Parlamentul protejează penalii, dar condamnă sfinţii închisorilor şi elita interbelică

De fascişti şi marxişti (fraţi buni) ce sînt, liberalii şi pesediştii îşi dau mîna peste ţară ca să interzică elita interbelică şi sfinţii închisorilor.

O nouă dezbatere pe acest subiect va avea loc mîine, 11 Iunie, ora 11.00, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. La Senat, tembela lege a trecut ca expresul printr-o haltă de provincie, fluierînd. Mînca-v-ar corectitudinea politică, parlamentari dumneavoastră!

Vedeţi aici.

Pentru cei care înţeleg miza, reiau îndemnul: semnaţi petiţia de aici! Nu ştiu cu ce folos, dar măcar ca mărturie că n-am asistat cu degetul în gură.

Mai este o noapte pînă la normalitate?

La cum arată exit-poll-urile, deja avem un președinte normal: Klaus Iohannis. Trebuie să ținem cont de marja de eroare și de voturile din diaspora. Dar mai ales la numărarea voturilor. PSD va încerca să fure și în noaptea asta. Vigilență mare la numărarea voturilor! 

Antena 3: Ponta 50,9%, Iohannis 49,1%, 

RTV: Ponta - 50,72%, Iohannis - 49,28%, 

Digi 24: Ponta - 49,10%, Iohannis - 50,9%, 

TVR: Iohannis - 51,50%, Ponta - 48,5%, 

Realitatea TV: Ponta - 50%, Iohannis - 50%.

În orice caz, astăzi am obținut o victorie uriașă, mai importantă decît alegerea unui președinte cu care să nu ne rușinăm. Românii s-au trezit, în sfîrșit, peste tot. Indiferent de rezultatul votului, am arătat că solidaritatea, curajul și perseverența nu ne mai sînt străine. Ele pot face minuni. Poate că au făcut și în seara asta (vom avea confirmarea mîine). Dacă nu, de mîine ne organizăm și trimitem la lada de gunoi a istoriei acești șobolani roșii.

Nu ne mai lasăm prostiți de propagandă, am învățat să ne apărăm drepturile (chiar cînd scriu aceste rînduri urmăresc manifestațiile de protest din Cluj și București), a renăscut în noi civismul. Și cel puțin Diaspora românească a arătat spirit de jertfă (mii de români din străinătate au fost supuși batjocurei guvernului Ponta, dar n-au cedat, au așteptat la coadă, ca să voteze, pe ploaie, frig și vînt, ore în șir, chiar și fără speranța că vor apuca să-și exprime opțiunea; să nu uităm că unii dintre ei au venit de la sute de kilometri distanță pînă la secțiile de vot, pe cheltuiala și timpul lor). 

Nu mai sîntem mămăliga care nu știe să explodeze. În sfîrșit, astăzi pare că s-a încheiat o lungă, prea lungă perioadă de tranziție de la comunism la normalitate. 

Dacă Iohannis va fi declarat învingător în această cursă, Ponta va dispărea din prim-planul vieții publice, păpușarii lui își vor pierde puterea, PSD va fi înlăturat curînd de la guvernare și se va pulveriza. Doamne, ajută! 

UPDATE (ora 23.22)
Acum 15 minute, Ponta s-a recunoscut învins!
”Poporul are întotdeauna dreptate. Eu accept rezultatul votului. L-am sunat pe dl Iohannis și l-am felicitat pentru victorie”, a declarat acum Ponta.

Se teme că îi zboară și scaunul de premier de sub el. Îi va zbura negreșit, dar mai durează puțin. Protestele din stradă pot să grăbească procesul.


UPDATE (ora 00.42)

Pentru a (re)intra cu adevărat în normalitate, sînt două condiții obligatorii:

1. Klaus Iohannis să conștientizeze că nu a ajuns singur președinte, ci că a fost pus acolo de popor. De un popor sătul de mizerie, minciună, fărădelege, bălăcăreală politică sterilă și lipsă de orizont.

Odată ce devine conștient că nu prin calitățile lui a recuperat o diferență de 10 procente și a luat cîteva (6-7, vom vedea) pe deasupra, sper ca bunul-simț să-l facă să acționeze în consecință.

