Se afișează postările cu eticheta Victor Ponta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Victor Ponta. Afișați toate postările

marți, 17 noiembrie 2015

Despre noul guvern român şi teroriştii musulmani, pe Rost Online

România, sub semnul improvizaţiei

dacian-ciolos
Dacian Cioloş şi-a făcut ţăndări masca de tehnocrat riguros şi stăpîn pe situaţie în numai cîteva zile. Ne-a făcut repede să înţelegem că morga lui de om serios încearcă să ascundă un ins nesigur, slab şi lipsit de viziune. Ca dovadă, în ciuda faptului că era pregătit de cîteva luni să preia guvernarea şi că a cheltuit … Mai mult…

Neomarxiştii au găsit „fascistul” din Guvernul Cioloş

Marius Bostan
Cabinetul propus de Dacian Cioloş n-a ajuns încă să fie votat în Parlament şi este contestat deja de neomarxiştii culturali, îmbrăcaţi în haine civile. O mînă de ONG-uri, deloc întîmplător exact cele care sînt de ani mulţi împotriva religiei şi icoanelor în şcoli şi, pe de altă parte, într-o permanentă propagandă pentru „educaţia sexuală” şi pentru … Mai mult…

Peste 4.000 de teroriști ISIS sînt deja în Europa

bun venit refugiatilor
Faptul că ISIS și-a infiltrat oamenii în Europa e o certitudine acum și pentru stînga așa zis „tolerantă” și promotoare a „societății multiculturale”. În acest context merită să amintim că în urmă cu două luni un reprezentant al ISIS a acordat un interviu în care susținea că organizația teroristă musulmană reușise să trimită peste 4.000 …Mai mult…

Terorismul islamic lovește Parisul

atac terorist in Paris
Atacuri teroriste multiple s-au desfășurat în seara de 13 noiembrie în capitala Franței. Din ultimele informații, sînt cel puțin 150 de morți și peste 100 de ostatici, într-un teatru unde avea loc un concert al unei trupe de death metal americană. Trupele speciale franceze au luat cu asalt teatrul, ucigînd doi dintre teroriști, dar nereușind … Mai mult…

Marian Munteanu crede că soluţia pentru România este un partid nou, în care s-ar putea implica

Într-o emisiune de la Realitatea TV, Marian Munteanu, un simbol al protestului-maraton din Piaţa Universităţii 1990, a făcut o serie de declaraţii tranşante pe mai multe teme de mare interes. A arătat, de pildă, că nici el, nici Mişcarea Pentru România, pe care a creat-o, nu au aderat la legionarism. Cu toate acestea, Munteanu a fost … Mai mult…

Mitul neamțului cinstit

Klaus Iohannis Romania lucrului bine facut
De-a lungul timpului a devenit axiomă faptul că te poți baza pe corectitudinea și cinstea nemților. Doar că mitul acesta a început să sufere fisuri în ultimul timp. La nivel mondial cei de la Volkswagen au manipulat în favoarea lor datele despre poluarea generată de mașinile echipate cu motoare diesel. La nivel local neamțul nostru, … Mai mult…

Ziarul Adevărul continuă să atace religia

sex, droguri si rock'n roll
Ziarul Adevărul nu se dezminte și revine cu un nou articol prin care atacă predarea religiei în școli. Articolul este intitulat „Bezna minţii. Pilde dintr-un manual auxiliar de Religie: Desfrânata cu 3 copii pe care au mâncat-o viermii de vie după ce i-a putrezit carnea” și preia cîteva citate dintr-un auxiliar de religie, nu un … Mai mult…

miercuri, 10 iunie 2015

Parlamentul protejează penalii, dar condamnă sfinţii închisorilor şi elita interbelică

