De ce nu poate fi canonizat Eminescu
De cîteva zile, se tot umflă în presă subiectul canonizării lui Mihai Eminescu. Nu e un subiect nou, prima propunere de acest fel fiind făcută în urmă cu nişte ani de un ciudăţel, care lesne poate fi încadrat clinic pentru ieşirile sale oarecum publice.
Atunci, prietenul Răzvan Codrescu (poate şi alţii, dar eu n-am cunoştinţă) a explicat de ce Mihai Eminescu, deşi avut incontestabil o sensibilitate religioasă, nu poate fi canonizat. Asta i-a atras furia unor naţionalişti, care, nu se mulţumesc să-l fluture pe "omul deplin al culturii române" ca pe un steag ideologic, ci vor să-l transforme acum şi în prapure bisericesc. Drept pentru care, Răzvan Codrescu a fost porcăit peste tot ca un "detractor al lui Eminescu". Unora le vine greu să înţeleagă sau să accepte că o mare valoare culturală, un geniu sau un erou nu este musai şi sfînt (cum în unele cazuri poate fi), că pentru sfinţenie sînt alte criterii.
De această dată, dezbaterea în chestiunea posibilităţii ca Eminescu să fie canonizat a fost alimentată de luarea de poziţie a Patriarhiei. Timorată să nu fie considerată anti-Eminescu, Patriarhia a scăldat-o (o să vedem, o să cercetăm) şi a pasat uşor problema în curtea Arhiepiscopiei Clujului. Avînd în vedere şi din partea cui a venit (un scriitor obscur, şeful unei fantomatice "ligi a scriitorilor români" din Cluj), ca şi enormitatea propunerii, poate s-ar fi cuvenit ca Patriarhia să tacă, dacă nu a putut da un răspuns cum se cuvine.
De asemenea, remarc, şi în acest caz ca în prea multe altele, tăcerea nejustificată a unor teologi cu autoritate.
Riscînd să trec şi eu drept un detractor al lui Eminescu, amintesc criteriile pentru canonizarea unei persoane:
- Viaţă sfîntă. Putem spune că Eminescu a avut viaţă sfîntă, că a trăit după toate canoanele ortodoxiei şi a mărturisit credinţa sa pînă la ultimele consecinţe?
- Moarte martirică. Ştiu că există un întreg scenariu al asasinării lui Eminescu . Şi poate fi real. Însă a murit el pentru Hristos?
- Evlavia populară. Se închină cineva lui Eminescu?
- Facerea de minuni. Mărturiseşte cineva că Eminescu a făcut minuni în timpul vieţii sau după adormirea întru Domnul?
- Moaşte. Îl dezgropăm pe Eminescu să vedem dacă are moaşte? A simţit cineva bună mireasmă la mormântul său?
În opinia mea, dacă răspundem sincer la aceste întrebări - fără alte cercetări -, realizăm că, prin propunerea canonizării lui Eminescu, nu numai că ne facem de rîs ca ortodocşi şi trimitem în derizoriu credinţa noastră, dar îi lezăm şi memoria acestui emblematic gînditor, patriot şi poet naţional.
Reţin aici şi spusa unui prieten, pe acelaşi subiect: "Nu pot să nu mă gîndesc cu tristeţe la faptul că ruşii, pe de o parte, nu i-au canonizat (cel puţin nu încă) pe oameni precum Komiakov (acesta, în opinia mea, chiar merită canonizat), Dostoievski, Gogol, filozofi şi scriitori cu autentică vocaţie ortodoxă, dar cu slăbiciuni teologice sau morale pe ici pe colo; iar pe de altă parte, şi-au canonizat martirii ucişi în temniţele comuniste. Noi nu i-am canonizat pe aceştia din urmă, însă îi tot dăm înainte cu canonizarea lui Eminescu".
Atunci, prietenul Răzvan Codrescu (poate şi alţii, dar eu n-am cunoştinţă) a explicat de ce Mihai Eminescu, deşi avut incontestabil o sensibilitate religioasă, nu poate fi canonizat. Asta i-a atras furia unor naţionalişti, care, nu se mulţumesc să-l fluture pe "omul deplin al culturii române" ca pe un steag ideologic, ci vor să-l transforme acum şi în prapure bisericesc. Drept pentru care, Răzvan Codrescu a fost porcăit peste tot ca un "detractor al lui Eminescu". Unora le vine greu să înţeleagă sau să accepte că o mare valoare culturală, un geniu sau un erou nu este musai şi sfînt (cum în unele cazuri poate fi), că pentru sfinţenie sînt alte criterii.