2. Victor Ponta să demisioneze, ori să fie schimbat din funcție de o nouă majoritate parlamentară.

UPDATE (ora 01.00)

Poate că Ponta ar mai trebui lăsat în funcție vreo două, trei luni, ca să-și rupă gîtul definitiv și el, și PSD, cu guvernarea în iarnă, pe fondul datoriilor pe care le-a făcut și al promisiunilor mincinoase, pe care nu le poate onora.

Pentru alegătorii care nu acceptă compromisuri

Nici un politician nu e sfînt. Sfinții nu devin politicieni. Doar unii politicieni au devenit sfinți. Dar pentru asta au avut nevoie să ajungă mai întîi în postura din care să se dovedească de partea bună. A-i considera pe toți politicienii răi în mod absolut și a plînge după un candiat ideal, deci ireal, e o eroare fatală.

Acestea fiind zise, vă invit să răspundeți: Iliescu și Rațiu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Iliescu și Constantinescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Năstase și Băsescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Geoană și Băsescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic?

După care, vă rog să vă gîndiți la consecințele alegerii unuia dintre candidați și ale abținerii de la vot în toate aceste cazuri.

Ar fi arătat România la fel cum a arătat cu Iliescu președinte (cu sărăcia, jaful generalizat, mineriadele, emigrația masivă etc), la începutul anilor 90, cu Rațiu sau Constantinescu președinți?

Ar fi arătat România la fel ca pe vremea lui Iliescu, la începutul anilor 2000, cu Vadim Tudor președinte (că el a ajuns în turul doi în 2000)?

Ar fi arătat România la fel ca pe vremea lui Băsescu, în ultimii zece ani, cu Năstase sau Geoană președinți?

Dacă sînteți lucizi și sinceri, veți conchide că sîntem obligați să votăm astfel încît să salvăm ce se mai poate salva. Ponta este dracul în ecuația asta. Nu vă mai învîrtiți după vorbe și nu mai faceți pe înțelepții puri și duri! Faptul că vă abțineți de la vot nu vă exonerează de răspunderea pentru ce va urma. Și v-o spune unul care s-a abținut de vreo două ori.

Un mesaj de peste Ocean

Dl Nicolae Popa, fost deținut politic timp de 14 ani, pe care am onoarea de a-l cunoaște personal și căruia i-am închinat cîndva un număr al revistei Rost, o susține pe Monica Macovei. Sînt și alți foști deținuți politici care o vor vota, după știința mea. Probabil că ”dreptacii” care mă acuză pe mine de trădare pentru textul de deunăzi, în care explicam ce opțiuni de vot avem și de ce, îi consideră trădători și pe bătrînii care și-au jertfit ani din viață pentru un crez.

Pentru că eşecurile lui Băsescu trebuiau să poarte un nume...

În sfîrşit, Partidul Mişcarea Populară a ridicat vălul şi de pe ochii orbilor politici, ca să fie văzut în toată splendoarea. Acest partid al lui Băsescu nu putea fi altfel decît primul partid al lui Băsescu, PDL. 

PMP nu putea fi altfel decît PDL, pentru că nu e decît o aripă a PDL, cu membri proveniţi în cea mai mare parte din PDL. Prin urmare, în ceasuri decisive trădează acelaşi dispreţ pentru valoare, aceeaşi ipocrizie, aceleaşi sforării, aceeaşi apetenţă pentru dubioşi puşi în fruntea trebii. Doar rezultatele electorale vor fi mai slabe, ba, aş zice, slabe pînă la extincţie. 

