joi, 25 iunie 2015

Parlamentul a votat legea pumnului în gură


Politrucii din Casa Poporului ne rescriu istoria: împotriva eroilor, martirilor şi sfinţilor de sub comunism


Cineva s-a vrut ironic: ieri, 24 Iunie, în ziua Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul, care este şi zi de întemeiere a Legiunii „Arhanghelul Mihail” (1927), Camera Deputaţilor a adoptat cu 302 voturi pentru, trei abţineri şi nici un vot contra, aşa numita „lege antilegionară”. Proiectul legislativ a trecut fără opoziţie, anul trecut, prin Senat, iar acum prin Cameră.
Deşi legea cu pricina loveşte în principal în legionari şi în neagaţioniştii Holocaustului, ea lezează, de fapt, ceva mult mai important: dreptul nostru al tuturor la libertatea de exprimare, un drept constituţional. Pe scurt, legea spune că despre cei care au fost fascişti (iar acum legionarii sînt asimilaţi fascişti, prin lege, nu prin vreo cercetare istorică serioasă) nu se poate scrie/vorbi decît dezaprobator, acuzator. Nu contează faptele care pot fi probate, documentele din arhive, mărturiile unor supravieţuitori, concluziile unor cercetători ai fenomenului care au fost mai aproape de „epicentrul” său din punct de vedere cronologic şi spaţial şi au avut acces, prin urmare, la resurse la prima mînă etc. Contează numai decizia politică asupra istoriei: „istoria trebuie scrisă aşa cum vrem noi”. Tipic totalitariştilor. Şi asta în guvernarea unora care au acumulat capital electoral din „lupta contra dictaturii” (lui Băsescu, nu a lor – se înţelege).
În aceste condiţii, va fi foarte problematic să mai aducem în discuţie numele unor mari cărturari din perioada interbelică. O vom putea face numai dacă îi vom înjura, în nici un caz pentru a le recunoaşte vreun merit sau, Doamne-fereşte, să-i elogiem şi să ni-i luăm drept repere culturale. Nae Ionescu, Ţuţea, Eliade, Cioran, Noica, Radu Gyr şi atîţia alţii ca ei sînt puşi din nou la index, ca în vremea comuniştilor. Mîndri că sîntem români, nu, Victor Ponta şi gaşca demagogică a PSD? Cu atît mai mîndri cu cît condamnăm din nou lamura acestei naţii, dar îi salvăm de la puşcărie pe toţi infractorii care populează Parlamentul.
De asemenea, vom fi împiedicaţi să-i cinstim pe cei consideraţi sfinţi ai închisorilor comuniste şi care au fost legionari (ori asimilaţi legionarilor – ca membrii Frăţiei de Cruce), ori au primit eticheta de legionari în procese politice. Deci nu numai Părintele Gheorghe Calciu, Părintele Iustin Pârvu, Părintele Arsenie Papacioc (mari duhovnici, cărora li se roagă azi mulţi români, la mormântul cărora se fac pelerinaje masive şi care sînt veneraţi ca sfinţi) şi alţii din aceeaşi generaţie sînt astăzi puşi sub interdicţie publică. Dar nu vor mai putea fi canonizaţi nici Părintele Arsenie Boca, închis ca legionar, deşi nu a fost, sau Daniil de la Rarău (scriitorul Sandu Tudor, martirizat în temniţa Aiudului), care are şi el dosar de legionar, deşi le-a fost adversar.
Cu alte cuvinte, nu se comite un singur abuz  (nu ai voie să vorbeşti decît după dictare despre o categorie de români), ci cel puţin două: dosarele politice fabricate de Securitate şi însuşite de Justiţia comunistă sînt luate drept surse demne de încredere şi folosite pentru o nouă condamnare a sfinţilor, martirilor şi eroilor noştri.
