica, 25 mai 2008, in prezenta Excelentei Sale Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiu Apostolic in Romania, a PS Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, a zeci de preoti romani si straini, si a mii credinciosi veniti din toata tara, alaturi de invitati speciali dintre care amintim dl. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timisoarei, si IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, s-a sfintit biserica greco-catolica din Timisoara cu hramul “Sf. Maria - Regina Pacii si a Unitatii“.
Cu aceasta ocazie a avut loc un eveniment extraordinar, si care a onorat intreaga audienta, cu o semnificatie religioasa si istorica cel putin egala cu cea a Revolutiei anti-comuniste pornite de la Timisoara.
Conform martorilor oculari, in cadrul Sfintei Liturghii, la momentul impartasaniei, IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, a plecat din mijlocul credinciosilor si a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se impartasi. Ca raspuns, Excelenta Sa Mons. Francisco Javier Lozano, Nuntiul Papal in Romania, conform traditiei, i-a dat in mana Inalt Preasfintiei Sale Nicolae Sfantul Trup, dupa care i-a fost inmanat potitul cu Sangele Domnului din care Inalt Preasfintia Sa Nicolae s-a impartasit singur.
Un eveniment similar nu s-a mai intamplat din anul 1700, cand romanii ardeleni au refacut unirea cu Biserica Catolica.
Folosim aceasta ocazie si in calitate de reprezentanti ai Memorandumului ne exprimam bucuria si credinta in bunele intentii si in dragostea frateasca cu care ne-a onorat IPS Nicolae Corneanu.
Iata ca cu aceasta ocazie, din vointa divina, suntem pusi in fata unei deschideri intre cele doua Biserici romanesti surori obtinute prin rugaciune si truda din partea credinciosilor greco-catolici, romano-catolici si ortodocsi din Timisoara, care se roaga Maicii Domnului pentru unitatea romanilor. Numele Domnului fie laudat!"

UPDATE
Intrebat de reporterii Cotidianului daca s-a impartasit cu greco-catolicii, IPS Nicolae neaga cu o jumatate de gura si cam incilcit. Patriarhia e usor confuza si ea. Cica nu detine date. Pai e suficient sa vada fotografiile de la eveniment.

UPDATE 2
COMUNICAT A.Z.E.C. / 28 MAI 2008

Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini (A.Z.E.C.) apreciază promptitudinea Comunicatului dat publicităţii de Biroul de Presă al Patriarhiei Române în cazul „gestului” comis de Î. P. S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, în ziua de 25 mai a. c., la sfinţirea bisericii greco-catolice din Timişoara cu hramul “Sf. Maria – Regina Păcii şi a Unităţii”, şi în special precizarea de principiu că “dialogul actual al Ortodoxiei cu Biserica Romano-Catolică, deja destul de fragil, nu poate fi ajutat, ci mai degrabă complicat prin gesturi considerate de unii «profetice», iar de alţii problematice”, de dorit fiind “să cultivăm nu miraculosul sau senzaţionalul, ci seriozitatea şi credibilitatea în relaţiile dintre Biserici aflate în dialog pentru refacerea unităţii creştine”.
Considerând că ne aflăm în faţa unui incident de o maximă gravitate, fără precedent în lumea ortodoxă, credem că s-ar impune o şedinţă extraordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care să dea încă o dată încredere credincioşilor ortodocşi în ierarhia Bisericii lor şi să curme inflaţia speculaţiilor mediatice.
Până la întrunirea Sfântului Sinod, le recomandăm membrilor noştri (şi facem apel şi la ceilalţi colegi din presă) să adopte o atitudine măsurată, şi mai ales să evite concluziile şi generalizările pripite.

Consiliul Director al A.Z.E.C.

O reactie la atitudinea pro-homo a unor intelectuali

Articolul de mai jos a fost dat spre publicare ziarului ZIUA, imediat dupa aparitia in Evenimentul Zilei a editorialului intitulat "Mars pentru normalitate?", de Mircea Cartarescu. Cum zilele au trecut, iar ZIUA a decis sa nu publice articolul lui Mircea Platon, o fac eu, in speranta ca vor fi dumiriti astfel si alti intelectuali sustinatori ai homosexualilor.