De fascişti şi marxişti (fraţi buni) ce sînt, liberalii şi pesediştii îşi dau mîna peste ţară ca să interzică elita interbelică şi sfinţii închisorilor.
O nouă dezbatere pe acest subiect va avea loc mîine, 11 Iunie, ora 11.00, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. La Senat, tembela lege a trecut ca expresul printr-o haltă de provincie, fluierînd. Mînca-v-ar corectitudinea politică, parlamentari dumneavoastră!
Vedeţi aici.
Pentru cei care înţeleg miza, reiau îndemnul: semnaţi petiţia de aici! Nu ştiu cu ce folos, dar măcar ca mărturie că n-am asistat cu degetul în gură.

luni, 17 noiembrie 2014

Victoria bunului-simț, începutul unei revoluții

Klaus Iohannis a înregistrat o victorie zdrobitoare. Dincolo de orice previziune a sociologilor, politicienilor sau liderilor de opinie.
Iohannis are meritul că a dat expresie bunului-simț. Cu asta a cîștigat. Dar victoria nu este atît a lui, cît a celor care s-au săturat de Ponta și de tot ce reprezintă el. Votul dat lui Iohannis a fost în mod fundamental un vot anti-Ponta! Asta să-i fie clar și lui Iohannis. Să le fie limpede și celor din PNL/PDL.
Prezența masivă la vot, care ne ridică între primele democrații europene, ca și votul copleșitor pentru candidatul ACL, spune unul și acelașți lucru: ne-am săturat de voi, comuniștilor! Este totodată și un avertisment pentru ACL și Iohannis: dacă vă veți purta la fel ca Ponta & Co, la fel veți păți. De-acum ne cunoaștem puterea și sîntem deciși să ne-o exercităm.

Între cele două tururi am scris și aici despre puterea votului. Mulți mă veți fi privit sceptici. V-am spus atunci că din pricina aroganței a fost sancționat și Adrian Năstase și că tot asta îi va aduce sfîrșitul lui Ponta. Probabil că nu m-ați crezut. Azi se adeverește că am avut dreptate. Mă bucur.
Dar, atenție, victoria lui Iohannis este doar începutul unei revolutii autentice, in sensul restaurării în făgașul firesc a întregii societăți românești. Depinde de noi, de generația noastră, a decrețeilor, mai ales, să ducem la bun sfîrșit această revoluție.

duminică, 16 noiembrie 2014

Mai este o noapte pînă la normalitate?

La cum arată exit-poll-urile, deja avem un președinte normal: Klaus Iohannis. Trebuie să ținem cont de marja de eroare și de voturile din diaspora. Dar mai ales la numărarea voturilor. PSD va încerca să fure și în noaptea asta. Vigilență mare la numărarea voturilor! 
Antena 3: Ponta 50,9%, Iohannis 49,1%
RTV: Ponta - 50,72%, Iohannis - 49,28%
Digi 24: Ponta - 49,10%, Iohannis - 50,9%
TVR: Iohannis - 51,50%, Ponta - 48,5%
Realitatea TV: Ponta - 50%, Iohannis - 50%.
În orice caz, astăzi am obținut o victorie uriașă, mai importantă decît alegerea unui președinte cu care să nu ne rușinăm. Românii s-au trezit, în sfîrșit, peste tot. Indiferent de rezultatul votului, am arătat că solidaritatea, curajul și perseverența nu ne mai sînt străine. Ele pot face minuni. Poate că au făcut și în seara asta (vom avea confirmarea mîine). Dacă nu, de mîine ne organizăm și trimitem la lada de gunoi a istoriei acești șobolani roșii.
Nu ne mai lasăm prostiți de propagandă, am învățat să ne apărăm drepturile (chiar cînd scriu aceste rînduri urmăresc manifestațiile de protest din Cluj și București), a renăscut în noi civismul. Și cel puțin Diaspora românească a arătat spirit de jertfă (mii de români din străinătate au fost supuși batjocurei guvernului Ponta, dar n-au cedat, au așteptat la coadă, ca să voteze, pe ploaie, frig și vînt, ore în șir, chiar și fără speranța că vor apuca să-și exprime opțiunea; să nu uităm că unii dintre ei au venit de la sute de kilometri distanță pînă la secțiile de vot, pe cheltuiala și timpul lor). 
Nu mai sîntem mămăliga care nu știe să explodeze. În sfîrșit, astăzi pare că s-a încheiat o lungă, prea lungă perioadă de tranziție de la comunism la normalitate. 
Dacă Iohannis va fi declarat învingător în această cursă, Ponta va dispărea din prim-planul vieții publice, păpușarii lui își vor pierde puterea, PSD va fi înlăturat curînd de la guvernare și se va pulveriza. Doamne, ajută! 