Apropo, vor fi interzişi şi „criminalii de război”, categorie stabilită după sentinţele judecătoreşti din timpul comunismului. Între alţii, un mare criminal de război este filosoful, economistul şi scriitorul Mircea Vulcănescu – căruia Institutul „Elie Wiesel” a mai încercat să-i scoată statuiele din spaţiul public. Acum, Institutul respectiv (atenţie, aflat în subordinea guvernului de patrioţi al lui Ponta – „mîndri că sîntem români”) şi tovarăşii lui de drum vor avea cale liberă la dărîmat statui de genii, la şters numele de străzi care nu corespund „corectitudinii politice” exprimate azi în cel mai neruşinat, ticălos şi corupt Parlament pe care l-am avut în istorie.
În fine, să nu uităm că textul legii a fost inspirat de către Institutul „Elie Wiesel” (care, sub conducerea lui Alexandru Florian, fiu al ideologului marxist Radu Florian, şi-a făcut o misiune din a lovi în tot ce este românesc, inclusiv în Biserica Ortodoxă Română, vînînd ani la rînd eroi, martiri şi sfinţi), iar proiectul a fost depus la Parlament de către un grup de liberali, în frunte cu Crin Antonescu (o figură jalnică a politicii dîmboviţene, care numai liberal nu s-a dovedit prin tot ce a făcut ca politician) şi George Scutaru (un parlamentar aflat în ancheta DNA). Mai mult, proiectul a primit un ajutor de la vicepreşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Ciprian Nica, un turnător la Securitate dovedit, care şi-a convins colegii să voteze un amendament la lege prin care era definit legionarismul ca fascism.
Între timp, nu a existat nici o reacţie serioasă, instituţională, din partea unor instituţii direct interesate în chestiune. Mă refer la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, condusă de dl Octav Bjoza, care este şi secretar de stat în guvernul României exact pe problema foştilor deţinuţi politici. De asemenea, la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi pentru Memoria Exilului Românesc, al cărui director, dl Radu Preda, s-a pronunţat public, dar fără să facă demersuri instituţionale. Or actictivitatea IICCMER va fi grav perturbată, ca şi a altor institute de istorie, căci li se va impune cum să îşi facă studiile şi cercetările. Nu am observat nici vreo luare de poziţie în această privinţă dinspre mediul academic. Universitatea este prin excelenţă un spaţiu al cercetării imparţiale, al lămuririi pe cale argumentelor şi nu prin ucaz, al exprimării libere… Sau ar trebui să fie. Ce opinie au conducerile marilor noastre universităţi (Bucureşti, Cluj, Iaşi…)? Nici una? Ori deja „corectitudinea politică” s-a impus şi la noi cu desăvîrşire?
Nici o declaraţie, măcar de complezenţă, nici din partea Asociaţiei Editorilor din România. Marii editori ai ţării nu sînt deranjaţi, se pare, că vor trebui să (se) cenzureze politic.
Numeroasele organizaţii „civice” pentru „apărarea dreptului la libera exrimare” tac şi ele cu înţeles. Mircea Toma, neobositul lider al ActiveWatch, care emite comunicate inflamate pentru orice fleac, nu vede nimic rău în această lege. Normal, pentru că ideologia nu-i permite. Neomarxismul să trăiască!
În concluzie, dacă mai există o brumă de conştiinţă românească la nivelul conducerii acestei ţări, aceea s-ar putea afla la un neamţ, anume Klaus Iohannis, care poate respinge legea de la promulgare, pe motiv de neconstituţionalitate. Dacă îi va fi retrimisă la promulgare în aceeaşi formă, ar mai putea sesiza Curtea Constituţională. Sau, dacă trece şi de preşedinte fără apelarea Curţii, Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu, sau poate fi sesizat şi, la rându-i, să ceară intervenţia Curţii Constituţionale. Dacă nici asta nu se va întîmpla, Dumnezeu cu mila! Poate a venit vremea pentru noi eroi, martiri şi sfinţi.