In plus, semnalez si punctul de vedere exprimat de IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului despre homosexualitate. Este singura atitudine luata de vreun ierarh vizavi de GayFest-ul de anul acesta.(C.T.)

Domnul Cărtărescu faţă cu reacţiunea

În numărul de vineri, 23 mai al Evenimentului Zilei, domnul Mircea Cărtărescu se arată indignat de “marşul pentru familie şi normalitate” organizat, în contrasens cu GayFest 2008, de câteva asociaţii creştine. Acceptând parada gay dar iritat de marşul ortodocşilor, domnul Cărtărescu identifică manifestanţii pentru familie şi normalitate cu “grupurile de cetăţeni indignaţi gata oricând să-i aplaude pe mineri şi pe toţi ceilalţi locuitori paşnici şi normali ai ţării”. Asocierea făcută de Cărtărescu e samavolnică, de vreme ce organizaţiile care au organizat acest marş au în rândul membrilor şi susţinătorilor lor oameni care au susţinut Piaţa Universităţii. Minerii au fost aduşi în Piaţa Universităţii nu de conservatorii creştini, care erau în Piaţa Universităţii şi în Liga Studenţilor, ci de stânga liber-cugetătoare, care susţine acum revendicările mişcării gay.
În continuare, domnul Cărtărescu ne trage de urechi în numele Europei, scriind că manifestaţia pentru normalitate ne va dăuna “ca naţiune” şi va contribui la perpetuarea “imaginii noastre de nu tocmai evoluaţi şi toleranţi cetăţeni ai Europei”. În primul rând, dacă am vrea să fim cu adevărat europeni evoluaţi şi toleranţi nu am mai vorbi de o “naţiune”. U.E. nu are ce face cu naţiunile şi cu statele naţionale, ea lucrează cu euroregiuni, cu minorităţi, cu androizi. În al doilea rând, nu am observat să-i fi luat cineva cetăţenia europeană Papei pe motiv de homofobie. Tot ceea ce am observat a fost reacţia abuziv-totalitară a birocraţilor eurosocialişti faţă de declaraţiile în acord cu morala creştină tradiţională ale catolicului Rocco Buttiglione.
Mai departe, domnul Cărtărescu ne arată că e normal să existe şi la noi homosexuali de vreme ce “după datele ştiinţifice valabile în toate celelalte regiuni ale lumii, patru la sută dintre bărbaţi şi doi la sută dintre femei sunt pretutindeni homosexuali din naştere”. Ceea ce nu a sesizat domnul Cărtărescu, indignat cu program, e că marşul nu e împotriva homosexualităţii, ci “pentru familie” şi împotriva aşa-zisei “căsătorii homosexuale”. În Ortodoxie nu se fac marşuri împotriva unui viciu, nu se fac marşuri împotriva beţiei, de exemplu, aşa cum fac puritanii abstinenţi. Demonstraţia creştinilor-ortodocşi a urmărit să atragă atenţia în privinţa pericolului legiferării “căsătoriei homosexuale”. Adică a acelei inginerii sociale prin care cei în medie trei la sută din populaţia globului ar ajunge să modifice o instituţie civilă având în spate mii de ani de istorie şi de tradiţie religioasă (creştină, mozaică, musulmană etc.). Dacă luăm în consideraţie istoria, semnificaţiile religioase şi beneficiile sociale ale familiei tradiţionale şi le comparăm cu istoria, semnificaţiile morale şi beneficiile sociale aduse de moda “căsătoriei” celor în medie trei la sută din populaţia României şi a globului, marşul pentru familie e într-adevăr un marş pentru normalitate. În altă ordine de idei, dacă ne referim la date ştiinţifice, atunci trebuie spus că statisticile arată că alcoolismul, bolile venerice, consumul de droguri, pedofilia, şi sinuciderile sunt mult mai ridicate în rândul homosexualilor decât în rândul heterosexualilor.
Mai departe, domnul Cărtărescu asociază homofobia cu antisemitismul şi misoginia şi ne povesteşte ce a văzut la Sachsenhausen, în lagărul unde au fost ucişi sute de homosexuali. Ceea ce îi scapă domnului Cărtărescu, mare admirator al “datelor ştiinţifice”, este că acei homosexuali nu au fost ucişi în numele moralei creştine apărate de organizatorii marşului pentru familie, ci în numele ştiinţei, al “ştiinţei rasei”. Şi singurul obstacol împotriva rasismului e creştinismul. Demnitatea persoanei, reclamată pentru homosexuali de domnul Cărtărescu, nu e ştiinţifică, ci religioasă. În regnul zoologic nu există demnitate. Demnitatea e de provenienţă religioasă şi e un reflex al sfinţeniei patriarhale. Paradoxul mişcărilor pentru drepturile homosexualilor e că vorbesc în numele unei demnităţi căreia fac tot posibilul să-i submineze sursa, care e religioasă. Dar dacă admitem acest lucru, atunci suntem siliţi să admitem şi că, acolo unde homosexualitatea, ca păcat, cere doar rugăciunile noastre, “normalizarea” legislativă a acestui păcat nu ne poate stârni decât proteste.
Cât despre Da Vinci şi Wittgenstein, despre care domnul Cărtărescu spune că, “deşi invertiţi, au dus o viaţă ireproşabilă şi au fost spirite de o nobleţe de neatins”, şi aici se cer a fi făcute anumite precizări. Din păcate, avocatul homosexualilor români nu e Wittgenstein, ci domnul Buhuceanu. Diferenţa de geniu şi nobleţe dintre ei poate explica şi de ce domnul Buhuceanu, şi nu Wittgenstein, se agită pentru căsătoria homosexuală şi pentru dreptul gay-lor de a defila pe străzi cu pene de struţ în dos. Wittgenstein a fost un om profund religios, care se gândea “la logică şi la păcatele” lui. De fapt, mă simt mult mai aproape de Wittgenstein decât de domnul Cărtărescu, cel entuziasmat de “atracţia turistică şi ocazia de divertisment” oferită de GayFest. Spre deosebire de Wittgenstein, domnul Cărtărescu e un om care priveşte totul prin prisma carnavalului global, a divertismentului corporat şi varietăţilor de masă. Or, pentru aşa ceva există Disney World, nu trebuie să ne “jucăm” hipiot cu instituţii serioase precum familia sau cu asemenea cărţi fundamentale precum Biblia, pe care domnul Cărtărescu o citeşte cu rafinament exegetic de preşcolar.
Pe tot cuprinsul articolului, domnul Cărtărescu scrie cu dispreţ de înapoierea, intoleranţa, violenţa primară şi vulgaritatea celor din “Estul împotmolit în prejudecăţi”. În absenţa valabilităţii a măcar unui singur raţionament din articolul domnului Cărtărescu, mă mărginesc să constat doar că, din păcate, complexele de superioritate nu dau naştere unui jurnalism bun. Mi-e teamă că, alegând să dea piept cu reacţiunea, domnul Cărtărescu a întors spatele adevăratei probleme.

