Cultură pe pîine

Cultura unui popor nu înseamnă numai artele - muzica, pictura, sculptura, arhitectura, literatura, dansul, teatru și filmul -, ci și gastronomia, știința băutului (de alcool, ceai sau cafea) și vestimentația, cel puțin. De aceea, La Vulturi îmbină expozițiile de pictură și fotografie cu degustările de prăjituri, concertele cu degustările de vin, lansările de carte cu degustările de cafea, teatrul cu expozițiile de bijuterii, atelierele psihologice cu atelierele de cusut ii sau de brodat și așa mai departe, în diferite combinații pe cît de suprinzătoare, pe atît de satisfăcătoare, sperăm noi. ”La Vulturi” (str. Vulturilor nr. 8, sector 3, București; zona Hala Traian) este un spațiu cultural prin excelență, în care vă propunem și pentru următoarea perioadă un program variat, în care utilul, frumosul și plăcutul se regăsesc în armonie.

Buchet muzical bizantin

Omagiu muzicii bizantine.
Invitat special: protopsaltul Iordanis Diamantidis, Grecia.
Muzeul Național al Țăranului Român, studioul Horia Bernea. Sâmbătă, 17 mai, ora 19:00.
Un eveniment Grupul Filos.
Partener principal: Muzeul Național al Țăranului Român.
Parteneri media: Televiziunea Română, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Orasulm.eu, Bookuria.info, Pemtousia, Revista Familia Ortodoxă, ROST, Librăria Bizantină, Librăria Sophia.

Reiau rubrica "Muzică, nu zgomot"

O vreme am fost în... diaspora, pe Facebook :-) Dar m-am întors la vechea mea dragoste, blogul. De-acum o să-i (re-)dau întîietatea cuvenită. Şi încep prin a relua rubrici de mare succes nu demult. Astăzi, "Muzică, nu zgomot". Iată ce vă propun spre audiţie!

Ce am fost şi ce am ajuns...

Scrisoare de la Ioana Bogdan care, acum trei-patru decenii, făcea emisiuni la TVR alături de Tudor Vornicu:

 Dragelor si dragilor,

Am primit de la un prieten, din Canada lui frantuzeasca,  un cantec al lui Johnny Holliday, din 1970, de care n-am auzit niciodata. E atat de romanesc…Cred ca are la baza un cantec popular din Nord (Maramure, Oas). In textura orchestrala sunt folosite instrumente romanesti. Ce face naiul in introducere…doina sfasietoare. M-a impresionat, in masura in care m-a stupefiat. Cum o fi aparut cantecul asta? De ce n-am auzit de el niciodata? Sunt 41 de ani de cand se pare ca l-a cantat Johnny Holliday… Era la moda pe atunci  folclorul romanesc, mai ales in Franta. Marile noastre ansambluri folclorice, fie-le tarana usoara, din Vrancea, Maramures, Oas, Bistrita, Teleornman, Craiova, Constanta, Suceava si Bucuresti rupsesera gura festivalurilor folclorice  din Europa si din alte lumi mai departate.  Iia romaneasca se purta pe tot globul (miscarea flower-power). Vezi si Marie Laforet la Cerbul de aur…si alte vedete… Maria Tanase luase prestigiosul premiu “Charles Cross” in Elvetia, cu un disc bilingv cu cantece populare romanesti. In Olanda se declansase o adevarata nebunie, ca si in Elvetia: cluburi cu dansuri si cantece  în costume populare romanesti, cum sunt cele de dansuri latino la noi, acum. Cooperatia mestesugareasca inregistra castiguri enorme exportand costume populare: gagi, ilice, ii din borangic, traistute… Pamantenii Nordului sau ai Alpilor alcatuiau ansambluri folclorice cu profil muzical-coregrafic, dupa model romanesc.

Mi-aduc aminte ca am avut si eu in Albumul duminical o asemenea formatie din Elvetia. Se numea “Frunza verde” si  umbla in turneu prin lume cu un program de cantece si dansuri populare romanesti, fara niciun picior de roman in distributie. Ridicau salile in picioare pretutindeni. Si in Romania.  La TVR au fost fantastici. Ne-au luat graiul.  Naiul nostru se invata la o scoala speciala, la Amsterdam. Zamfir zapacise lumea intelectuala si cinematografica a Apusului. Chinezii cantau in limba romana de te cruceai…

Ce s-o fi-ntamplat cu noi intre timp?