miercuri, 24 iunie 2015

Paul Slayer Grigoriu, zis Vulpea, îşi lansează "Cronicile"

Voi fi acolo.


luni, 22 iunie 2015

Minunile Părintelui Ioan Iovan, un martir al temniţelor comuniste

Pr. Ioan Iovan, pictat de Ioan Popa, în proscomidiar la biserica "Sfinţilor Ioani" din Alba Iulia.

Nu toţi marii duhovnici ai Bisericii orto­doxe sunt preţuiţi aşa cum ar merita. Din pri­cini adesea obscure, mulţi dintre ei rămân în­tr-un con de umbră nemeritat. Între aceştia se află şi Părintele Ioan Iovan (1922-2008), cel care a avut o in­fluenţă covârşitoare ca duhovnic al Mânăstirii Vla­di­mi­reşti din Galaţi. Condamnat la 12 ani de în­chi­soa­re politică sub comunişti, caterisit şi reprimit în cler după 24 de ani, şi-a încheiat lucrarea duhovni­cească bătrân, bol­nav şi oarecum izolat, la Mâ­năs­tirea Re­cea, din Mureş. La şapte ani de la moartea lui, ucenicii Părintelui Ioan cred că e timpul ca lumea creş­tină să afle cine a fost acesta cu adevărat. Cu un devotament exemplar, părintele profesor Jan Nicolae, de la Facul­tatea de Teologie din Alba Iulia, şi mona­hul Moise Iorgovan, de la Mânăsti­rea Oaşa, şi operatorul Bogdan Pîrlea au reali­zat un film şi o carte dedicate ma­relui du­hov­nic tran­sil­vănean. Interviul pe care îl publicăm este rodul bunăvoin­ţei părintelui Nicolae, care a avut bună­tatea să reîn­vie, de dragul cititorilor noştri, persona­litatea pe ne­drept lăsată în uitare a du­hov­nicului-martir Ioan Iovan.
Citiţi textul în Formula As!

duminică, 21 iunie 2015

Deputaţi, vă cerem: respingeţi proiectul de lege "antilegionar" !

APEL


Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În curând veţi fi puşi în situaţia de a vă da votul asupra proiectului de lege PLx 193/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Punctul esenţial al completării îl reprezintă interzicerea “organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar”, precum şi incriminarea “promovării concepţiilor legionare”, termen adăugat în mod deliberat alături de “fascist, rasist şi xenofob”, în mod evident din pricina lipsei sale de suprapunere cu aceste concepţii deja incriminate de legislaţia actuală.  

Astfel de evenimente ar intra sub incidenţa noii legi. Căci nu o improbabilă recrudecenţă a legionarismului îi preocupă pe iniţiatori ("Elie Wiersel"), ci cultul sfinţilor din închisorile comuniste şi magnetismul exercitat asupra noilor generaţii de către elita intelectuală interbelică. Forţa ideilor şi intensitatea credinţei sînt cele care duc înainte un neam.