Mircea Platon

Infiintarea sindicatelor preotesti, in dezbatere pe TVR 2, diseara

La Craiova s-a infiintat un sindicat al preotilor. Urmeaza altul la Iasi. In Bucuresti este vinzoleala pe aceeasi tema. Patriarhia spune ca demersul preotilor-sindicalisti nu e canonic, nici legal. Ce spune legea, ce spun canoanele, care sint opiniile specialistilor si ale observatorilor fenomenului religios - isi propune sa arate, diseara, de la 21.30, TVR 2, in emisiunea "Ora de stiri", moderata de Adriana Muraru. Sint unul dintre invitati. Poate urmariti emisiunea si imi spuneti si parerile dvs.

Problema homosexualitatii, in dezbatere la Realitatea TV

Ieri dupa amiaza am fost invitat la emisiunea "Fabrica" de pe Realitatea TV, dedicata subiectului zilei: parada gay si reactia societatii civile crestine. Puteti viziona emisiunea aici. Va rog sa comentati. Sint foarte curios cum apreciati "prestatia" realizatorilor de la Realitatea TV.

Diseara, incepind cu ora 23.00, voi vorbi pe acelasi subiect la Radio Romania Actualitati, intr-o emisiune realizata de Cristian Curte. Emisiunea poate fi audiata si pe internet.

