sâmbătă, 11 iulie 2009

Încep să descopere şi alţii grozăviile de la Roşia Montană

Ani de zile, săptămînalul Formula As a fost singura publicaţie centrală care s-a opus proiectului de distrugere a Roşiei Montane de către Gold Corporation. Ani în şir, compania canadiană a investit masiv în publicitate, pentru a convinge autorităţile şi cetăţenii că la Roşia va curge lapte şi miere după ce va începe exploatarea cu cianuri.
Opoziţia fermă a Academiei Române şi rezistenţa admirabilă a unor localnici, susţinute de cîteva ONG-uri şi de campania Formula As, au împiedecat demararea proiectului. Altminteri, Gold Corporation s-a bucurat inclusiv de susţinere politică şi... bisericească. Pentru detalii, vă îndemn să citiţi seria nesfîrşită de articole din Formula As semnată de Ion Longin Popescu.
După ce, în urmă cu cîteva săptămîni, Gold Corporation a declanşat o nouă ofensivă mediatică, în care promitea că, prin exploatarea de la Roşia, va aduce patru miliarde de euro în România, au început să reacţioneze şi alte instituţii de presă. De data asta, minciuna a fost prea gogonată şi a scos lumea din letargie. Pînă şi CNA a reacţionat - ce-i drept cu întîrziere, dar mai bine decît deloc - şi a interzis videoclipurile mincinoase.
A fost o emisiune a lui Tatulici la Realitatea TV, mai mulţi jurnalişti cunoscuţi cu preocupări pentru protejarea mediului, cum sînt Liviu Mihaiu şi Mircea Toma, au luat poziţii publice, iar azi văd un text excelent în Evenimentul Zilei, scris însă nu de vreun reporter de investigaţii, ci de criticul literar Dan C. Mihăilescu!
Cu vreo săptămînă înainte, EvZ publicase un reportaj superficial, intitulat destul de penibil avînd în vedere situaţia de la faţa locului: Apusenii - curaţi la trup, curaţi la suflet. Ei, de data asta EvZ merită felicitări pentru articolul lui Dan C. Mihăilescu şi poate că acesta îi va deschide pofta pentru anchete în zonă.

---------------------------------

Roşia Montană: oamenii şi aurul trec. Otrava rămâne!


Dan C. Mihăilescu
Sâmbătă, 11 Iulie 2009

ÎNTRE PARADIS ŞI IAD. Ruinele jalnice din Roşia Montană arată adevărata faţă a promisiunilor în materie de conservare şi reconstrucţie făcute de compania canadiană Gabriel Resources.În urmă cu câteva săptămâni am avut fericit-întristătoarea ocazie de a sta două zile la Roşia Montană. O localitate devenită - din fost simbol al aurului imperial şi al mândriei moţilor - un copleşitor exemplu al nimicniciei româneşti. În ciuda stufărişului drăcesc al aparenţelor sociale, economice, financiare şi administrative de la faţa locului, nu este absolut nimic complicat aici. Singura dilemă e dacă ne aflăm în faţa unei crime sau a unei tentative de sinucidere.

Continuare

Seja o primeiro a comentar