Despre Omar Khayyam şi "complexele" mitului european

Pe o vreme de să nu dai un cîine afară şi în nişte vremuri urîte ca tatăl minciunii, iacată mai avem şi motive de bucurie. Astăzi, începînd cu ora 17.00, la Centrul Internaţional de Cultură şi Arte "George Apostu" din Bacău, a avut loc un spectacol al cărţii, prilejuit de lansarea volumului Omar Khayyam şi "complexele" mitului european, de Gheorghi Iorga. Cartea este teza de doctorat a profesorului Gheorghi Iorga, unul dintre puţinii specialişti în literatură persană de la noi.

Despre volum, care marchează 150 de ani de la prima versiune europeană a rubaiatelor marelui poet persan (în traducerea lui Edward FitzGerald), au vorbit criticii Constantin Călin, Vasile Spiridon şi Constantin Dram, în prezenţa a cîtorva sute de persoane. (!!!)
Lucrarea tratează cele două dimensiuni esenţiale ale lui Omar Khayyam (1048 - 1131): poetul şi omul de ştiinţă. Şi, după aprecierile criticilor, este o realizare de excepţie.
Au urmat un recital de poezie şi un concert.

Mi se pare extraordinar ca, în contextul românesc de azi, un astfel de eveniment să fie onorat de sute de oameni.
Redau mai jos cîteva catrene ale lui Omar Khayyam:

În această seară vinul mă-nvaţă-un sens mai pur:
Cu sânge cast, de roze, paharele ni-s pline,
Iar cupa-i modelată din închegat azur.
Şi noaptea-i pleoapa unei lăuntrice lumine...

*

Fii vesel, căci tristeţea o să dureze pururi.
Mereu aceleaşi stele s-or învârti-n azururi.
Din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă,
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă.

*

Avui vestiţi maeştri. Făcusem mari progrese.
Când mi-amintesc savantul ce-am fost, azi îl compar
Cu apa ce ia forma impusă de pahar
Şi fumu-n care vântul năluci ciudate ţese.

*

Puţină apă şi puţină pîine
Şi ochii tai în umbra parfumată.
N-a fost sultan mai fericit vreodată
Şi nici un cerşetor mai trist ca mine.