Pentru noi, acest proiect de lege, care are în vedere o culpabilizare colectivă la scară istorică, denotă un caracter abuziv şi arbitrar. El nu este fundamentat nici pe o bază juridică (cum au fost procesele de la Nürnberg, care au condamnat regimul nazist şi structurile sale, dar care au scos legionarismul de pe lista inculpaţilor) şi nici pe o bază creată de o comisie imparţială de istorici, care să fi studiat fenomenul legionar pentru a ajunge la concluzia caracterului funciar criminal al acestuia. Suntem conştienţi că acest proiect de lege a fost impus la presiunile unui mic grup de interese format în jurul Institutului “Elie Wiesel” şi presupunem că mulţi dintre dvs. aţi avut de-a face cu asemenea presiuni constante, care au scopul de a impune în mod coercitiv o viziune deformată asupra istoriei şi identităţii naţionale a românilor, absolut identică cu cea promovată de bolşevismul totalitar al epocii staliniste. 
Suntem de asemenea convinşi că influenţa presiunilor venite din partea acestui grup de interese extrem de redus a covârşit (cel puţin pentru membrii Comisiei Juridice) argumentele din Apelul semnat de o serie de organizaţii civice şi de mii de români care sunt revoltaţi de acest proiect legislativ.   
Înainte de a vă da votul dvs., vă rugăm să reflectaţi asupra aspectelor anticonstituţionale ale acestui proiect de lege, care încalcă, fără nici un temei juridic, istoric şi legal, drepturile la libertatea conştiinţei, la asociere precum şi libertatea de exprimare.  
Vă atragem prin urmare atenţia de a nu vă lăsa induşi în eroare de faptul că dacă proiectul de lege a primit aviz favorabil în Comisia Juridică, el ar fi complet lipsit de lacune pe plan juridic şi legal. Menţionăm că dezbaterea care a avut loc pe data de 16 iunie a. c. în comisie a fost marcată de o superficialitate şi de o ignoranţă crasă privind noţiunile aflate în discuţie. Astfel, un amendament al Comisiei Juridice a propus formularea: Mișcarea legionară este considerată o organizație fascistă care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirea de Legiunea “Arhanghelul Mihail”, Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară, bazată pe DEX ediţia 1998, ignorând faptul că în ediţia revizuită 2009 termenul de “legionar” este definit astfel: membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier; gardist, eliminându-se prin urmare atributul de “fascist”.
Dacă veţi vota favorabil pentru incriminarea  într-o formă sau alta a legionarismului, indiferent cu ce amendamente sau nuanţări, va trebui să fiţi conştienţi de faptul că tocmai veţi fi trecut repere fundamentale ale culturii româneşti precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu, Ion Barbu, Radu Gyr etc., cel puţin moralmente, în rândul infractorilor de drept comun.  
Presupunând totuşi că vă veţi da totuşi votul dvs. pentru această monstruozitate juridică dar mai ales morală, să admitem că legea defineşte cu precizie termenii de “organizaţie legionară” sau “simbol legionar” pe care ar dori să îi incrimineze. Dar incriminarea “promovării concepţiilor legionare” are un caracter vag, imprecis şi pasibil de abuzuri nesfârşite. Însuşi acest statut de incertitudine, datorită lipsei unor repere şi limite clare în aplicare, are menirea de a induce nesiguranţă, de a promova intimidarea, restricţionând astfel în mod inadmisibil drepul fundamental la libertatea de expresie şi de conştiinţă garantată de Constituţia țării. 
În urma adoptării acesti legi se va institui cenzura? Vor fi cenzurate toate cărţile unor autori care au avut de-a face cu fenomenul legionar? Vor fi interzise scrierile memorialisticii concentraţionare şi ale rezistenţei anticomuniste, care de fapt reprezintă o contribuţie esenţială la istoria şi identitatea românească, sub pretextul că reprezintă “promovarea concepţiilor legionare”? Vor fi interzise scrieri precum “România în eternitate” a lui Mircea Eliade, “Schimbarea la faţă a României” de Emil Cioran sau “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” de Radu Gyr, sub acelaşi pretext? Cum se va proceda în aplicarea concretă a legii? Se va alcătui o “listă neagră” a cărţilor interzise şi una “albă” a celor “licite”? Care dintre martirii temniţelor comuniste vor avea dreptul la cinstire din partea noastră şi care nu? Se vor alcătui şi aici două categorii de liste? 
Ne facem prin urmare datoria de a semnala acest potenţial caracter abuziv al legii, de natură să încalce, fără nici un temei juridic sau istoric, drepturi fundamentale ale cetăţenilor României. 
Vă cerem ca atare: Respingeţi acest proiect de lege care nu serveşte nimănui, decât unei minorităţi interesate, dar nereprezentative la scara societăţii româneşti!   
Iar în cazul în care libertatea de conştiinţă vă impune a avea o altă opinie decât a noastră, vă solicităm să respectaţi principiul unui “lucru bine făcut”, cu interpretări clare şi cu norme de aplicare fără echivoc, pentru a elimina atât posibilitatea abuzurilor de încadrare, cât şi fenomenul de neisguranţă şi intimidare care ar proveni de aici, fapt ce ar avea consecinţe restrictive inadmisibile privind dreptul fundamental la libera exprimare.  
În ce ne priveşte, considerăm că un proiect de lege care nu răspunde cu precizie la întrebări precum cele ridicate mai sus, privind eventuala cenzură şi restricţii ale unor libertăţi cetăţeneşti, nu poate fi acceptat ca atare, fără amendamente semnificative. 
Cu toate acestea, ne permitem o sugestie pentru ca toate aceste dificultăţi să fie eliminate în modul cel mai simplu cu putinţă:neadoptarea acestui proiect de lege! 
În convingerea că veţi şti să daţi dovadă de responsabilitatea cuvenită în faţa poporului român şi a istoriei sale, vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

