marți, 14 iulie 2009

Ion Nuică sau… nu-i aşa că nu-i?

de Flori Bălănescu


Nu criza economică pare să fie motivul pentru care lumea se crizează pentru toate nimicurile, făcând din ţânţar armăsar, din găină ouătoare vacă fătătoare, din EBA vreo Evă salvatoare a diplomaţiei româneşti, din Ridzi ţapul ispăşitor al corupţiei şi incompetenţei, din BăseEscu statuia eliberării de racilele comunismului, din Ion Dolănescu trubadurul muzicii populare româneşti, din Michael Jackson zeul neînţeles (în plan uman) al pop-rockului internaţional etc.

Iară… nu criza pare să fie mobilul ieşirilor neinspirate ale intelectualilor noştri gonflaţi, ale analiştilor scoşi de la naftalina ideologică ori a celor de „nişă”. Aşa cum nu criza îi dă în bâlbâieli de maidan pe ziariştii noştri cu salariile diminuate (se spune că unii oricum câştigau mai mult decât prestau…). Din păcate, au fost daţi afară ori li s-au diminuat salariile câtorva care ştiu ce sunt jurnalismul, ancheta, reportajul, documentarea de teren.

Şi de-ar fi doar maidanul. Citind azi pe blogul dlui Cristian Teodorescu textuleţul despre recenta piesă jucată la Chişinău, pe „teritoriul” diplomatic al României: „Ce coşmar pe fostul consul al României la Chişinău” … mă întreb dacă nu îşi bagă picioarele, pe româneşte, în problemele cu adevărat importante. Nu creditez ideea unui forumist cum că autorul textului se vrea ironic. Ironia nu merge de multe ori şi nu în orice împrejurare, precum ulciorul din moştenirea culturală tradiţională.

În loc să îl plângă pe bietul Nuică, sărmanul, că după o partidă tare de sex în timpul serviciului său de consul al României, adică de reprezentant al ţării noastre (şi unde? în gura lupului din pădure!) mai bine s-ar/ l-ar/ ne-ar fi întrebat de ce nu îşi vede dracului de treaba pentru care a fost trimis acolo şi pentru care noi toţi plătim. De drepturile cetăţenilor nu s-a auzit? Suntem sătui de gargară!

În timp ce potentul Nuică îşi dovedeşte performanţele sexuale pe teritoriu inamic (a nu se uita alterarea relaţiilor cu Chişinăul în ultimele luni), românii din Republica Moldova – ca să ne păstrăm oarecum în termeni oficiali – sunt sufocaţi de regimul comunist, tinerii care luptă pentru identitatea lor sunt urmăriţi, reţinuţi, anchetaţi, arestaţi de către regimul Voronin. Limba maternă este vorbită cu teamă, românii basarabeni au ajuns să se autocenzureze de spaimă, de câteva luni de zile sunt desfiinţate şcoli româneşti. Le dau un pont jurnaliştilor – poate mergeţi să vă documentaţi: vara asta s-a anunţat sistarea înscrierilor pentru viitorul an şcolar în câteva şcoli secundare. Între ele, colegiul „Ion Creangă” din Bălţi, şcoală românească de prestigiu, care a dat foarte mulţi studenţi, de unde au pornit multe personalităţi ale culturii române, între care o voce internaţională – dacă Eugeniu Coşeriu vă spune ceva. Ca să dau şi un exemplu.
Zilele astea am primit un strigăt de ajutor de la Oleg Brega, un tânăr de 34 de ani, căruia i s-a scurs tinereţea luptând să se păstreze român în Basarabia, fiind hărţuit şi reţinut, ca atâţia alţii, de miliţia regimului comunist. Pe 2 iunie s-a stins Andrei Vartic, omul care trăia pentru drepturile românilor basarabeni, în urma unui cancer galopant, diagnostic ce ne-a mirat pe toţi cei care l-am cunoscut. Şi, în vreme ce se întâmplă atâtea, „victima” macho Nuică se distrează prin hoteluri. Halal, domnule preşedinte Băsescu! Mai aveţi mulţi diplomaţi asemenea? E coadă mare pentru numirea în postul vacant?

