Pretext de zarva feminista: femeia in Biserica
"Evenimentul Zilei" deschide azi un subiect de dezbatere interesant. Pacat ca o face slab documentat, superficial si rau-intentionat. Textul intitulat polemic "Crestinismul si marginalizarea femeii" este, in fapt, un atac asupra Bisericii, care ar dispretui si prigoni femeia, din motive teologice sau pretins teologice. Nu e o demonstratie, ci o afirmatie. Evident, garnisita cu citeva trimiteri "bibliografice", ca sa aiba aparenta de lucrare serioasa. Autorul anonim (caci textul nu e semnat; o fi un semn ca are constiinta si ii este rusine, sau o simpla scapare?) pare a fi sub influenta unei lecturi proaspete, poate singura.
Parerea mea este ca femeia a fost readusa la conditia sa fireasca de catre crestinism. Crestinismul n-o marginalizeaza, ci ii confera un rol deosebit de cel al barbatului, cum e si natural. Femeia in crestinism este cinstita cum se cuvine.
Prin femeie s-a nascut Fiul Omului, adica Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Mintuitorul Iisus Hristos. Daca femeia era desconsiderata, deci nevrednica de o asemenea misiune, sigur gasea Dumnezeu alta solutie de a ne aduce pe calea mintuirii.
Calendarul crestin ortodox este plin de femei sfinte. Daca Biserica le-ar fi crezut inferioare barbatilor, nu le-ar fi canonizat.
Invierea Domnului, marele praznic catre care ne indreptam, a fost vestita tot de femeie. Femeile L-au vazut primele pe Iisus Hristos inviat. Daca femeia ar fi fost nevrednica, El nu li s-ar fi aratat. Biserica nu poate sa desconsidere femeia, dar sa recunoasca in toate scrierile sale ca niste biete femei au vazut minunea intii.
Pe urma, nasterea de prunci este cu adevarat o minune la care participa femeia. Am mai scris cindva despre asta.
In fine, exista multe si poate mai convingatoare argumente, dar nu sint eu cel mai potrivit sa le identific si sa le reiau aici, ca un nespecialist ce ma aflu.
Nu inchei insa fara a pune citeva intrebari de bun-simt: daca femeia a fost asa de mult prigonita de Biserica, cum se explica faptul ca sint mai multe femeile credincioase decit barbatii credinciosi; si cum de sint si foarte devotate Bisericii? Or fi masochiste?
Va invit sa comentati, in ideea ca e posibil sa-i dumiriti si pe altii cum e femeia in Biserica.
Postări
Draga Claudiu,
Textul din EVZ e nesemnat. E ca si cum l-ar fi scris cineva pe un gard. Nu putem intra in polemica cu toti cei care scriu injuraturi in veceuri. Argumentele articolului nici macar nu sunt noi. E ca si cum ar relua cineva argumentele rasiste ale anilor '30. E o ciorba, chioara, reincalzita. Sigur, trebuie sa-i combatem pe cei de al EVZ, care dupa ce l-au lansat pe Bucurenci si au relansat marxismul sub pretextul ca il dezbat, acum apar cu asemenea prostii. Dar trebuie si sa intelegem ca exista oameni PLATITI sa scrie tampenii. Noi mai avem si altceva de facut. Nu putem reactiona tot timpul la imbecilitatile lor. Nu ne putem justifica in permanenta. Ei sunt cei care trebuie sa se justifice din moment ce ei sunt cei care sunt impotriva firii. Cand vor citi ei teologie, si vor combate Biserica in cunostinta de cauza, atunci voi combate si eu "anonimul bucurestean" de la EVZ care lanseaza prostii. Pana atunci, prefer sa ma ocup de lucruri mai cu miza.
Noul statut le da dreptul femeilor sa faca parte din Adunarea Parohiala unde pana acum erau membrii doar barbatii majori ce se aflau inscrisi pe listele electorale parohiale.
In cazul in care articolul este nesemnat, atunci responsabilitatea pentru prostiile insirate acolo revine in exclusivitate ,,Evenimentului zilei,, pentru ca articolul are valoarea unui manifest, in care cineva isi exprima principiile. Iar daca articolul ,, a scapat, nesemnat atunci e si mai rau, adica acolo e o brambureala in care aia nici nu stiu cum ii cheama si pretind ca redacteaza un cotidian national.E grav!
Astept insa ca ,,desteptul,, anonim,, sa ne lamureasca statutul femeii in islamism, hinduism si mozaism si in religiile si cultele pagine vechi. Se pare ca autorul e total pe dinafara bisericii si nu pricepe ca atributiile diferite ale femeii si barbatului nu inseamna discriminare, asa cum aptitudinile diferite ale femeii si barbatului nu inseamna diferenta ci complementaritate.Si ca viata omului e mai complexa si mai plina de multe altele, decit de activitatile profesionale in care toti suntem egali.