Fundaţia “George Manu”
 
18 iunie 2015

miercuri, 17 iunie 2015

În apărarea Familiei şi a Constituţiei. Din nou

Coaliţia pentru Familie şi Constituţie, alcătuită din peste 80 de organizaţii neguvernamentale, a difuzat astăzi o scrisoare deschisă către ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, în care îşi manifestă susţinerea pentru o politică a ministerului "în sprijinul valorilor educației și familiei, pentru protejarea dreptului copiilor la o educație sănătoasă". De asemenea, Coaliţia apreciază măsurile luate de ministrul Câmpeanu în acest sens, precum şi activitatea unuia dintre consilierii săi, Romeo Moşoiu, căruia un grup de asociaţii civice i-a cerut demisia, în urmă cu cîteva zile, sub motivul unui pretins conflict de interese în care s-ar afla acesta. 

Romeo Moşoiu a fost vicepreşedinte al Asociaţiei "Părinţi pentru Ora de Religie", iar această organizaţie a semnat, alături de altele, o scrisoare deschisă împotriva educaţiei ideologice în şcoli. Cei care îi vor capul lui Moşoiu afirmă că funcţia lui de consilier al ministrului Educaţiei intră în conflict de interese cu calitatea sa de lider al APOR. O afirmaţie care nu se bazează pe nici un text de lege. Legea nu interzice unui consilier ministerial să facă parte dintr-o organizaţie neguvernamentală. Legea nu interzice nici ca un consilier ministerial să-şi exprime public propriile opinii. Dimpotrivă, Constituţia ne garantează tuturor libertatea de expresie - o libertate pe care una dintre entităţile semnatare ale cererii de demitere a lui Moşoiu, ActiveWatch, susţine că o apără (şi încă pe bani buni, din surse publice, locale şi europene).
Între contestatarii lui Moşoiu se mai află, alături de vreo cîteva nume de ONG-uri inexistente din punct de vedere juridic, şi mai vechile noastre cunoştinţe: Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR), Asociația Umanistă Română, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI). Toate acestea şi-au făcut un nume de organizaţii de extracţie neomarxistă, care luptă de ani buni contra temeliilor creştine ale societăţii româneşti (să ne amintim de acţiunile lor privind prezenţa icoanelor în şcoli şi predarea religiei în şcoli - unde tocmai au mai încasat o înfrîngere zdrobitoare -, de sprijinul pe care îl acordă propagandei homosexualităţii, inclusiv în şcoli, de promovarea pe care o face educaţiei sexuale după norme distrugătoare...).
În fapt, cei care solicită demiterea lui Romeo Moşoiu au găsit în asta modul de a deturna discuţia de la fondul problemelor ridicate în scrisoarea semnată şi de APOR. Lor nu le convine ca românii să afle, iar politicienii să conştinetizeze şi să ia măsurile cuvenite faţă de otrava conţinută în programe de tipul "Sexul vs barza", gîndite şi băgate autorităţilor pe gît de ActiveWatch & Co.
Redau în continuare scrisoarea de azi a Coaliţiei pentru Familie şi Constituţie. (C.T.)

Domnule Ministru Sorin Câmpeanu


Asociațiile semnatare,  în calitate de membri ai Coaliției pentru Familie și Constituție, vă mulțumesc pentru activitatea dumneavoastră desfășurată în sprijinul valorilor educației și familiei, pentru protejarea dreptului copiilor la o educație sănătoasă. Vă asigurăm de tot sprijinul nostru în efortul de a oferi copiilor noștri un învățământ complet și de calitate.

