Bute, campionul si Cioroianu, demisionabilul

La aceasta ora, pe Antena 1, la Marius Tuca Show este invitat campionul mondial Lucian Bute. Un mare sportiv si un mare domn.
Desi cind am scris editorialul din nr 57 al revistei ROST, pe marginea incompetentei lui Adrian Cioroianu, am fost sarcastic (acum doua saptamini; deci cu mult inainte de a comite ministrul de Externe ultimile gafe si de a i se cere furibund demisia), astazi regret ca am amestecat in aceasta poveste numele lui Bute. Nu merita asta.

Postez aici textul despre Cioroianu de data asta in onoarea lui Bute si mai putin pentru contestarea unui ministru in care acum da toata lumea. Apropo, sint stupefiat sa vad atita rea-credinta in presa noastra. In cazul declaratiei lui Cioroianu despre infractorii romani din Italia, toti "analistii" neamului continua sa vada una "nazista", "rasista" si incompatibila cu functia de ministru, cind, de fapt, este doar o prostie.

Politica externa, pe mina lui Giga *

Il vreau ministru de Externe pe Lucian Bute, noul campion mondial la box. E serios, modest, muncitor, performant, adica exact opusul dandy-ului Adrian Cioroianu. In plus, vorbeste franceza mai bine decit Cioroianu engleza, este mai patriot (nu cere nimic de la tara, dar ii aduce glorie) si e moldovean, de la Galati, deci n-o sa-l prosteasca nimeni vreodata ca fratii de peste Prut au alta limba. Era sa uit: are o imagine excelenta in tara si in strainatate – mai cu seama in Canada, unde fanii sai sint de ordinul sutelor de mii.

Claudiu Târziu

Sint convins ca orice om inzestrat cu doua, trei virtuti de capatii ar putea fi mai bun ministru decit sclivisitul Cioroianu. Intr-un guvern dominat de impostori, seful diplomatiei române reuseste sa se distinga prin incompetenta. Nimic din biografia si din abilitatile sale nu l-a recomandat ca ministru de Externe. Poate tocmai de aceea a fost ales. Daca predecesorul sau, Mihai Razvan Ungureanu, lucra impotriva intereselor românesti din program, actualul o face din nevolnicie. Altfel cum sa-ti explici lungul sir de gafe pe care le-a comis in numai o jumatate de an de ministeriat?
La prima sa intilnire cu secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, n-a reusit sa ingaime decit: “da”, “da, da, desigur”, “bineinteles” si “va multumesc foarte mult”, facindu-i sa roseasca pe români. Destul de repede i-a calcat insa pe bombeu pe americani, in ciuda faptului ca s-a dovedit un yesman. Ignorind deopotriva interesele României si pe cele ale SUA, s-a aratat ingrijorat ca trupele Rusiei s-ar putea retrage din Transnistria. A cazut de… omul rusilor.
Tot la inceputul mandatului sau, aflat in Macedonia, Cioroianu a dat ca exemplu de alternativa la resursele energetice rusesti Georgia, stat care nu are resurse de energie.
Recent, istoricul Cioroianu a recunoscut, probabil involuntar, existenta “limbii moldovenesti”. El acceptat ca in Acordul de facilitare a regimului de vize dintre Republica Moldova si Comisia Europeana sa apara formularea “documentul a fost redactat in limbile statelor UE si in limba moldoveneasca”.
In sfirsit, intors de la summit-ul sefilor de stat si de guvern din tarile UE, din octombrie, de la Lisabona, Cioroianu n-a stiut sa le spuna jurnalistilor ce hotariri s-au luat. “A fost un moment istoric pentru Europa. S-au luat decizii bune, asa cum a spus domnul presedinte Basescu. O sa ma uit pe inscrisuri si va spun care sint cele mai importante hotariri”, a raspuns el.
Pe fondul acestor gafe diplomatice, omul si-a expus, de curind, strategia sa de politica externa pe urmatorii zece ani! Fantezista si hilara, daca ar fi sa ne gindim doar la faptul ca PNL risca sa nu mai intre in Parlament la anul. Sa nu mai vorbim ca pina si SUA isi fac planurile de politica externa numai pe patru ani, fiind prea multe necunoscute pentru un interval mai mare.
Privesc acest bilant si nu inteleg cum se mentine Cioroianu in scaunul de ministru.
Colegul sau de partid M.-R. Ungureanu a fost obligat sa demisioneze dupa ce a abandonat doi cetateni români in Irak, dar Cioroianu rezista senin tuturor piedicilor pe care si le pune singur. Premierul Tariceanu se face ca priveste in alta parte.
Totusi, poate ca e cazul ca seful guvernului si al PNL sa cugete la asta: daca rusii au un presedinte karateka, de ce noi n-am avea un ministru de Externe pugilist?

* Text publicat in nr. 57 (nov. 2007) al revistei ROST.