Pr. Iustin Petre: "Avem nevoie de eroi ai credinţei"
În numărul care va aparea mîine al săptămînalului Formula As public un interviu cu Părintele Iustin Petre, stareţul mănăstirii "Sf. Ioan Casian" de la Constanţa, despre martirii pentru Hristos din temniţele comuniste.
Iată cîteva dintre afirmaţiile părintelui:
- În biografiile lor se vede cum a fost crucificat neamul românesc în temniţele comuniste pentru numele lui Hristos. Acolo, în temniţe, a dăinuit fiinţa creştină nealterată a neamului nostru. S-a spus în nenumărate rânduri că neamul care nu-şi cunoaşte şi nu-şi asumă responsabil trecutul nu va dăinui în istorie şi va fi sortit inevitabil dispariţiei.
- Jertfa mărtuirisitorilor lui Hristos din temniţele comuniste este, în opinia mea, cea mai semnificativă jertfă mucenicească pe care a dat-o Biserica Ortodoxă Română de-a lugul istoriei sale, numeric vorbind. Dar lucrul cel mai înălţător în jertfa lor a fost faptul că au avut puterea să-şi ierte călăii precum şi Hristos şi-a iertat călăii atunci când, suferind cumplit pe cruce, a zis: Doamne, iartă-le lor că nu ştiu ce fac!
- În iadul acela pământean, special conceput pentru mărturisitorii lui Hristos, nu rezistai fizic şi psihic decât prin puterea rugăciunii.
Există o superbă mărturie a părintelui Dumitru Stăniloae despre asta. “L-am întâlnit pe Dumnezeu”, spunea părintele, “prima oară, în satul natal în poveştile bătrânilor, apoi în Sfânta Scriptură şi scrierile Sfinţilor Părinţi şi, abia târziu, în timpul detenţiei, L-am întâlnit în rugăciune. Temniţa m-a învăţat să mă rog. Temniţa a fost o adevărată academie duhovnicească.”
Există o superbă mărturie a părintelui Dumitru Stăniloae despre asta. “L-am întâlnit pe Dumnezeu”, spunea părintele, “prima oară, în satul natal în poveştile bătrânilor, apoi în Sfânta Scriptură şi scrierile Sfinţilor Părinţi şi, abia târziu, în timpul detenţiei, L-am întâlnit în rugăciune. Temniţa m-a învăţat să mă rog. Temniţa a fost o adevărată academie duhovnicească.”
- Omul are o nevoie firească de modele. Iar ortodoxul caută un modele de trăire ortodoxă. Avem nevoie de eroi ai credinţei la care să ne raportăm propria noastră vieţuire creştină. Iar modelele care vin din istoria noastră recentă, practic dintre oamenii pe care i-am fi putut cunoaşte – iar pe unii i-am văzut în carne şi oase – sunt şi mai puternice. Ele pot schimba vieţi.
Seja o primeiro a comentar
Trimiteți un comentariu