UPDATE (ora 23.22)
Acum 15 minute, Ponta s-a recunoscut învins!
”Poporul are întotdeauna dreptate. Eu accept rezultatul votului. L-am sunat pe dl Iohannis și l-am felicitat pentru victorie”, a declarat acum Ponta.
Se teme că îi zboară și scaunul de premier de sub el. Îi va zbura negreșit, dar mai durează puțin. Protestele din stradă pot să grăbească procesul.


UPDATE (ora 00.42)
Pentru a (re)intra cu adevărat în normalitate, sînt două condiții obligatorii:
1. Klaus Iohannis să conștientizeze că nu a ajuns singur președinte, ci că a fost pus acolo de popor. De un popor sătul de mizerie, minciună, fărădelege, bălăcăreală politică sterilă și lipsă de orizont.
Odată ce devine conștient că nu prin calitățile lui a recuperat o diferență de 10 procente și a luat cîteva (6-7, vom vedea) pe deasupra, sper ca bunul-simț să-l facă să acționeze în consecință.

2. Victor Ponta să demisioneze, ori să fie schimbat din funcție de o nouă majoritate parlamentară.

UPDATE (ora 01.00)
Poate că Ponta ar mai trebui lăsat în funcție vreo două, trei luni, ca să-și rupă gîtul definitiv și el, și PSD, cu guvernarea în iarnă, pe fondul datoriilor pe care le-a făcut și al promisiunilor mincinoase, pe care nu le poate onora.


sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Pr. Ioan Florin Florescu despre amestecul unor clerici ortodocși în campania electorală

Pr. Ioan Florin Florescu: ”Mi-e rușine de cei care v-au spus din amvonul Bisericii să votați un hoț dovedit, doar pentru că e botezat ortodox și își face cruce cum trebuie. Îmi cer eu scuze pentru această rezumare imbecilă a Ortodoxiei. Dacă v-ar fi spus-o niște oameni proști, mi-ar fi fost doar milă, dar de vicleniile popești care îl iau ca martor pe Dumnezeu mi-e scârbă. Mi-a fost o silă cumplită să-l aud și să-l văd pe episcopul Maramureșului poruncind preoților, cu aerele unui căprar fudul care împarte ordine unor trupeți, cum și pe cine să voteze („noi avem candidatul nostru”). Mi-a fost silă până la greață, să-l văd pe starețul unei mănăstiri, cu crucea în mână, la sfârșitul Liturghiei, chemând oamenii la votarea unui hoț -, căci ce altceva decât un hoț este un plagiator dovedit. Am murit de rușine să-mi văd Patriarhul punându-și preoții să-i cânte „Vrednic este” unui individ al cărui merit este că a mai zvârlit niște pomeni Bisericii, pentru a-și cumpăra bunăvoința ei. Mi-a fost rușine să văd parohii și mănăstiri primind până în ultimul ceas pomenile guvernului, în timp ce profesorii le-au refuzat cu demnitate. Îmi este silă de lăcomia celor care au făcut ca numele Bisericii mele să fie târât în scandaluri electorale și numit în bătaie de joc „corporația”. Așa să știți, că și mie îmi este silă și sînt revoltat, așa cum probabil sînteți și voi. Trebuia să v-o spun, ca să nu mă sufoc. Acuma, că ne-am eliberat, vă rog și vă spun ce am învățat și eu de la Sfinții Părinți, să nu vă smintiți de toate acestea și să rămâneți neclintiți în Biserică, unde toate acestea sînt trecătoare, dar frumusețea ei și credința și dragostea predate rămân în veac.”