De această dată, dezbaterea în chestiunea posibilităţii ca Eminescu să fie canonizat a fost alimentată de luarea de poziţie a Patriarhiei. Timorată să nu fie considerată anti-Eminescu, Patriarhia a scăldat-o (o să vedem, o să cercetăm) şi a pasat uşor problema în curtea Arhiepiscopiei Clujului. Avînd în vedere şi din partea cui a venit (un scriitor obscur, şeful unei fantomatice "ligi a scriitorilor români" din Cluj), ca şi enormitatea propunerii, poate s-ar fi cuvenit ca Patriarhia să tacă, dacă nu a putut da un răspuns cum se cuvine.
De asemenea, remarc, şi în acest caz ca în prea multe altele, tăcerea nejustificată a unor teologi cu autoritate.
Riscînd să trec şi eu drept un detractor al lui Eminescu, amintesc criteriile pentru canonizarea unei persoane:
- Viaţă sfîntă. Putem spune că Eminescu a avut viaţă sfîntă, că a trăit după toate canoanele ortodoxiei şi a mărturisit credinţa sa pînă la ultimele consecinţe?
- Moarte martirică. Ştiu că există un întreg scenariu al asasinării lui Eminescu . Şi poate fi real. Însă a murit el pentru Hristos?
- Evlavia populară. Se închină cineva lui Eminescu?
- Facerea de minuni. Mărturiseşte cineva că Eminescu a făcut minuni în timpul vieţii sau după adormirea întru Domnul?
- Moaşte. Îl dezgropăm pe Eminescu să vedem dacă are moaşte? A simţit cineva bună mireasmă la mormântul său?
În opinia mea, dacă răspundem sincer la aceste întrebări - fără alte cercetări -, realizăm că, prin propunerea canonizării lui Eminescu, nu numai că ne facem de rîs ca ortodocşi şi trimitem în derizoriu credinţa noastră, dar îi lezăm şi memoria acestui emblematic gînditor, patriot şi poet naţional.
Reţin aici şi spusa unui prieten, pe acelaşi subiect: "Nu pot să nu mă gîndesc cu tristeţe la faptul că ruşii, pe de o parte, nu i-au canonizat (cel puţin nu încă) pe oameni precum Komiakov (acesta, în opinia mea, chiar merită canonizat), Dostoievski, Gogol, filozofi şi scriitori cu autentică vocaţie ortodoxă, dar cu slăbiciuni teologice sau morale pe ici pe colo; iar pe de altă parte, şi-au canonizat martirii ucişi în temniţele comuniste. Noi nu i-am canonizat pe aceştia din urmă, însă îi tot dăm înainte cu canonizarea lui Eminescu".
Presa, despre caz:
Cum poate deveni Eminescu sfant
Mihai Eminescu, sfant in calendarul ortodox?
Ce-i trebuia poetului? Stampila
CTP: Racolarea lui Eminescu în rândul sfinţilor este un semn de penurie în materie de cadre
Canonizarea lui Eminescu: Sfantul Mihai Eminescu
Scriitorii il asteapta pe Sfantul Eminescu
Cum ar putea trece Eminescu in lumea sfintilor
Sfântul Eminescu. Ce spun Mircea Dinescu şi Cristian Teodorescu
Să fie sau nu făcut sfânt Eminescu. Cum se fac sfinţii în România
UPDATE
Iată cine îl vede sfînt pe Eminescu.
16 Comentários:
Domnule Claudiu, nici nu stiti ce mult ma ajuta articolele dumneavoastră sa înțeleg lumea în care trăiesc.
Va citesc cu mult interes.
Va mulțumesc și va doresc o zi frumoasa.
Totuşi, nu era nevoie de această sinistră bătaie de joc la adresa lui Eminescu. Sfânt sau nesfânt, de ce nu-l lasă în pace ? A fost un om, nu ? Are dreptul la uitare, care este mai blândă decât asemenea păstrare în memorie.
mi se pare o idee aberanta, de fapt nu indeplineste nicio conditie din cele de mai sus. si daca ar indeplini, acuma lumea ar trebui sa inceapa sa se inchine la el? A fost un om deosebit cu idei marete insa nu tin minte sa fi avut vreo treaba cu religia...
cine stie, peste multi ani, oamenii vor asculta o viziune cu totul diferita a vietii lui eminescu si el va avea icoane prin biserici.:|
pt. ca scutul lui nu ne ofera suficienta acoperire.