PMP a păcălit, pe 25 mai, o parte din electoratul PDL, dar nu a convins alţi oameni de dreapta, care nu cred nici în PDL, nici în PNL, să-l voteze la recentele alegeri europarlamentare. Acum, cu Elena Udrea lider şi de facto, şi de jure, lucrurile vor deveni limpezi şi pentru naivi. Aşa se va înscrie în mica ei istorie personală o nouă înfrîngere în alegeri. Pentru că Elena Udrea n-are "noroc" în alegeri. În alegerile locale din 2012, cînd a fost impusă de Băsescu şefă peste PDL Bucureşti, PDL a pierdut cele două primării de sector pe care le deţinea şi a ratat penibil Primăria Capitalei. De aceea, în alegerile generale din acelaşi an, Udrea a candidat tocmai în Neamţ, unde Pinalti făcea minuni mai ceva ca Dragnea în Teleorman. În 2013, cînd Udrea a încercat să preia conducerea PDL, sprijinită tot de Băsescu, a pierdut în faţa lui Vasile Blaga şi a rupt partidul. În alegerile pentru Parlamentul European din acest an, pusă de asemenea de Băsescu lider neoficial şi vector de imagine al PMP, Udrea a obţinut un scor mai degrabă modest. Cu toate acestea, nu-i putea scăpa preşedinţia PMP, ieri, căci pentru ea a fost creat acest partid. Însă, chiar imediat după victorie, Udrea a ţinut să anunţe o nouă înfrîngere: candidatul PMP la preşedinţia statului este Cristian Diaconescu. Normal, un partid de dreapta trebuia să fie reprezentat de un socialist reşapat. Omul pare civilizat, dar nu are nici o legătură cu valorile şi principiile Dreptei, are un trecut pesedist şi este lipsit de orice priză la public - un fel de "Dragă Stolo" din scena retragerii cu lacrimi încă înainte de a începe campania. După eşecul de la prezidenţiale, Udrea mai are un singur pas pentru a-şi încheia cariera politică: să nu treacă PMP peste pragul electoral în 2016. Deşi, cine ştie, poate PMP nici nu va mai exista pînă atunci, fiind absorbit de marele partid "de dreapta" rezultat din fuziunea PNL şi PDL.

În cele din urmă, Elena Udrea nici nu este atît de vinovată pentru eşecurile sale trecute şi viitoare. Ea nu este decît un alter ego al lui Traian Băsescu. Încă de la începutul carierei sale politice, a transmis unele mesaje ale lui Băsescu, pe care acesta nu le putea da direct din funcţia de şef al statului, a dus războaie în numele lui, i-a susţinut financiar campaniile, i-a reprezentat voinţa în PDL şi în guvern etc. De aceea, eşecurile Elenei Udrea sînt, de fapt, ale lui Traian Băsescu. 

Susţin! Cine nu se resemnează, semnează!

Dragi prieteni, 

Noua Republică se îndreaptă spre prima candidatura ca partid independent în alegerile pentru Parlamentul European din acest an. 

Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru ca speranţele zecilor de mii de români, din ţară şi din diaspora, care au fost alături de proiectul Noua Republică în primii săi doi ani de existenţă să devină realitate. România este ţara europeană cu cele mai restrictive condiţii pentru înscrierea unui partid nou sau participarea în alegeri. Dacă pentru înfiinţarea unui partid, condiţiile impuse de lege prevăd strângerea a 25.000 de semnături din cel puţin 18 judeţene (minim 700 de semnături pentru fiecare), participarea la alegerile europarlamentare este condiţionată de strângerea a nu mai puţin de 200.000 de semnături. Niciunul dintre partidele sistem alte tranziţiei post-comuniste nu a avut iniţiativa de a relaxa aceste condiţii şi a stimula competiţia politică atunci când s-a aflat la guvernare. 

Cartelizarea scenei politice româneşti este o realitate ce nu poate fi învinsă decât prin implicarea cetăţenilor liberi şi puternici. 

Îi rugăm pe membrii şi simpatizanţii Noii Republici să descarce formularul de semnături de aici. Acesta trebuie completat conform instrucţiunilor (de mână, cu majuscule) şi predat în original. 

Vă puteţi invita prietenii, colegii de serviciu sau membrii familiei să susţină participarea Noii Republici la alegeri semnând acest formular. 

Listele completate pot fi depuse personal sau trimise prin poştă sau curier la sediul central al Noii Republici din Bulevardul Schitu Măgureanu, nr 17, interfon 01, Bucureşti. 

Alternativ, formularele pot fi înmânate reprezentanţilor Noii Republici din zona dumnevoastră (date de contact: http://www.nouarepublica.ro/filiale). Pentru mai multe detalii, persoană de contact: Ion Stan, tel. 0744998706, e-mail ion.stan@nouarepublica.ro. 

Data limită de depunere a formularelor este 20 martie 2014. 