Nicolae Colan, un stâlp al Bisericii în Ardeal

Revista de cultură creştină şi politică “Rost” îl evocă, în numărul său din luna mai, pe unul dintre marii mitropoliţi ai Ardealului, ÎPS Nicolae Colan (1893-1967), „însufleţitor al forţelor neamului prin duhul lui Hristos, colaborator neobosit la opera de zidire a unei vremi noi, luminat îndrumător cultural, mângâietor şi oţelitor de suflete în vreme de cumpănă grea” din Ardealul de Nord – după cum spunea prof. dr. Isidor Todoran. Consistentul grupaj dedicat Vlădicului Nicolae cuprinde şi o caldă evocare a unuia dintre cei cărora le-a fost binefăcător, părintele arhimandrit Teofil Pârâian de la mânăstirea Sâmbăta de Sus.
De asemenea, vă recomand excepţionalele eseuri «Teroristul ca “sfânt” gnostic»,
de Mircea Platon – un text care face mai limpezi diferenţele dintre dreapta şi stâng, precum lămureşte şi noile provocări ale veacului, supertehnologizarea, întoarcerea omului contra lui Dumnezeu, înstrănarea omului de umanitate etc –, şi «Eminescu şi creştinismul», de Răzvan Codrescu – prin care se arată de ce Eminescu nu poate fi canonizat, aşa cum pretind anumite grupuri protocroniste.

Puteti cumpara revista "Rost" la chioscurile Rodipet, ca si:
- In Bucuresti – de la librariile “Vasiliada” (Bd. I. C. Bratianu 12) si “Sophia” (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie); la cele doua librarii gasiti si numere din urma, pentru completarea colectiei;
- In Constanta – de la libraria “Brâncoveneasca” (Str. Stefan Mihaileanu nr. 21)
- In Suceava – de la libraria “Sf. Voievod Stefan cel Mare”;
- In Iasi - de la librariile Sedcom Libris;
- In Cluj - de la librariile Arhiepiscopiei Clujului;
- In Tecuci - de la Librariile Cristian;
- In Campia Turzii - de la Libraria Ensa.

Manastirea Diaconesti - Athosul mireselor lui Hristos

Majoritatea manastirilor romanesti, altadata focare de cultura si izvoare de minuni dumnezeiesti, par azi companii de munca fortata.

O febra a constructiei, izbucnita in post-comunism, a intiparit pe chipurile multor monahi si monahii ridurile si paloarea muncii fizice prelungite. In manastirile mai vechi, unde deja nu se mai cladeste nimic, li se imputineaza in continuare calugarilor din timpul de rugaciune si de studiu, pentru munca la grajduri si la camp. Iar multe din manastirile istorice, cu sute de ani de viata monahala, s-au transformat in manastiri de protocol sau in "puncte turistice". Totusi, mai exista si cuiburi de ingeri, in care forta rugaciunii, darurile artistice si osardia pentru lucrarea intelectuala fac ca numele locului sa aiba rezonanta unui clopot de argint. Sunt manastiri in care se pastreaza rostul firesc al calugarilor, acela de rugatori pentru omenire si de luminatori ai poporului drept-credincios. Cand ajungi intr-o asemenea manastire, simti mana lui Dumnezeu pe crestet. Asa este manastirea "Adormirea Maicii Domnului" din Diaconesti, in muntii Agasului, aproape de granita dintre Bacau si Harghita. Athosul mireselor lui Hristos. Nu numai cinstirea deosebita pe care i-o dau maicile Fecioarei Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, sau regimul de viata monahala apropie aceasta manastire de cele de pe Sfantul Munte, ci si preocuparea pentru cultura.

Cititi un reportaj despre Manastirea Diaconesti in Formula As.

Pericolele homosexualitatii - Avertizare prin conferinta publica

Asociatia Ziaristilor si Editorilor Crestini va invita maine, vineri, 23 mai, la ora 11.00, la conferinta-avertizare publica "Pericolele homosexualitatii – agresiunea asupra familiei, moralei si ordinii publice".

Conferinta se desfasoara la sediului revistei "Actualitatea romaneasca", din str Justitiei nr 54, etj 3, cladirea Ascensorul, langa Sfanta Manastire Antim, si este organizata impreuna cu Asociatia Provita, Asociatia Christiana, Alianta Familiilor din Romania si Grupul de Reflexie pentru Protectia Familiei, cu binecuvantarea Bisericii.