Ioana

 

S-a dus şi Amy Winehouse...

Blestemul talentului care nu rezistă tentaţiei drogului a lovit-o şi pe Amy Winehouse. Marea cîntăreaţă britanică a murit azi, la numai 27 de ani, în locuinţa sa de la Londra. Poliţia spune că n-a stabilit cauza morţii, dar presa britanică anunţă că ar putea fi o supradoză de droguri. Amy avea probleme mari cu alcoolul şi drogurile. Ea abia ieşise dintr-o cură de dezintoxicare. O voce senzaţională rămâne în memoria noastră cu doar două albume lansate. Dumnezeu s-o ierte!

Muzică, nu zgomot (26)

Muzică, nu zgomot (25)

Încrîncenarea de pe blogurile unor prieteni de idei m-a amuţit pentru moment. Mă aşteptam la ceva mai multă dragoste şi la subiecte mai... blînde măcar pe perioada marilor sărbători creştine de iarnă. Mă gîndeam că bucuria Crăciunului şi solemnitatea tuturor celorlalte vor deschide un spaţiu, fără îndoială limitat, de normalitate paşnică, dacă nu de înţelepciune şi iubire, în zănatica noastră lume românească. Peisajul internautic autohton continuă să semene însă cu un front extrem de sîngeros, pe care nici armistiţiul nu mai este posibil. Nu învinovăţesc pe nimeni, ci doar constat cu amărăciune. Ba chiar înţeleg resorturile acestei apetenţe pentru război. Dar eu unul mai tac o vreme. Şi ascult muzică. Vă invit şi pe dvs. să faceţi la fel.

Muzică, nu zgomot (22)

De data aceasta, numai muzică românească. Nu mă îndoiesc că o să vă placă.

Muzică, nu zgomot (21)

Pentru azi, cred că e destul atît :-)

Stand By Me | Playing For Change | Song Around The World from Concord Music Group on Vimeo.

Muzică, nu zgomot (19)

Unora dintre amicii mei mai "talibani" :-) li s-a părut că muzica pe acest blog e un fel de "umplutură" pe care o bag cînd n-am ce spune. Dragilor, vă asigur că în afara de poezie, vin şi flori puţine lucruri îmi dau o asemenea bucurie ca muzica. Cele sfinte sînt altceva, dar ele nu intră la plăceri, ci mult mai sus.

Muzică, nu zgomot (17)

Muzică, nu zgomot (10)

Trebuie să recunoaşteţi că pe puţine bloguri sînteţi mai răsfăţaţi ca aici. După vin şi poezie, azi vă dau muzichie :)












Şi două propuneri de la Paul S. Grigoriu, comentate:



Il poti lauda pe Dumnezeu si altfel decat in formele deja consacrate? Nicu Steinhardt spune ca da. Asa cred si eu. Nu va smintiti. Este o lauda adusa lui Hristos pe ritmuri si armonii heavy-metal. Helloween - "Laudate Dominum".

Cantecul pamantului, intr-o tonalitate de psalm contemporan. Unul dintre momentele de frumusete si inalta simtire din creatia lui Michael Jackson. "Earth Song".

Muzică, nu zgomot (9)

Vine 1 martie, cu primăvară, lumină şi poate mai multă dragoste.

Iată cu ce vă ispiteşte Vlad :)









Şi vă oblojesc şi eu sufletul cu ceva:

Muzică, nu zgomot (8)

Muzichia de week-end. N-am uitat nici de recomandările de vin, pe care sper să vi le pot face diseară sau mîine. Am avut niscaiva urgenţe şi am întîrziat cu aceste bucurii. Deşi, niciodată nu e prea tîrziu...)

Propunerile mele:

DJ Vlad :)

Propun doua trupe putin la antipozi: una care a mers mereu pe o filiera progresiva soft, cu un fanbase mic dar loial, care finanteaza marea majoritate a productiilor muzicale ale trupei lor favorite. Titlul melodiei spune totul:



A doua este una dintre (putinele ramase) trupe ale mele favorite, straight forward, no flashy suits. It's not what you got, it's only what you give.