Noua Republică există doar prin implicarea fiecăruia dintre noi. Sprijinul dumneavoastră este hotărâtor. 

Vă mulţumim!

Votul meu

Am votat. Pentru minte, inimă şi literatură :) Sper s-o faceţi şi voi, cu credinţa că nu e zadarnic votul, chiar dacă aceia pentru care aţi optat nu vor fi aleşi. Vă spun asta pentru că şi eu am trecut, în decurs de vreo opt luni, de la "nu mai votez", că n-am cu cine, la "anulez votul", ca să protestez, pînă la "votez". Am conştiinţa împăcată că n-am creditat nici un ticălos. Nu sînt mai mulţumit cu clasa politică de la noi, nici nu-mi fac iluzii că vor cîştiga aleşii mei. Un scor bun însă pentru cei pe care am pus ştampila va fi semnalul pentru alţi oameni oneşti, buni profesionişti, patrioţi şi cu credinţă în Dumnezeu, care pînă acum au stat deoparte de politică temîndu-se să nu se murdărească, să încerce să schimbe ceva, să se implice şi să candideze. Altfel, la alegerile parlamentare voi fi din nou în starea numărul doi, de anulare a votului. 

LATER EDIT 

Televiziunile de ştiri anunţă rezultate uluitoare ale acestor alegeri, după exit poll-uri. Probabil se va înroşi toată ţara. PSD n-a mai avut peste 80% din 1990. Prostiile şi ticăloşiile pesediste fac din nou posibil acest lucru, probabil. Dar tare mă tem ca porcăriile pedeliste să nu ni se pară nişte fapte cu totul neglijabile prin comparaţie cu ce va urma. Pe băieţii lui Iliescu i-am mai văzut pe cai mari. Iar liberalii par o simplă anexă a PSD.

UPDATE

Rezultatele exit-poll Realitatea TV, ora 21.00 (surprizele, cu roşu):

BUCUREŞTI

Primăria Generală:

Sorin Oprescu – 64.11%

Silviu Prigoană – 17.58%

Nicuşor Dan – 7.41%

Vasile Horea Mocanu (PPDD) – 6,8%

Consiliul General: 

USL – 63.04%

PDL – 17.41%

UNPR – 2,7%

PPDD – 8.5%

Primari de sector:

Sectorul 1 – Chiliman – 74.5%; Paleologiu – 16.3%

Sectorul 2 – Ontanu – 49%; Frumosu – 29.85%

Sectorul 3 -  Robert Negoita – 58.51%; Liviu Negoiţă – 31,13%

Sectorul 4 – Piedone – 80%; Sulfina – 10.22%

Sectorul 5 – Marian Vanghelie – 56.02%; Atanasoaie – 14,22% 

Sectorul 6 – Manescu – 50.6%; Poteraş – 24,23%

CLUJ

Primărie: Boc – 41%; Nicoară 41%; Kovacs – 8.4%

Consiliul Judeţean: USL – 44.5%; PDL – 35.7%

CRAIOVA:

Olguţa Vasilescu – 49.88

Solomon – 37.10

USL – 58.32, PDL – 10.6%

TÂRGU MUREŞ:

Primar: Florea – 54%; Frunda – 30,7%

Consiliul Local: UDMR – 31.42%; PDL – 31.42%

  Exit-poll CCSB/Antena3 (ora 21:00):

Bucuresti Primari:

Sorin Oprescu - 65.8%
Silviu Prigoana - 15.7%
Nicusor Dan - 6.8%
Horia Mocanu - 5.8%
George Becali - 1.4%
Anghel Iordanescu - 1.4%
Irinel Columbeanu - 0.1%
Petre Popeanga -0.7%

Bucuresti Consiliu:

USL - 62,4%
PDL - 16.3%
PP-DD - 7.0%
UNPR - 2.2%
PRM - 1.5%
PNG-CD - 0.8%
PNT-CD - 0.4%
Nicusor Dan - 4.3%
PNG-CD - 0.8%
PNT-CD - 0.4%
Nicusor Dan - 4.3%

Primar Cluj-Napoca

Marius Nicoara - 43,1%
Emil Boc - 40,3%
Peter Eckstein-Kovacs - 7,6%
Iuliu Tagorean - 2,6%
Mircia Giurgiu - 1,7%
Madalina Paul - 0,8%