Prof Dr Pavel Chirila din partea Asociatiei Christiana si a Grupului de Reflexie pentru Protectia Familiei va prezenta lucrarea "Bolile homosexualilor" - Aspecte medicale si teologice.

Asociatia Provita va prezenta stadiul contestatiei depuse in instanta in vederea suspendarii Marsului homosexualilor, programat pentru sambata aceasta si prin care este sfidata ordinea publica si morala romaneasca.

Reprezentanti ai Asociatiei Ziaristilor si Editorilor Crestini (AZEC) vor prezenta formele de manipulare media si agresiunile publice de tip homosexual in special la adresa copiilor.

Alianta Familiilor va prezenta un punct de vedere despre necesitatea intaririi Codului Familiei.

Sunt invitati si asteptati reprezentanti ai celor trei mari religii monoteiste.

Va fi emis un avertisment public la adresa autoritatilor locale si ale statului.

UPDATE
O relatare de la conferinta de presa puteti citi in ZIUA.
Pe blogul lui Victor Roncea gasiti si alte reflectari in presa.

Marsul homosexualilor, contestat in instanta

O organizatie nonguvernamentala pentru protectia copiilor a cerut instantei anularea autorizatiei emise de Primaria Capitalei pentru organizarea marsului homosexualilor, planificat sa aiba loc sambata. Cauza se va judeca in regim de urgenta vineri, 23 mai, orele 13:00, la sectia a IX-a, Contencios Administrativ, a Tribunalului Municipiului Bucuresti.

Motivandu-si actiunea prin "necesitatea protejarii minorilor de efectele propagandei homosexuale", Asociatia "Provita pentru nascuti si nenascuti" - filiala Bucuresti reclama anularea actului administrativ prin care Primaria Bucuresti a aprobat desfasurarea marsului public al homosexualilor.

Parada homosexualilor, organizata de Asociatia "Accept", este planificata sa aiba loc sambata, 24 mai, in incheierea manifestarilor "Gayfest 2008".

Dupa stiinta mea, este pentru prima data cind se cere interzicerea, in justitie, a marsului homosexualilor in Romania. O idee foarte buna si democratica. Sa vedem acum daca judecatorii sint mai curati la suflet decit cei de la Primarie care au dat autorizatie pentru marsul gay.

UPDATE
Judecarea legalitatii paradei gay, amanata
[Bucuresti, 23 mai 2008] Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti prin care o organizatie nonguvernamentala a cerut anularea autorizatiei emise de Primaria Capitalei pentru organizarea marsului homosexualilor a fost amanat din motive procedurale. Cauza se va judeca vineri, 30 mai.

In cazul in care va fi favorabila reclamantului, decizia instantei poate constitui un precedent important pentru viitoarele manifestari de acest fel.

Un mars pentru familia crestina

La marsul pentru familie si contra propagandei homosexualilor au participat ieri vreo 500 de persoane, intre care 20 de preoti. Din pacate, doar doi preoti din Bucuresti, pentru ca Arhiepiscopia nu ne-a dat nici un sprijin. Dumnezeu a rinduit insa sa ne vina alaturi preoti din alte eparhii.

Sub un soare de vara si pe un traseu destul de lung (Patriarhie - Piata Unirii - Universitate - Piata Romana - Calea Victoriei - Piata Natiunilor Unite - Patriarhie), participantii au marsaluit cintind cintece religioase si patriotice. Ei au purtat drapele tricolore, icoane ortodoxe, cruci si pancarte cu inscriptii precum: “Pentru o familie normala, spune NU Sodomei!”, “Copiii nostri, de mâna cui?”, “Veniti-va in fire!” sau “România nu e Sodoma”. O manifestare civilizata, fara vreu amestec politic. Nici un incident nu a tulburat acest mars al normalitatii.

Fiind unul dintre organizatori, am fost intrebat de presa de ce sintem impotriva homosexualilor. Le-am explicat ca noi, dupa invatatura crestina, condamnam pacatul, nu pe pacatos. Si le-am mai spus ca actiunea noastra nu este una de "protest", "revendicativa" sau "anti", asa cum s-au pripit unii jurnalisti sa o eticheteze, ci un gest de igiena publica. Ar fi cazul sa invatam ca atunci cind cineva arunca gunoiul in strada, sa nu-l mai ignoram, ci sa curatam gunoiul si sa-l punem la punct pe faptuitor.
In cazul gay-lor, gunoiul este propaganda lor, care vrea sa faca din alb negru si invers, adica din anormal normal si viceversa. Iar singura modalitate de a curata acest gunoi, pe care ne-o ingaduim, este de a spune adevarul si de a atrage atentia asupra pericolului pe care il reprezinta minciuna homosexulilor, lesbienelor, travestitilor si transexualilor.

