Nemultumiri si indoieli legate de Catedrala Mintuirii Neamului

Astazi s-a pus, in sfirsit, piatra de temelie la Catedrala Mintuirii Neamului, in curtea Palatului Parlamentului. Va reamintesc ca este a doua, dupa cea pusa de fericitul intru adormire Patriarh Teoctist, acum citiva ani, in Piata Unirii. Nadajduiesc ca aceasta noua piatra de temelie nu va avea soarta celei din Unirii, adica sa fie abandonata, iar “fantoma” Catedralei sa-si reia peregrinarile prin Bucuresti, minata de la spate de o parte a “societatii civile” alergica la ideea de Biserica.

Argumentele pentru ridicarea unui astfel de sfint lacas sint numeroase si pertinente. Iata trei:
- Biserica din Dealul Mitropoliei, folosita acum pe post de Catedrala Patriarhala, este neincapatoare pentru numarul de persoane care merg acolo cel putin la marile sarbatori de peste an.
- Avem nevoie de o Catedrala Patriarhala reprezentativa, care sa vorbeasca lumii despre faptul ca intr-adevar poporul român este unul drept-credincios si care sa sublinieze realitatea ca Biserica Ortodoxa Româna este a doua ca numar de credinciosi dupa cea rusa.
- Proiectul a intirziat nepermis de mult, ideea datind din anii ’30, dar nefiind pusa in opera din pricina contorsiunilor istoriei noastre. Catedrala Patriarhala este un simbol al Bisericii locale, recte, in cazul nostru, al Patriarhiei Române, dar si al unui stat ortodox. Este ca steagul sau ca stema tarii. De aceea este si atit de vechi proiectul acesta, de la infiintarea Patriarhiei Române.

Desi am sustinut si sint in continuare pentru o noua Catedrala Patriarhala impunatoare asa cum se cuvine, simbol al puterii si continuitatii credintei noastre si opera artistica identitara, am unele nemultumiri si indoieli legate de acest proiect. Pe care mi le exprim ca un om liber ce sint, fara pretentia de a le impune cuiva si convins ca nu e cazul sa deranjeze pe cineva.

Nemultumiri:
- Este folosita in mod nepotrivit denumirea de catedrala a “Mintuirii Neamului”, pentru ca nu te mintuiesc zidurile si pentru ca nimeni, nici macar o Catedrala Patriarhala, nu poate garanta salvarea unui neam – daca vreti, pot detalia, dar cred ca stiti la ce ma refer.
- Amplasamentul noii Catedrale Patriarhale este unul nefericit, la umbra “Casei Poporului”, cu care, mai ales daca va fi gigantica, asa cum se preconizeaza, va risca intotdeauna comparatia. Cel mai nimerit - si cuvenit – loc era Parcul Carol (prostia cu iz ecologist debitata de unii si de altii, cum ca s-ar strica parcul, ramine o simpla prostie, dovedita si de faptul ca acolo a existat cindva un mare palat-muzeu si nu s-a stricat nici un parc). Biserica trebuia sa se bata pentru acel loc.
- S-a pus piatra de temelie, dar nu exista inca un proiect arhitectural.
- S-a facut o estimare din ochi, fara sa existe vreun proiect si vreun deviz: Patriarhul Teoctist a zis “ 200 de milioane de euro”, Patriarhul Daniel a mai luat in calcul 200 de milioane in plus. O suma care nu e neaparat mare pentru ceva ce se vrea grandios si reprezentativ si nici de comentat, de vreme ce se va stringe din donatiile credinciosilor. Totusi, e cam jenanta, pentru ca intra intr-o singura cladire in timp ce in tara sint biserici-monument istoric lasate de izbeliste sau biserici noi care nu pot fi terminate. {i devine si mai jenanta daca adaugam pretul terenului care ar fi, potrivit pietei, cam 300 milioane de euro.
- Intentia de a face o Catedrala uriasa, in care sa incapa 5000 de suflete, iarasi nu suna bine. Ce-are a face uriesenia unei astfel de cladiri cu duhul ortodox? |n cite momente din an se va umple si cit timp va fi plina doar pe 10%? Va dati seama cit va costa numai intretinerea unui asemenea imobil?
- Faptul ca inca nu se stie daca se va organiza o licitatie pentru aceasta constructie lasa loc la multa suspiciune, ceea ce e nepermis si de nedorit pentru Biserica.
- Pina acum, Biserica noastra a facut mereu apel la credinciosi sa doneze bani pentru Catedrala, dar niciodata nu a facut public citi bani s-au strins. Colecta dureaza deja de ani intregi. {i am vazut deunazi ca numai un om de afaceri a dat singur doua milioane de euro. Probabil au mai fost si altii. Este normal ca noi, credinciosii, sa stim citi bani se string si cum sint cheltuiti.

Indoieli:
- Proiectele pentru Catedrala care trebuia sa se ridice in Parcul Carol au fost destul de searbede, cind nu de-a dreptul chicioase. Nimic nu ne garanteaza ca nu ne vom trezi cu un nou mamut, fie futurist la culme, fie unul in care modernismul prost si stilurile vechi sa se incurce unele pe altele, fie cu o catedrala care sa naiba nimic din duhul ortodox si românesc.
- Tare ma tem ca nu se va face o licitatie pentru constructie si ca de aici vor curge acuzatii girla, iar simpli credinciosi vor fi cei mai loviti sufleteste.
- Ma indoiesc ca proiectul arhitectural va fi unul de calitate, pentru ca am vazut tendinta de a se face totul repede, pe genunchi, fara un concurs serios.
- Nu cred ca Patriarhia va face prezenta vreodata un raport cu sumele colectate pentru Catedrala si cu cheltuielile facute pentru cladirea ei.
- Nu sint convins ca momentul ales pentru inceperea acestui proiect este cel mai bun. La urma urmei, daca a fost aminat atita vreme, mai putea astepta pina cind se clarifica situatia juridica a terenului (revendicat in instanta de fostii proprietari) si pina se mai asezau apele in Biserica noastra (si aici nu dezvolt acum mai mult).

Ar mai fi si altele, dar ma opresc aici pentru a nu fi considerat circotas. Fireste, admit ca ma pot insela.