Consiliu Cluj-Napoca
USL - 43,7 %
PDL - 35,9%
UDMR - 10,0%
PP-DD - 3,4%
PRM - 1,2%
UNPR - 0,2%

Primar Iasi

Gheorghe Nichita - 65,8%
Daniel Oajdea - 11,0%
Nicusor Paduraru - 10,8%
Tudor Ciuhodaru - 10,0%
Elena Savin - 0,7%
Oana Sandu - 0,3%

Consiliu Iasi
USL - 66,4%
PDL - 13,3%
PP-DD - 10,8%
UNPR - 4,7%
PRM - 1,0%
PNT-CD -0,6%


Exit-poll IRES/Digi 24:

Primaria Bucuresti:

Sorin Oprescu - 64,6%
Silviu Prigoana (PDL) - 13,2%
Nicusor Dan - 8,6%
Vasile Horia Mocanu - 6,2%
Anghel Iordanescu (UNPR) - 2,6%
George Becali (PNG) - 2%

Consiliul General al Municipiului Bucuresti

USL - 64%
PDL - 16,2%
PP-DD - 7,7%
UNPR - 3,9%
PRM - 2,2%
PER si PNG-CD - 1,1%

Primaria Cluj Napoca:

Marius Nicoara (USL) - 43,9%
Emil Boc (PDL) - 36,9%
Peter Eckstein-Kovacs - 11%
Mirel Tarborean - 2,7%
Mircia Giurgiu 1,8%

Consiliul local

USL - 44%
PDL - 32,5%
UDMR - 13,2%
PPDD - 4%

Iasi:
Gheroghe Nichita (PSD) 63,5
Tudor Ciuhodaru (UNPR) 11,8

Cluj:
Marius Nicoara (USL) 43,9
Emil Boc (PDL) 36.9


Craiova:Lia Olguta Vasilescu 52,4
Antonie Solomon 36,1

Timisoara:
Nicolae Robu (USL) 51,6%
Adrian Orza (PDL) - 22,3%

Ce poate face Familia Regală pentru români?

Astăzi a ieşit din expectativă şi Casa Regală, printr-un comunicat de presă dat în numele Familiei Regale şi nu al Regelui Mihai, aşa cum eram obişnuiţi şi cum era de aşteptat. Documentul conţine afirmaţii evazive: "Clasa politică a ţării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvînt, le aşteaptă". Adică? Să-şi dea toţi demisia şi să nu mai candideze? Să schimbe legile privitoare la alcătuirea partidelor, finanţarea campaniilor electorale şi desfăşurarea alegerilor, astfel încît să fie posibilă primenirea clasei politice? Sau Familia Regală îşi imaginează că de mîine politicienii chiar vor avea "un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului"?

În rest, Familia Regală recunoaşte justeţea revoltei românilor şi spune că n-ar fi rău să fie bine. Iar în încheiere sîntem asiguraţi că "Regele şi Principesa Moştenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare şi rămîn hotărîţi să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra şi promova interesele României, fără să favorizeze nici o formaţiune politică".

E bine că Familia Regală a semnalizat că nu ignoră ce se întîmplă. Este de înţeles de ce nu şi-a permis să fie mai critică faţă de PDL, guvern şi Băsescu, avînd în vedere istoria relaţiilor apropiate dintre Radu Duda şi liderii PSD, pe de o parte, şi cea a conflictelor dintre Regele Mihai şi preşedintele ţării, pe de altă parte. Cum strategică este şi delimitarea de manevrele Opoziţiei. 

Totuşi, Casa Regală  pare că nu are o soluţie. Şi mai mult, înlocuirea Regelui cu întreaga Familie Regală - oricît ar părea de justificată în context - nu e de bun augur. Ar putea înseamna că deja Regele a fost înlocuit la conducerea Casei, ceea ce, de altfel, se presupunea de mai multă vreme. Oricîte păcate ar avea Regele, înlocuirea sa cu Radu Duda nu e de natură să crească încrederea în ideea monarhică, în general, şi în Casa Regală, în special.