Televiziunile au relatat cit de cit corect despre mars. Citeva ziare au dat stiri:
Cotidianul, Gandul, Evenimentul Zilei, Ziua, Jurnalul National.

Pe site-ul Crestin Ortodox puteti vedea filmul marsului.

Pentru o familie normala, spuneti NU Sodomei!

La initiativa unui grup de tineri crestini, luni, 19 mai a.c., incepind cu ora 17.00, in Bucuresti va avea loc un mars pentru normalitate, pentru familie si contra propagandei homosexuale. Aceasta actiune urmareste sa atraga atentia asupra faptului ca, pas cu pas, de citiva ani, anumite organizatii ale "societatii civile" incearca sa ne faca sa credem ca a fi homosexual este ceva normal, ca homosexualitatea e o simpla alegere, pe care, la o adica, ar putea-o face si copiii nostri. Cu alte cuvinte, un pacat si un viciu ne este prezentat ca un comportament firesc. O abordare mai pe larg aveti aici si mai ales in dosarul intocmit de Christiana.
Marsul pentru normalitate este programat chiar in prima zi a saptaminii de propaganda a gay-lor - care se desfasoara de patru ani neintrerupt, cu acordul si ajutorul autoritatilor, care ar trebui sa pazeasca morala publica si interesele majoritatii.
Obraznicia, insistenta si fortele politice si financiare de care fac uz homosexualii pentru promovarea homosexualitatii in ultimii ani reclama un raspuns imediat si clar din partea romanilor crestini. In anii trecuti, noi cei de la ROST ne-am marginit la a ne exprima opinia prin presa. Astazi este nevoie sa iesim si in strada. De aceea, Asociatia ROST, alaturi de Asociatia Christiana, Asociatia pentru Cultura "Alfa", Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni si Fundatia Sf. Sava - altminteri organizatii care au optat pina acum pentru alt fel de manifestari decit cele de strada - gireaza acest mars pentru normalitate.
Marsul va incepe din fata Patriarhiei si va urma traseul Piata Universitatii, Piata Romana, Bulevardul Dacia, Calea Victoriei, Dealul Mitropoliei.
Personal, imi doresc ca aceasta actiune sa nu fie instrumentata politic - tocmai pentru ca sintem in campanie electorala - si mai ales ca Biserica sa o sustina. Ma intreb citi preoti vor iesi "cu crucea-n frunte". Si nadajduiesc ca multi, iar dupa sfintiile lor - parohii intregi. Cel putin asa s-ar cuveni.

