Muzică, nu zgomot (25)
Încrîncenarea de pe blogurile unor prieteni de idei m-a amuţit pentru moment. Mă aşteptam la ceva mai multă dragoste şi la subiecte mai... blînde măcar pe perioada marilor sărbători creştine de iarnă. Mă gîndeam că bucuria Crăciunului şi solemnitatea tuturor celorlalte vor deschide un spaţiu, fără îndoială limitat, de normalitate paşnică, dacă nu de înţelepciune şi iubire, în zănatica noastră lume românească. Peisajul internautic autohton continuă să semene însă cu un front extrem de sîngeros, pe care nici armistiţiul nu mai este posibil. Nu învinovăţesc pe nimeni, ci doar constat cu amărăciune. Ba chiar înţeleg resorturile acestei apetenţe pentru război. Dar eu unul mai tac o vreme. Şi ascult muzică. Vă invit şi pe dvs. să faceţi la fel.
1 Comentário:
Aveti dreptate, dar incepand cu 21 decembrie 1989 , s-a "hotarat" sa (nu) ne aducem aminte de acele vremuri. Cred ca, in continuare, ne amagim cu gandul ca au fost in "bine".
Si "zgomotul de/pe fond" este si acum foarte intens si bine "orchestrat".
Doamne ajuta !
G'Cousin
Trimiteți un comentariu