LATER EDIT
Acum mi-am amintit că ieri am văzut pe site-ul "Adevărul" o ciudăţenie. Radu Duda publicase pe blogul său personal comentariul unui anonim care cerea Casei Regale o poziţie faţă de demonstraţiile din stradă. Nu era ceva obişnuit ca Duda să publice anonimi la rubrica de opinii. Faptul mă duce cu gîndul la o mică şmecherie: fie Duda vrut să forţeze mîna Regelui pentru a lua poziţie, fie a vrut să justifice comunicatul pe care avea de gînd să-l de azi. A doua variantă pică. Lumea aştepta o poziţie din partea Regelui şi nu era nevoie de vreo viclenie pentru a o lansa. Rămâne, deci, prima ipoteză. Şi mă întreb: ce a determinat mişcarea lui Duda şi de ce nu şi-a asumat Regele comunicatul, dar nici nu l-a oprit?

Achitarea Împăratului, bucuria Prostănacului

Dacă Ilici Cel Sîngeros a scăpat nepedepsit din dosarele revoluţiei, mineriadelor şi al Pieţei Universităţii, iar Neputinciosul Dictator a ieşit şi curat şi cu banii strînşi la ciorap din dosarele “Flota” şi “Casa din str. Mihăileanu”, era previzibil că nici nepotul mătuşii Tamara (super bogată fără s-o ştie şi generoasă pe deasupra) nu va înfunda puşcăria pentru nişte bagatele (corupţie, fals în înscrisuri, uz de fals, spălare de bani). Destul a suferit că, spre deosebire de Bunicuţă şi Marinar, el n-a căpătat NUP de la procurori şi a ajuns în instanţă, drept pedeapsă că n-a cîştigat alegerile din 2004.

Pentru că primii doi au fost vătafi (cînd ai Rusiei, cînd ai UE) peste rumâni amar de vreme, mi se pare logic şi echitabil ca şi ex-Împăratului roşu să-i deschidă coana Justiţie calea către un mandat (aţi înţeles, nu de arestare). Aşa că floricica din vîrful carului liberal se bucură ca Prostănacul, fără să ştie ce-l aşteaptă. Taman la pont o să-şi primească răsplata pentru colaboraţionism. Precum, odinioară, un alt monument de caracter liberal cu aspiraţii socialiste, Ghiţă Tătărăscu. Parol!

Încă un mit spulberat: patriotismul lui Traian Băsescu

Oricît de înjurat era pentru altele (destule şi întemeiate), preşedintele Traian Băsescu a reuşit să-şi menţină pînă de curînd o imagine de patriot. Unul cam prea milităros cînd vine vorba de suveranitatea naţională şi prea lacrimogen la vederea drapelului, după gustul unora (bunăoară dl Andrei Pleşu, fostul său consilier). Iacătă că, în stilul său (auto-)demolator, cu care ne-a obişnuit, Traian Băsescu spulberă, în plină vară, şi acest mit despre sine. 

Nu poţi fi patriot şi totuşi să susţii cu nonşalanţă ideea Statelor Unite ale Europei, adică renunţarea de bună voie la suveranitate, pentru o presupusă securitate în cadrul unui nou imperiu. Şi să mai declari că vrei asta pentru că eşti antiglobalizare!

Nu poţi fi patriot şi să admiţi ca UDMR să ajungă la un pas de visul său ticălos şi nesăbuit: autonomia etnică a aşa-zisului "Ţinut Secuiesc" (teritoriu în care deja se întîmplă o seamă de grozăvii asupra cărora tac şi preşedintele ţării, şi guvernul, şi mai toate autorităţile descentralizate ale statului).

Nu poţi fi patriot şi să ceri începerea exploatării cu cianură la Roşia Montană, după ce o seamă de experţi, academicieni, activişti civici, jurnalişti şi oameni politici ţi-au arătat, cu probe irefutabile, că asta ar fi un triplu dezastru: ecologic, social şi cultural. Iar din punct de vedere economic, avantajele ar fi minime, atît pentru statul român, cît şi pentru românii din Apuseni. Cum să te pretinzi patriot, dar să-ţi îngropi istoria sub munţi de steril, să poluezi mii de kilometri din ţara ta şi să pui în pericol o mulţime de vieţi?