Da, sunt de acord cu Dl. Platon!
Cred ca articolul este vocea ignorantei a societatii acesteia. Cum ar putea sa inteleaga feministii de ce barbatul este cap femeii? Crestinismul nu are nimic de-a face cu societatea de azi. Iar autorul articolului nu face altceva decat sa dea apa la moara cititorilor nestiutori, care in mintea lor, vor mai avea inca un motiv pentru a sustine faptul ca BO este "invechita".
The Da Vinci Code: Reloaded and Remixed
Discriminarea femeilor, concretizata prin salarii mai mici decit cele primite de barbati pentru activitati identice si printr-o judecata morala mai aspra decit cea acordata barbatilor in cazul unor abateri similare, se datoreaza misoginismului antic, deopotriva grec si iudaic, preluat si conservat de crestinismul institutional cu pretul deformarii sau ignorarii cu buna stiinta a mesajului revolutionar al lui Iisus – iata, in rezumat, concluzia, demonstratia si „premisa apriorica” (pentru a intrebuinta doar unul din pleonasmele si formularile stingace care abunda in articolul „Crestinismul si marginalizarea femeii” publicat de Evenimentul zilei). La drept vorbind, tipul de gindire de lemn cu pretentii ilustrat de autorii articolului reuseste sa demonstreze cu totul altceva: cit de jalnica este starea invatamintului romanesc contemporan de vreme ce poate produce asemenea monstruozitati, si cit de bine se tine crestinismul in ciuda virstei sale venerabile (de vreme ce continua sa fie atacat pe toate fronturile). Absenta unui semnatar este de asemenea graitoare: un asemenea text nu putea fi compus de cineva, de o persoana, ci de un ceva, de o entitate anonima lipsita de contur si identitate care nu va putea iesi niciodata din cercul de clisee exprimate la adapostul protector al masei amorfe compusa de indivizi de serie. Totusi, iar acesta ar fi „meritul” atacului recent, raspunsul nu trebuie sa duca la o polemica, ci la o adincire a reflectiei teologice asupra separarii dintre sexe; dupa cum marturisea recent un eminent teolog contemporan, este vorba de un aspect inca insuficient aprofundat de lumea teologica (vezi John Behr, „Scurt comentariu la «ontologia genului»” publicat in Studii Teologice, nr. 4, 2006, pp. 170-177).
Este destul de greu sa „tilcuiesti” crestinismul (Fapte 8, 31) cuiva care nu este crestin, si cu atit mai greu cuiva care este anticrestin; dar cind ai de-a face cu cineva care este potrivnic crestinismului crezind ca stie ce este crestinismul, dialogul este imposibil. Nu ne ramine decit sa ne rugam si sa fim ceea ce Hristos ne cere sa fim si ne da sa fim: hristosi.
Citeva precizări trebuie facute totusi. Pe de o parte, intrucit acesti indivizi apartin tipului uman care obisnuieste sa scrie porcarii pe peretii WC-urilor publice (cum bine i-a descris Mircea Platon in mesajul sau), ei tind in mod natural sa transforme intreaga lume intr-un WC – aceasta este viziunea lor despre lume si viata. Incit atunci cind ii vedem murdarind lumea, putem sa le strigam cel putin: „jos labele!” Altfel vor ajunge sa-si inchipuie ca ocupatia lor nu este doar distractiva, ci si legitima. Pe de alta parte, sunt printre noi crestini care pot fi intimidati de aparenta „seriozitate” si „documentare” a unor asemenea fituici, mai ales ca se poate intimpla ca cineva apropiat sa le fluture pe la nas astfel de colportari, strigindu-le triumfator: „Eh, vezi de ce sint in stare popii tai? Fraiere(o)!”
Amintesc asadar cele citeva puncte elementare cu totul ignorate de autorii articolului din Evenimentul zilei (spun „autorii” fiindca mi-e greu sa cred ca un singur individ ar fi capabil de atita stupizenie, rea vointa, superficialitate, ura si lipsa de caracter) si care sint, sau ar trebui sa fie, familiare nu doar oricarui crestin, ci si oricarui om care pretinde ca are o minima educatie.
