Rost nr. 87, omagiu Olgăi Greceanu
„În perioada dintre cele două războaie mondiale, era unul dintre cele mai cunoscute nume ale României. Alături de pictoriţe ca Cecilia Cuţescu-Storck sau de sculptoriţe ca Miliţa Petraşcu, Olga Greceanu a făcut parte din prima generaţie de femei afirmate în viaţa publică în secolul al XX-lea. Spre deosebire de domnişoarele de pension, care până atunci pictau sau brodau buchete de flori, tinerele înzestrate născute în preajma anului 1900 au avut şansa emancipării, posibilitatea afirmării profesionale, beneficiind de o pregătire artistică universitară şi de aprecierile criticilor consacraţi. Olga Greceanu a abordat genul cel mai dificil, grav şi plin de răspundere, al compoziţiei monumentale, întrecându-i, prin fermitatea stilului, pe toţi confraţii de breaslă. [...]
A realizat mari ansambluri murale, cum sunt frescele de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (1937), de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române (1942), din clădirea Sinodului (1933–1966) sau mozaicurile bisericii Mănăstirii Antim (1949– 1950) din Bucureşti. S-a afirmat şi prin tablourile de şevalet, care puteau fi văzute în numeroase expoziţii personale sau de grup la care a participat în România, dar şi în străinătate: la Barcelona (1929), Paris (1937) sau New York (1939).
Artista s-a impus şi ca scriitoare, cu idei noi şi îndrăzneţe, publicând mai multe cărţi, studii fundamentale de teoria artei, cum sunt Compoziţia murală: Legile şi technica ei (1935) sau Specificul naţional în pictură (1939), dar şi scrieri istorice şi literare, romane şi nuvele, precum şi numeroase articole în presă. [...]
Prin tot ce a pictat şi a scris, Olga Greceanu şi-a manifestat convingerea că expresia supremă a artei plastice este pictura religioasă, însufleţită de cele mai înalte idealuri, pe care le transpune direct prin linii şi culori.” – scrie criticul şi istoricul de artă Adina Nanu în „dosarul Olga Greceanu” publicat de ROST.
Din această ediţie a ROST vă recomand să nu treceţi cu vederea nici textele: Transumanismul. Spre o nouă utopie a ororii?, de Alexandru Racu, Mitologiile Occidentului, de Constantin Mihai, Vasile Paraschiv: în numele victimelor comunismului, de Mircea Stănescu, Alexandru Mihăilă – între magie şi iubire, de Viorel Patrichi, Evola şi ale sale “Orientări”, de Dragoş Moldoveanu, Centenar Dan Vizanty. O palmă usturătoare dată de români aviaţiei americane, de Daniel Focşa, Arătările Mântuitorului după Înviere, de Pr. Gheorghe Calciu, şi Liberalismul taliban, de Alexandru Racu.
----------------------------------------------------------------
Revista ROST poate fi achiziţionată în sistem de abonament şi în:
- Bucureşti – de la librăria “Sophia” (str. Bibescu Vodă nr. 24, lîngă Facultatea de Teologie),
- Constanţa – de la „Librăria Brâncovenească” (str. Vasile Lupu nr. 43),
- Focşani – de la librăria „Cuvîntul”,
- Bacău – de la librăria „Glisando” (str. Nicolae Bălcescu nr. 8)
- Suceava – de la librăria “Sf. Voievod Ştefan cel Mare” şi Sedcom Libris (str. Mihai Viteazul nr. 23)
- Iaşi – de la librăriile Sedcom Libris;
- Braşov – de la librăria "Okian" (str. Mureşenilor nr. 1)
- Cluj – de la librăriile Arhiepiscopiei Clujului;
- Tecuci – de la librăriile „Cristian”,
- Fălticeni – de la librăria „Creanga de Aur” (str. Republicii nr. 9, între biserica Adormirea Maicii Domnului şi Primărie).
Revista ROST caută distribuitori în toată ţara: biserici, mănăstiri, firme locale de difuzare a presei librării şi persoane particulare. Pentru detalii, sunaţi la 0740.103.621.
Seja o primeiro a comentar
Trimiteți un comentariu