Dacă ar fi numai aceste chestiuni şi sînt suficiente pentru a se vădi nu doar lipsa de patriotism a lui Traian Băsescu, dar aş zice chiar antiromânismul lui. Din fericire pentru el, declaraţiile politicienilor nu sînt condamnabile în justiţie (iar că vor fi judecaţi de istorie, puţin le pasă). Însă, ar trebui să se gîndească bine dacă are de gînd să treacă la fapte, căci pentru trădare naţională poate fi demis şi condamnat penal.

UPDATE:
Foarte interesant şi lămuritor despre minciuna lui Băsescu privind aurul de la Roşia Montană, aici.

Ce contează cine guvernează?

Cu actuala clasă politică, România nu are nici o şansă. 20 de ani ne-am căznit să observăm diferenţe sau măcar nuanţe între partide şi politicieni, de ni s-au înceţoşat ochii. Am încercat să distingem ceva care ne-ar fi putut motiva votul. Ne-am iluzionat şi am mers la urne. Am căutat ceva ce nu există. O demonstrează şi o scurtă analiză a trecutului politic al mebrilor guvernului Boc (inclusiv a celor demişi ieri).

Dacă ar fi existat diferenţe, nu erau posibile transferuri de cadre în masă de la “stînga” la “dreapta” şi viceversa. Şi nici partide pretins serioase nu şi-ar fi schimbat ideologia peste noapte, devenind din socialiste democrat-creştine sau “conservatoare”, ca PD(L) sau P(UR)C.

În plus, observăm că partidul de guvernămînt n-are oameni pentru funcţiile importante din stat. Deunăzi, pe un post de televiziune, Valeriu Stoica, unul dintre arhitecţii PDL, declara senin că acest partid nu funcţionează ca o instituţie, că nu are un sistem de selecţie şi pregătire a liderilor, că ar fi trebuit să treacă la organizare încă de acum aproape doi ani etc. Şi-atunci ce caută la guvernare?

Din guvernul de pînă mai ieri făceau parte doar şase ped(el)işti veritabili (în sensul că nu au venit din alte partide), unii dintre ei crescuţi la sînul partidului de pe cînd acesta se numea FSN: Emil Boc, premier, Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Mihai Şeitan, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Cu precizarea că ultimii doi s-au alipit PDL cînd acesta a venit la guvernare.

Din cei şase pedelişti, trei au fost trimişi acasă ieri: Videanu (cică să organizeze partidul), Berceanu şi Şeitan.

În locul lor au fost numiţi în guvern o singură ped(el)istă, Anca Boagiu (la Transporturi) şi doi foşti pesedişti, Ion Ariton (Economie) şi Ioan Botis (Ministerul Muncii).

Am mai avut în guvern doi foşti liberali, Sebastian Vlădescu (Finanţe) şi Gabriel Sandu (Comunicaţii) şi un independent, Mihail Dumitru (Agricultură) care au fost remaniaţi. Înlocuitorii sînt tot venetici în PDL: Gheorghe Ialomiţianu (Finanţe), fost şef al Finanţelor Publice Braşov în guvernarea Năstase, Valerian Vreme (Comunicaţii), fost preşedinte al PNL Oneşti, şi Valeriu Tabară (Agricultură), fost ministru al Agriculturii în guvernul Văcăroiu din partea PUNR (dacă îşi mai aminteşte cineva de acest partid absorbit la începutul anilor 2000 în PD).

Guvernul mai are în componenţa sa patru inevitabili udemerişti, Markó Béla, viceprim-ministru, László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor, Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, doi foşti liberali, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, un fost pesedist, Gabriel Oprea (actual UNPR), ministrul Apărării Naţionale, şi un independent (încă), Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe.

Nu s-ar putea spune, aşadar, că nu sînt reprezentate toate curentele ideologice din politichia românească. Sigur, în mod formal, cum este totul la noi. Ce mai putem spera?

PS:

Văzînd cum s-a făcut remanierea, cred că strategia PDL este să ne arate că se poate şi mai rău şi eventual să ne facă să-i regretăm pe cei demişi.

PPS:

Eu însumi m-am înşelat, sperînd că vreun partid din cele ajunse în "Liga mare" ar putea fi mai bun decît celelalte.

Luaţi, deci, acest text ca pe unul de auto-lămurire.