Avand in vedere ca saptamana viitoare incepe Marele Post promit ca voi propune productii mult mai cuminti :)

Stagiunea de Muzică Veche Bucureşti

Agentia Medieval Praxis anunta organizarea concertului de deschidere al Stagiunii de Muzica Veche.
Acesta va avea loc vineri, 12 februarie, ora 19.00, in Sala Bizantina a Palatului Cercului Militar National si va cuprinde motetele: „Jesu, meine Freude” (BWV 227) si „Lobet den Herrn, alle Heiden” (BWV 230) de Johann Sebastian Bach. Cele doua motete de J. S. Bach vor fi interpretate de Cvintetul vocal Cantemus (Raluca Enea - soprana, Dana Caraman - soprana, Haricleea Marica – alto, Florian Costea – tenor si Bogdan Tudor - bas) si Irina Nastase (clavecin). Evenimentul va beneficia de prezenta unui amfitrion de seama in persoana profesorului Neagu Djuvara.
Biletele se pot achizitiona prin reteaua Eventim in magazinele Germanos, Vodafone, librariile Carturesti, Humanitas si online pe www.eventim.ro.

Aflata anul acesta la prima editie, Stagiunea de Muzica Veche vine ca o urmare fireasca a bunei primiri de care s-a bucurat din anul 2006 Festivalul de Muzica Veche Bucuresti. Perioada de desfasurare a Stagiunii este februarie-iunie 2010 si cuprinde intre doua si patru concerte pe luna.

Stagiunea de Muzica Veche Bucuresti reuneste arte interpretative stravechi ale Evului Mediu muzical, atat apusean cat si rasaritean: muzica baroca, renascentista, medievala, gregoriana, bizantina si veche romaneasca. Artistii invitati sa concerteze in cadrul Stagiunii de Muzica Veche Bucuresti sunt specializati in tehnica interpretativa a muzicii vechi intr-o maniera autentica si pe instrumente istorice sau pe replici ale acestor instrumente: lauta, orga, clavecin, viola da gamba, blockflöte, oboi baroc, trompeta naturala, flauto traverso etc.

Rock şi ortodoxie (supliment la "muzică, nu zgomot")

Prietenul Vlad a acceptat propunerea mea de a vă pune împreună muzică bună la sfîrşit de săptămînă :) Pentru că e mai pasionat de rock, îmi lasă mie plăcerea pentru celelalte. Astăzi, de fapt ieri, eu am "furat" startul şi v-am propus trei piese care îmi plac. Iată-l însă că recuperează, cu muzică şi text. Îi dau cuvîntul. Dar nu înainte să vă spun că de săptămîna viitoare vă dăm muzichie în tandem, în fiecare sîmbătă. (C. T.)

Vlad dixit:

Rock-ul a aparut ca o forma de protest. Fata de statul dadaca, fata de societate, fata de mentalitati, fata de religie - asa cum era practicata si inteleasa in State si UK, fata de prejudecati, fata de familie, fata de sine. Pe langa mesajul protestatar din versuri, un alt element care a facut muzica rock apreciata de culturi diferite a fost varietatea de stari pe care muzica putea sa le induca auditoriului. Daca folclorul are un puternic caracter local si se adreseaza mai ales culturilor nationale, jazz-ul un caracter cerebral si elitist, iar muzica clasica si de opera se adreseaza unui auditoriu rafinat si cultivat, muzica rock a fost prima cu adresabilitate universala.
Trioul voce - chitare - tobe, insotit uneori si de clape, se poate adapta oricarui zbucium sufletesc ce se doreste a fi exteriorizat.



Iata de ce oameni atat de diferiti prin structura lor culturala, sufleteasca sau profesionala pot aprecia aceeasi trupa de muzica sau acelasi artist.

Daca initial rock-ul a avut un mesaj puternic social, canalizand miscarea hippie sau fenomenul Woodstock, si punand in evidenta tendinte centrifuge din care s-au dezvoltat mai tarziu genuri si subgenuri cum ar fi: progressive, heavy metal, trash, doom, rock alternativ, grunge, black, speed, ulterior si-a temperat mult avantul, ca urmare a controlului din ce in ce mai riguros exercitat de casele de discuri.