Ne exprimăm îngrijorarea faţă de presiunea a 14 ONG-uri cu agendă și obiective străine de valorile familiei (o parte dintre acestea inexistente juridic), care doresc introducerea intempestivă a unei ore de educație sexuală în școala românească. Este binecunoscut eșecul înregistrat în Anglia, unde deși educația sexuală a fost introdusă de creatorii de programe sociale pentru a stopa procentul de sarcini la adolescente, cel mai mare din Europa în 2010, Anglia ocupă în continuare locul fruntaș, înregistrându-se de asemenea o creștere a numărului de sarcini și avorturi.

Salutăm măsura anunțată de dumneavoastră de evaluare corectă a contextului românesc în ceea ce privește introducerea unei educații pentru sănătate, prin prisma unor experți în educație și reprezentanți ai Academiei Române. În acest moment în școlile din România există disciplina opțională de educație pentru sănătate care poate fi rodată pentru  a se ajunge la o formă agreată de copii și părinți.

Certificăm faptul că domnul consilier Romeo Moșoiu este un cunoscător avizat al realității din societatea românească. Fost lider al studenților din Universitatea București și Liga Studenților din România, consilier la Președinția României și consilier în domeniul tineretului, cu o experiență notorie de peste 20 de ani, părinte a trei copii (în curând patru),  domnul consilier cunoaște pulsul societății și poate reprezenta corect în cadrul ministerului contextul referitor la familia românească și problematica educațională.

În ceea ce privește Asociația Părinți pentru Ora de Religie (APOR), un ONG reprezentativ având 40 de filiale în țară, APOR are drept obiectiv îmbunătățirea educației în cadrul învățământului din România, iar activitatea sa este în deplină consonanţă cu scopul ministerului, educaţia tineretului. 

Coaliția pentru Familie și Constituție are ca scop protejarea familiei și a valorilor sale prin legile și Constituția României. În numele coaliției  formată din peste 80 de organizații non-guvernamentale:


Alianța Familiilor din România
Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro Vita din România
Asociația  Părinților pentru Educație Sănătoasă
Asociația  pentru Apărarea Familiei și Copilului
Alianța pentru Demnitate Națională
Asociația  Familia și Viața
Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca
A.S.C.O.R. – Asociația  Studenților Creștin Ortodocși din România – toate filialele
Asociația Studenți pentru Viață
Asociația  Provita Media
Asociația  Darul Vieții
Asociația  Meșterilor Populari din Moldova
Asociația  Persoanelor cu Deficiente de Auz „Darul Sunetului”
Asociația  Christiana
Asociația  Ortodoxia Tinerilor
Fundația Bridge to Europe
Asociația  WorldTeach
Asociația  Prologos
Institutul “Frații Golescu” pentru relații cu românii din străinătate
Asociația  Sf. Acoperământ al Maicii Domnului
Asociația  COMMUNIO
Asociația  Casa GRATIS PRO DEO
Asociația  “Simplu – România”
Asociația  pentru Revigorarea Tradiției – ART
Asociația  Primul Pas
Asociația  “Lemaan Ahai – de dragul fraților mei”
Asociația  Doamna Stanca
Asociația  pentru Cultura Alfa
Liga de Utilitate Publică
Asociația Rost
Asociația ”Basarabii”
Asociația ”Sfântul Împărat Constantin cel Mare”
Asociația pentru Libertatea Românilor
Asociația Dascălilor din România
Asociația ”Părintele Galeriu”, București
Asociația ”Prietenii Sfântului Efrem cel Nou”
Asociația ”Triada”

Asociația ”Copil dorit”

marți, 16 iunie 2015

REPORTAJ/ Pimon şi harmoşca fermecată

Lipovenii trăiesc sub trei peceţi: crucea, barca şi armonica. Potrivit marilor dimensiuni ale vieţii lor: credinţa, pescuitul şi cântecul. Deci, dacă vrei să-i cunoşti, trebuie să-i vezi la biserică, în barcă sau cântând. Eu am ales cântecul. Aşa l-am cunoscut pe unul din marii artişti ai armonicii: Pimon Bejenaru, din Sarichioi - Tulcea.