1. In primul rind, Hristos nu a „propovaduit egalitatea oamenilor indiferent de culoare, avere sau sex”, cum cred autorii articolului – acela a fost Marx. Hristos nici macar nu a propovaduit ceva, El este mesajul. Hristos a adus si a implinit vointa Tatalui ca „toti sa fie una” (Ioan 17, 11) dupa modelul unitatii Sfintei Treimi dind astfel omului puterea de a-si implini vocatia (Ioan 1, 12). Din perspectiva Evangheliei, oamenii sint mai degraba neegali fiindca au primit daruri diferite (1 Corinteni, 12). Iar darurile sint slujiri, nu privilegii. Intelegerea sacerdotiului ca privilegiu acordat barbatilor (situatie caracteristica occidentului) a determinat reactia indreptatita a feministelor de a solicita aceasta calitate ca pe un drept. Acest lucru este posibil mai ales in protestantism, unde preotia nu este si sacramentala ci doar universala. In crestinismul ortodox insa, preotia sacramentala este o slujire incredintata barbatului. Exista mai multe explicatii pentru acest lucru, dar aici as invoca-o pe cea mai evidenta: femeia slujeste vietii prin nastere de prunci in timp ce barbatul, ca preot, slujeste vietii aducind fiul omului inaintea Fiului Tatalui ceresc si pe Fiul inaintea omului in cadrul Sfintelor slujbe si in mod culminant la Sfinta Euharistie, in potirul unde se afla, „ascunsa cu Hristos in Dumnezeu” (Coloseni 3, 3), Viata lumii. Si barbatul, si femeia slujesc Vietii in felul lor specific.
2. In al doilea rind, parerea ca pacatul originar a fost determinat de o cauza sexuala (si, de aici, culpabilizarea femeii), nu este o perspectiva a Bisericii, cum sustin autorii articolului, ci o aiureala proprie teologiei apusene, aparuta si dezvoltata in special in cadrul augustinismului. Acesta este punctul esential care separa in mod ireconciliabil teologia rasariteana de cea apuseana (in ciuda citorva exceptii prezente si intr-o parte, si in celalalta). Modul diferit in care este vazuta cauza pacatului originar a dus in mod necesar la soteriologii diferite: in Apus, accentul cade pe achitarea omului si impacarea unui Dumnezeu minios, pe cind in Rasarit este vazuta mai ales restaurarea omului, si, o data cu el, a creatiei, prin dobindirea comuniunii cu Dumnezeu. Trebuie spus totusi ca teologia occidentala recenta a inceput, sub influenta mariologiei, sa-si reconsidere pozitia fata de natura si rolul femeii. Este destul sa amintim aici Scrisoarea apostolica a lui Ioan Paul al II-lea, Mulieris dignitatem si mai cu seama cartea sa Homme et femme Il les créa (Cerf, 2004). Totusi, faptul ca in teologia catolica celibatul continua sa fie o conditie pentru preotie, dovedeste ca intelegerea pesimista a sexualitatii si, in fond, a trupului omenesc, specifica lui Augustin, reprezinta pentru catolici o limita de nedepasit.
3. Teologic vorbind, om cu adevarat nu este nici barbatul, nici femeia si nici macar barbatul unit cu femeia, ci Iisus Hristos Dumnezeu-omul si, de-abia prin unire cu El, orice barbat si orice femeie. Relatia dintre barbat si femeie, subliniaza Sf. Ap. Pavel (principalul responsabil de „deviatiile” Bisericii in opinia autorilor articolului din Evenimentul care nu fac altceva decit sa repete temele gnostice prezente in Codul lui Da Vinci), nu poate fi inteleasa decit in Hristos si in Biserica (Efeseni 5, 32). Cu alte cuvinte, pentru Apostol, barbatul si femeia sint facuti sa traiasca impreuna la adincimea tainei cu care Hristos isi daruieste Trupul Bisericii, iar Biserica il pazeste, il „traieste” in curatie, in sfintenie. Adica in slujirea reciproca intemeiata pe jertfa si invierea lui Hristos din care nu ne putem impartasi decit in masura in care suntem in El, adica in Biserica.
In final, pentru cine doreste sa vada felul in care intelege teologia ortodoxa pacatul originar si chestiunea sexualitatii, iata citeva sugestii de lectura:
Vladimir Lossky, Introducere in teologia ortodoxa, Edit. Enciclopedica, 1993, pp. 100-107;
Panayotis Nellas, Omul – animal indumnezeit, Deisis, 1994 (reeditata, din fericire, de citeva ori intre timp);
Lars Thunberg, Antropologia teologica a Sf. Maxim Marturisitorul, Sophia, 2005, pp. 162-180; 410-419;
John Meyendorff, Teologia bizantina, EIBMBOR, 1996, pp. 185-224;
Neaparat, articolul lui J. Behr citat mai sus.
Vorba vine, ca discriminarea nu exista. Orice barbat de bun simt ar recunoaste asta. Femeile sunt discriminate la locul de munca, in politica (cate femei ministru avem ) ? Nu se iau masuri impotriva violentei domestice, de aceea mor in fiecare an 150 de femei in urma batailor suferite de la barbati, iar legiuitorilor cand li s-a cerut sa ia masuri impotriva acestor specimene au devenit brusc niste neputinciosi motivand ": < nu suntem pregatiti pentru astfel de situatii >. Atunci de ce mai ocupa acele posturi daca refuza sa ne trateze si pe noi femeile ca pe niste cetateni ai acestei tari... ca doar si noi platim taxele si impozitele din care isi iau domniile lor salariile ?
Trimiteți un comentariu