Dar ce parere aveti domnule Claudiu Tarziu de faptul ca Marele Maestru Viorel Danacu spune:
"o sursa importanta de mister masonic o reprezinta si creatia lui Eminescu sau a oricarui alt poet roman de tendinta ezoterica, care de asemenea mi se pare interesant de analizat. Eminescu, masonul fara sort, prin meditatiile lui asupra demiurgului si renasterea sufletului, ce se desprind din poeziile sale filosofice, pur si simplu te cutremura. Eminescu, a fost un foarte bun roman, plin de spiritualitate. Recomand o Plansa de Arhitectura, cu titlu : « Simtirea Masonica a lui Eminescu ».
Nu as vrea sa dau pe blogul dumneavoastra sursa (site-ul pe care am gasit citatia de mai sus) pentru ca nu merita sa-i fac publicitate.
Totusi consider ca in memoria marelui nostru poet roman sunt scrise vrute si nevrute.
Fiecare poate ca are tendinta de a-l vedea pe Eminescu prin prisma propriilor convingeri sau credinte.
Se incearca oare ca Eminescu sa fie trecut intr-o parte sau alta din cauza unei crize de repere ale societatii de astazi?
@ Corina:
Internetul suporta mai mult decit hirtia.
Si tot felul de grupari si-l revendica pe Eminescu. Dar el ramine ce este, ridiculizindu-i pe aceia prin simpla lui existenta.
Niste oameni fara suflet aia de la asociatia literara care a propus canonizarea.
Pai de Veronica nimic, mai oameni buni?
Draga Claudiu, criteriile canonizarii enumerate de tine s-au aplicat si in cazul lui Stefan cele Mare?
Povestea asta trista nu e decat o alta piatra aruncata de un nebun in balta adanca a tranzitiei postdecembriste. Inteleptii (atati cati or mai fi) si bloggerii (nenumarati) se chinuie sa o scoata. Sa lasam piatra acolo, nu merita sa ne canonim pentru atata lucru.
Sigur ca cererea canonizarii este aberanta. Dar aceasta cerere a venit ca o reactie de aparare fata de atacurile anti-Eminescu, care nu sunt putine. Iar dusmanii lui Eminescu nu uita si nu iarta!
@ Canonescu:
Raspunsul e aici: http://www.rostonline.org/rost/iul2004/
Multumesc pentru link.
Un contemporan, la moartea lui Eminescu:
http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8En_Nirvana
Cititi va rog si asta, referitor la subiect:
http://www.napocanews.ro/2010/02/soc-si-groaza-eminescu-castiga-cu-3-0-la-masa-verde.html
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
@ Florin Chiver:
E un punct de vedere. Eu insa nu sint de acord sa ne jucam in chestiuni de credinta. Nici chiar cind e vorba de Eminescu. Putem gasi alte modalitati si, slava Domnului, au fost destui care au aratat asta pina acum, ca sa-l mentinem viu pe Eminescu in constiinta publica si sa-l intelegem, eventual sa-i urmam modelul.
Iar scandalul lasa urme urite oricit de bine intentionat ar fi cel care il declanseaza si oricit de nobil scopul.
Vreti sa ni se spuna ca nu sint canonizati sfintii inchisorilor pentru ca si in cazul asta nu e vorba decit de un alt "scandal", pe care nationalistii il declanseaza pentru a-i face cunoscuti pe niste simpli militanti politici?
N-o sa obosesc sa repet: ortodoxia presupune discernamint. Daca n-ai discernamint nici macar nu stii in ce crezi. Ar trebui ca si nationalismul sa aiba discernamint si masura. Doamne-ajuta
Ce aberatie!! Daca intradevar scopul este sa se aduca un omagiu Marelui si Universalului nostru EMINESCU, (care prin geniul sau scoate Romania din anonimat, cum o fac si altii fiecare in domeniul sau: Mircea Eliade, Henri Coanda, George Enescu, si de ce nu, Nadia Comaneci(sunt doar putine exemple)), atunci de ce nu organizeaza (vorbesc de cei care au propus canonizarea) actiuni concrete (recitaluri, concursuri, cenacluri (un bon prilej pentru mogulii economiei românesti de a'si spoi fatada prin sponsorizari de suflet) ) care sa perpetueze opera si spiritul poetului. La fiecare 15 Ianuarie, ar fi trebuit sa auzim, d'a lungul si de'a latul României numai Eminescu, Eminescu, Eminescu. Românii de azi, parc'ar trai intr'un cerc strâmt.
Trimiteți un comentariu