Barca înainta în ritmul opintit al vâslelor, prin valurile tot mai mari. Vântul îşi schim­base direcţia dinspre Est şi ame­nin­ţa să o răstoarne. Dar braţele vâslaşului se făcuseră una cu lopeţile care despicau apa cu putere şi duceau lotca mai aproape de ţărm, cu fiecare mişcare. Din locul în care şedea, copilul nu vedea decât două braţe trăgând la rame. Ştia că sunt ale buni­cu­lui şi asta îl liniştea. În mij­locul bărcii, între copil şi bă­trân, se afla un morman de pietre ce părea tot mai greu, cu fiecare lovitură de val. A încercat să-i spună bunicului să arunce bolovanii în apă, că vor putea veni după alţii pe vreme bună, însă vorbele i-au fost luate de vânt. Sau poate că nici nu a deschis gura, de teamă ca bu­nicul să nu-l do­jenească pentru frica lui. Nori negri au închis, treptat, cerul, ca o cortină. Vântul se înteţise şi de­ve­nea tot mai rece. Ţărmul părea încă foarte departe şi lacul mai mare ca de obicei. Oa­meni şi păsări se puseseră la adă­post. După un timp, pe care îl măsurase în ore, au acostat, în sfârşit, în dreptul ogrăzii lor. Bă­trânul şi copilul au descărcat pietrele din barcă şi le-au stivuit în dig. La fel cum făcuseră de alte zeci de ori, pentru a-şi proteja curtea de apa lacomă. Apoi bărbatul îşi luă de pe cap pălăria cea veche şi ridică privirea spre înalt, de parcă ar fi căutat ochii cerului. A stat o vreme aşa, privind cum vine furtuna. Băiatul nu l-a mai aşteptat. A fugit la magazia de lemne, şi-a luat harmoşca atârnată de-o grindă şi a început să cânte o melodie care îi tot su­nase în minte pe drum. Armonica pe care o primise de la tatăl său era una de jucărie, iar el ştia să cânte doar după ureche, dar su­netele acelea care ţâşneau din clape îi potoleau spai­ma adunată în suflet, legănându-l uşor, ca braţele ma­mei. Şi-atunci a început să plângă. Pentru prima oară, după moartea părinţilor lui, într-un accident de maşină, din urmă cu aproape un an.
Afară se dezlănţuise potopul.
Ştie şi azi, după patruzeci de ani, melodia aceea, pe care acum o cântă desăvârşit. Este un cântec de dra­­goste, în care un bărbat plânge moartea iubitei. Me­­lodia pe care, ca într-o presimţire întunecată, au înregistrat-o pe o casetă părinţii lui, cu o zi înainte de a-şi pierde viaţa. Le plăcea mult să cânte. Cântau cu foc şi din inimă, ca mai toţi lipovenii. După moartea lor, băiatul a schimbat cuvintele melodiei, trans­for­mând-o într-un cântec de jale şi dor. E singura melo­die care îl face să lăcrimeze de câte ori o slobozeşte din armonica lui. Şi ca un făcut, de câte ori o cântă, afară plouă, ca atunci când a cântat-o pentru întâia oară, în magazia bunicului. Şi plouă şi-acum, în această după-amiază de Mai, când mi-o cântă şi mie. (Continuarea în Formula As)

luni, 15 iunie 2015

Lansăm antidotul pentru "corectitudinea politică"

Marţi, 23 Iunie a.c., ora 19.00, Editura ROST lansează cea mai recentă publicaţie a sa, volumul colectiv "Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale", coordonat de William S. Lind, Andrei Dîrlău şi Irina Bazon.

Despre importanţa temei, structura şi ţinta cărţii şi contextul în care apare vor vorbi: scriitorul Sorin Lavric, sociologul Ciprian Voicilă şi directorul Editurii Rost, Claudiu Târziu.
Prezentarea va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Participanţii vor putea cumpăra cartea la un preţ promoţional.
Evenimentul va avea loc la Casa Cu Rost (Calea Victoriei 155, bl. D1, tronson 8 - intrarea prin str. Buzeşti, vizavi de agenţia Tarom, între farmacia Sensiblu şi banca Credit Agricole). 
Intrarea este liberă.