Fenomenul Dan Puric

Ieri seară, la sala Rapsodia din Lipscani, am avut parte de un regal Dan Puric. Lansarea cărţii sale Cine suntem a adunat peste o mie de persoane, care au asistat cu entuziasm, timp de două ceasuri, la un one man show extraordinar. Cred că evenimentul a făcut cel mai clar fenomenul Dan Puric, la care sîntem martori în ultimii ani. O rară forţă de atracţie, venită dintr-o străluminare interioară, combinată cu o sinceritate uneori brutală şi cu un simţ al umorului nestăvilit compun aria succesului lui Dan Puric la public. Marele artist şi om creştin mai are ceva nepreţuit: puterea de a insufla speranţă. Faptul că ieri au venit să-l vadă şi să-l asculte atîţia oameni arată asta, cum arată şi că nu toţi românii s-au pervertit.
În gura lui Dan Puric superlativele pentru român nu sună fals, iar vorbirea despre Dumnezeu ţi-L face prezent pe Atoatefăcătorul. Refuzul politicii partinice şi gîndirea, exprimată uneori tragic, pe coordonatele unui Petre Ţuţea, „între Dumnezeu şi neamul meu”, îi dau lui Dan Puric credibilitate şi un imens capital de simpatie.
Maestrul a fost introdus în scenă printr-un scurt cuvînt al scriitorului Dan Ciachir, care a încheiat printr-o istorioară cu tâlc. După un ciclu de conferinţe ţinut de Dan Puric în Ardeal, un ierarh al locului l-a sunat pe Dan Ciachir să-l întrebe dacă îl cunoaşte pe actorul care vorbeşte atît de convingător despre ortodoxie şi românism. Scriitorul a spus că da. Ierarhul a vrut să afle dacă Dan Puric este căsătorit. Ciachir ştia vag că actorul are un copil şi a presupus că este însurat, la care arhiereul a exclamat: „Păcat, ar fi fost bun de patriarh!”.
Smerit de o asemenea poveste, Puric a replicat cu umor: “Nu pot fi candidat la preafericire, căci sînt deja preanefericitul acestui popor”. De aici înainte, Dan Puric şi-a ilustrat ideile din cartea sa cu un lung şir de povestiri, unele de un umor nebun, altele de un dramatism sfîşietor, purtînd sala dintr-o extremă în alta a sentimentelor umane, spre o mai bună lămurire.
Dan Puric a condus cu abilitate discursul spre concluzia că a sa carte este o pledoarie pentru memoria colectivă. Nu trebuie să ne uităm istoria şi mai cu seamă istoria recentă, sub comunism, care are încă răni deschise. Iată ce l-a împins pe el în luptă: “Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român astăzi face ca gîndirea şi inima să se rotească pe loc şi, din această rotire în gol, paradoxal, o dată cu trecutul dispare şi viitorul. El, omul de azi, pedalează zadarnic într-un prezent continuu. A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului – şi aceea distorsionată – înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identităţii.”
Trebuia să fiţi luni seară la Rapsodia ca să înţelegeţi ceea ce aceste puţine cuvinte vă zugrăvesc palid. Avem în Dan Puric un mărturisitor cu verticalitate aristocratică, fidelitate de soldat, talent oratoric de tribun şi curaj de călugăr nebun întru Hristos.
Dacă vi se pare că prea l-am lăudat pe Dan Puric, citiţi ce scriu despre el:

Părintele Iustin Pârvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă – Neamţ: “Dan Puric te ajută să te cunoşti pe tine însuţi mai bine decît credeai că o poţi face. […] Văd în această lucrare a lui Dan Puric o renaştere a duhului lor [ a celor care au murit în închisorile comuniste din dragoste pentru România şi pentru Hristos – n. mea, C.T.], o refacere a glasului acestui neam, o conştiinţă care strigă din ce în ce mai cu putere, că acest neam nu a murit”.

Scriitorul Dan Ciachir: “Dan Puric mărturiseşte. O face firesc şi integral. Şi s-ar putea să facă şcoală, atrăgînd prin autenticitatea lui şi prin inteligenţa sa luminată de Duh. Este un apologet strălucit. Unul de care comunitatea de credinţă şi iubire a Bisericii noastre avea realmente nevoie”.

Profesorul universitar Gheorghe Ceauşu: “Dan Puric este, la urma urmei, o conştiinţă înaltă a vremii noastre. Cu o energie neistovită, mînat de o vocaţie dominatoare, el creează incontinent, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale şi aceea a omului public, gratificîndu-le cu excelenţă, dar fără să se împartă. […] Incoruptibil, glasul său se aude din ce în ce mai mult, iar simpatia şi preţuirea publică pentru el cresc…”

Civic Media dezvaluie: "Ziua gazetar, noaptea sectar"