Din nefericire peisajul muzical actual nu mai ofera multe surprize placute si productii originale, asa cum se intampla pana acum vreo 20 de ani. Fenomenul rock, protestand, nu a propus nimic in locul institutiilor statale sau sociale vizate. A daramat si acum traieste printre ruine. Unii artisti au ajuns in aceste conditii la o abordare maturizata a muzicii si a impactului social, in sensul in care nu se mai adreseaza doar partii rudimentare a sentimentelor (ura, frustrare, revolta), ridicandu-se in schimb si spre cautarea unui sens in viata, relatii interpersonale, tindere spre divinitate etc



Din punctul meu de vedere muzica rock, prin eclectismul ei, este o muzica dificila, o muzica care trebuie ascultata cu mult discernamant, din care sa stii sa iei ceea ce este bun si sa eviti sa te afunzi in ceea ce este rau. Personal, am ajuns la aceasta capacitate de discernere dupa multi ani, ani in care am experimentat cam toate formele de aderare la muzica si mentalitatea rock.



Prin bunavointa lui Claudiu voi incerca sa prezint saptamanal acele melodii notabile din cadrul muzicii pe care o ascult de aproape un sfert de veac. Vor fi piese variate, exprimand stari sufletesti diferite dar, zic eu, rafinate.

Am fost intrebat deseori in ultimii ani: cum se poate impaca aderarea la ortodoxia practicanta cu ascultarea muzicii rock? Raspunsul meu s-a limpezit incet, odata cu interiorizarea si accederea la anumite stari pe care numai comuniunea cu Hristos ti le poate da. Consider ca nu exista nicio incompatibilitate expresa intre cele doua, atata timp cat muzica pe care o asculti nu te afunda in pacat, ci te ajuta sa constientizezi pacatul, sa te vezi pe tine cu bunele si cu relele, sa accepti ceea ce esti si din acest moment sa incepi urcusul duhovnicesc. Cu alte cuvinte, parafrazandu-l pe Sfantul Vasile cel Mare, in accederea noastra spre Hristos, sa luam ceea ce este bun si folositor din aceasta viata, acest dar pe care ni l-a facut Dumnezeu in care avem dreptul si libertatea de a alege: Rai sau Iad.

DISCLAIMER:
Opiniile exprimate de mine in aceasta rubrica sunt strict personale si foarte subiective, fara a avea nicio clipa pretentia de a fi general-universale. Nu incurajez pe nimeni sa asculte muzica rock, nici sa aprofundeze acest fenomen. Fara discernamant si responsabilitate se pot produce derapaje spirituale.
Modul in care voi interpreta pasaje muzicale sau versuri imi apartine si este posibil ca uneori sa intre in contradictie cu viziunea sau interpretarea "oficiala" a altor muzicieni sau specialisti in muzica, cu care eu nu ma pot compara.
Auditie placuta!

Muzică, nu zgomot (6)

N-am mai avut vreme să postez muzică, dar vă răsplătesc aşteptarea :) Ceva vechi, frumos, de pe alte vremuri :) Să vă bucuraţi!

Muzică, nu zgomot (5)

Pentru că e sfîrşit de săptămînă, vă propun muzică bună. Na că vorbesc în rime :-)

A murit o mare cîntăreaţă: Lhasa de Sela

O veste foarte trista la inceput de an: una dintre cintaretele mele preferate, Lhasa de Sela (37 ani) a murit, pe 1 ianuarie 2010, in casa sa din Montreal, din cauza unui cancer la san. Dumnezeu s-o odihneasca!

Nascuta pe 27 septembrie 1972, in Big Indian (New York), Lhasa si-a petrecut primii ani de viata intre Statele Unite si Mexic, de unde provenea tatal sau. A inceput sa cante la 13 ani intr-o cafenea greceasca din San Francisco. La 19 ani, s-a mutat la Montreal (Canada), unde a cantat in baruri.
Primul sau album a aparut in 1997 si s-a intitulat La Llorona, o combinatie intre muzica traditionala sud-americana, cantece mexicane, rock alternativ si ritmuri tiganesti est-europene. Pentru acest album, Lhasa a primit mai multe premii, incluzand "Artiste québécois — musique du monde" in 1997 si Juno Award for Best Global Artist, in 1998.
Cel de-al doilea album, The Living Road, a aparut in 2003 si el include cantece in engleza, franceza si spaniola.
Lhasa a primit World Music Award for Best Artist of the Americas in 2005.
Vanzarile cumulate ale primelor doua albume semnate Lhasa au atins aproape un milion.
Cel de-al treilea album, Lhasa, a aparut in aprilie 2009 in Canada si Europa.

Sursa: hotnews.

UPDATE
Citiţi neapărat şi ce scriu Cristian Tudor Popescu şi Horia Ghibuţiu.

Muzică, nu zgomot (3)

... Şi pentru tradiţionalişti :)