Ţara arde şi… gânditorul român îşi face probleme pentru viaţa personală a consulilor plecaţi în vacanţe prelungite, la odihnă, distracţii şi miserupism, pe banii şi suferinţa noastră. În loc să le fie arătat obrazul, să li se spună „ruşine, să daţi socoteală!”, dl Teodorescu încheie, nici mai mult, nici mai puţin, plângându-i de milă lui Ion Nuică şi înjurându-i pe presupuşii autori morali [sic] ai distracţiei dlui consul… Iar stilul în care o face este pe măsura revoltei sale: „Că el a plătit pentru imprudenţă, mă rog, dar ce canalii securiştii basarabeni! Ce jeguri!”. Plăteşte? El? Plătim noi şi basarabenii lăsaţi mereu de izbelişte, plătim bani grei în vremuri grele şi ne ciuruim conştiinţa pe zi ce trece. E ferfeniţă! Nu avem strop de orgoliu naţional, înţelegând prin asta nu prostească mândrie, ci responsabilitate faţă de noi şi ai noştri, grijă faţă de ce le lăsăm copiilor noştri!

Se va gândi cineva să mă pună la punct reproşându-mi că pe blogul său omul scrie orice. Nu prea cred! Una la mână, că adresa este teodorescu.blog.cotidianul.ro. A doua, dar nu ultima ca importanţă – analistul, ziaristul, intelectualul în spaţiul public – oricare ar fi acela – trebuie să aibă o conduită responsabilă şi consecventă. Doar în cazul în care nu e scriitor de snoave… Asta ca să nu ne mai plângem că românul vede multe, aude multe, chiar ştie nenumărate, dar votează… monstruos. V-aţi gândit şi de ce? Pentru că „gândeşte” prin preluări, cele mai multe fiind supe reîncălzite sau, cum ar zice Paul Goma, îngheţate fierte… or, şopârle subliminale. Pentru că citeşte vorbe umflăcioase cu alură de mari ştiri şi greutate de probleme naţionale, pentru că este mereu derutat şi deturnat.

Păi, s-avem iertare, când Basarabia – eterna noastră sacrificată – primeşte lovitura de graţie sub ochii anesteziaţi diplomatic ai Europei (atât de invocat democratică!), ce facem noi, România? Acest Ion Nuică îşi face de cap, nici nu ştie prea bine ce caută el la Chişinău, dar dacă a fost numit…!?, ce poa’ să facă sărmanul!!! Şi dacă „duduia” i-a fost băgată în pat, ce era să facă? S-a sacrificat, că doar ăsta este rostul unui diplomat de rang înalt – să se sacrifice pentru Patria lui. Şi el s-a sacrificat, dovadă că şi-a dat demisia. Dar, nu-i nimic, rotaţia cadrelor îl va pedepsi trimiţându-l într-o ţară mai exotică, unde se poate relaxa la greu, fără să fie urmărit de serviciile de informaţii, acolo neavând ce să compromită. Iar ziaristul român, foarte păsător la soarta basarabenilor – TOTUŞI, ROMẬNI, VORBITORI DE LIMBA ROMẬNĂ – cum o exprimă? „…ce canalii securiştii basarabeni! Ce jeguri!”. Parol, dar ei îşi apără regimul, pe-al nostru cine îl apără? Cred că asta era întrebarea şi aţi greşit destinatarul!
UPDATE

2 Comentários:

Emilia spunea...

In sfarsit, un comentariu corect scris de o femeie desteapta!
Toti barbatii-pui de lele- marfa pentru psiholog, au pendulat intre conspiratia moldo-sovietica si calitatea ofertei pe care ,,victima,, Nuica nu o putea refuza. La asa barbati, viitorul le atarna inainte!
Adevarul e ca Romania nu mai are diplomati de cariera ci o adunatura de slugoi de partid, aparuti de te miri unde si de care auzi doar atunci cand moare vreun roman prin inchisoare sau se gandeste cineva sa-i filmeze in timpul serviciului, ca in cazul de fatza. E.C.

Anonim spunea...

Ah, sexistele au inceput atacul...