Asociatia Civic Media a publicat azi pe site-ul sau un pamflet despre unul dintre "jurnalistii crestini" cu o oarecare notorietate: Florian Bichir, de la Evenimentul Zilei. Dincolo de sarcasmul si acuzatiile din text, care ramin sa fie probate, cert apare un lucru: ziaristul cu pricina este si "preot" al unei secte, ca altfel nu stiu cum s-o numesc.
Stiam si eu ca Florian Bichir este un fel de popa cu jumatate de norma (caci slujeste cind si cind la un soi de manastire din apropierea Bucurestiului) la o asociatie religioasa care se pretinde mai ortodoxa decit BOR si decit stilismul din care s-a desprins. Insa, n-am avut o dovada palpabila asa cum sint fotografiile publicate de Civic Media. M-am intrebat si cum a ajuns Bichir preot, chiar si la aceasta "biserica", si mai ales de ce i-o fi trebuit? De ce nu a ales intre doua meserii una pe care sa o practice cum se cade? Dar a fost doar o curiozitate personala, la urma-urmei omul poate sa aiba si cite meserii si locuri de munca vrea, daca isi imagineaza ca le face fata. Problema apare atunci cind o astfel de persoana da lectii de dogmatica, urecheaza ziaristii care au accente critice la adresa ierarhiei Bisericii Ortodoxe Romane, se ia ca boala de omul sanatos de cite un episcop pe care deodata nu-l mai place, agita aratatorul plin de moralitate (n-o fi auzit vorba ceea: "Sa nu vorbesti de funie in casa spinzuratului"). Cu ce indreptatire? Tocmai el care se vede ca se afla intr-o confuzie dogmatica si de... subordonare? Apropo, trebuie sa-i fie tare greu ca pe de o parte sa se afle intr-o vadita ravratire contra ierarhiei ortodoxe (de vreme ce slujeste in alta "biserica") si pe de alta sa-i tamiieze pe unii dintre ierarhi si sa le faca jocurile in presa, folosindu-si pozitia de editorialist la un cotidian central.

Parintele Iustin cel Tinar

In doar cativa ani a parcurs drumul de la chitara la psalmi si de la excursii pe munte, la staretie. Nu e vreun "drum al Damascului", ci distanta pana la intelegerea profunda a rostului sau omenesc. Barbat falnic, cultivat si inteligent, bucovineanul Iustin Petre promitea sa devina cineva "in lume". Cand, intr-o zi, s-a calugarit. S-a hotarat sa devina monah, dupa o intalnire cu Parintele Iustin Parvu, staretul de la Petru Voda (Neamt). Spune ca marele duhovnic al Moldovei i-a deschis ochii inimii. A primit numele de monah, tot Iustin, dupa nasul sau de calugarie. Intre timp, numele i-a devenit renume: i se spune parintele Iustin cel Tanar.

Cititi un interviu altfel cu un calugar din generatia mea aici.

1 Mai, risu'-plinsu

Sarbatorirea muncitorimii in Romania se face ca la noi, absurd, cu umor involuntar, cu scene de mare tristete, cu multa poleiala... Si, evident, se da pe toate televiziunile.

Absurd: sarbatoresti ziua muncii si muncitorul intr-o tara in care prea putini isi mai doresc sa munceasca, pentru ca munca e un semn al neputintei, e umilitoare, cei destepti "descurcindu-se"; intr-un stat care sileste milioane de cetateni sa-si caute locuri de munca in alte tari; intr-o republica in care numarul asistatilor il depaseste pe cel al angajatilor (legal).

Umor involuntar: doi organizatori ai marii crapelnite din Parcul Izvor din Bucuresti (ca nu putem sarbatori decit mincind pe saturate si bind pe nemasurate), Mircea Geoana si Cristian Diaconescu (PSD) s-au certat pe mici. Geoana spunea ca un adevarat muncitor serbeaza numai cu mici, iar Diaconescu pretindea un pic de staif ce i s-o fi parut burghez: sa bage si hotdog.

Trist: la paranghelia pesedista s-au inghesuit o multime de oameni fara nici un fel de legatura cu PSD, nici de apartenenta, nici de simpatie, nici de vot. Intre cei 3000 de participanti, multi pensionari. Saracii, s-u gindit sa sara un prinz pe spinarea PSD, care anuntase mincare, bautura si muzica gratis. Numai ca, ajunsi acolo, s-au trezit ca tichetele pentru micii gratuiti erau insuficiente pentru citi venisera. Si multi dintre ei s-au milogit o zi intreaga sa capete un tichet care le dadea dreptul la patru mici si-o bere. Nu-si permiteau sa cumpere, chiar la pret redus (cum a fost), un mic. Dar tare ma tem ca batrinii astia voteaza tot cu tovarasii lui Iliescu, care i-au adus in sapa de lemn. Asa ca intr-un fel isi merita soarta.

Poleiala o veti fi vazut si dvs. Multe materiale promotionale. Campania electorala e in clar, desi abia de miine cica-i oficiala.