miercuri, 12 noiembrie 2014

Întrebări pentru Sf. Sinod al BOR și un avertisment

Vede ierarhia Bisericii Ortodoxe Române ce iad a declanșat? Vede clerul ce muniție a pus în mîna unor adversari ireconciliabili, dar și a celor căldicei, a celor mai puțin catehizați și a celor care așteptau argumente ca să se rupă fără regrete de Biserică? Și pentru ce?
Decizia de a-l susține, pe față sau mai subtil, pe Victor Ponta în aceste alegeri încalcă hotărîrea Sinodului privind neamestecul Bisericii (ca instituție, cu slujitorii ei cu tot) în politica partinică.
Crede Sinodul nostru că înfruntarea dintre rău și bine, în plan politic, a ajuns la nivelul la care e musai să intervină pentru a înclina balanța? Consideră Sinodul BOR că Iohannis este răul cel mare, care trebuie respins? Pe ce temei? Că nu e ortodox? Dar Ponta este? Este ortodoxunul care minte, fură și ucide? Are Sinodul cea mai mică îndoială că Ponta minte de dimineața pînă seara, că și-a furat cel puțin doctoratul, însușindu-și munca altora (că altele încă nu s-au dovedit, deși sînt de bănuit); că a avut un rol important în ”sinuciderea” procurorului Panait; că i-a acoperit cel puțin pe cîțiva hoți în dosarul Megapower (dar las că poate mai ies și altele, dacă nu e ales președinte)?
Crede Sinodul BOR că face un bine poporului binecredincios îndemnându-l să voteze un bolșevic sadea, un impostor și un ticălos cu certe aspirații de dictator?
De ce, pentru că e român (oare chiar mai crede cineva în puritatea sîngelui românesc, peste care a fost turnat sîngele a numeroși cuceritori?)? De ce, pentru că a fost botezat ortodox? Cum lucrează taina botezului în acest antihrist?
Sau pentru că, înaintea și în timpul campaniei electorale, Ponta a băgat mîna în buget și a miluit Biserica? Banii ăia sînt ai noștri, ai tuturor, iar dacă au fost dați Bisericii nu i s-a făcut nici o favoare BOR, atîta vreme cît majoritatea românilor sînt ortodocși. Chiar trebuie Sinodul să plătească acest ”ajutor” cu prețul credibilități Bisericii?
Oare sinodalii noștri nu-și dau seama că, prin gestul unora dintre ei (sper că nu al tuturor), riscă să aducă în Biserică dihonia din politică? Pentru că asta se va întîmpla. ”Taberele” aliniate în spatele celor doi candidați se vor contura și în Biserică, iar comunitatea de iubire se va rupe. Ăsta e păcat de moarte. Habar n-am cum și-l pot asuma sinodalii. Pentru asta, trebuie să fie siguri de dreptatea lor sau pur și simplu să nu creadă în nimic. Dacă sînt siguri că au dreptate, să citească și să vadă ce furie au iscat. Și să se aștepte la cele mai grave consecințe.

luni, 10 noiembrie 2014

Mesajul unui fost deținut politic în prag de alegeri prezidențiale

Scrisoare deschisă adresată D-lui Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi candidat la preşedinţie

Stimate Domnule Ponta,
De multă vreme mă bate gândul să mă adresez dvs. în calitate de umil cetăţean al acestei martirice ţări care se numeşte România, pe care pretindeţi că o guvernaţi.
Spun martirice pentru că de 45 plus 25 de ani această ţară se zbate fără succes şi fără o rază de speranţă la orizont să evadeze din gulagul comunist şi postcomunist pecetluit de excrementele şi reziduurile emanaţilor comunisto-securişti, azi deveniţi prin jaf şi corupţie capitalişti posesori ai unei ţări pe care au scos-o la mezat.
O fac numai în numele meu, un anonim, aşa cum ar trebui să o facă orice cetăţean care gândeşte ca mine, şi vă asigur că suntem o puzderie cei care am pus mălaiul la fiert, iar apa clocoteşte, aşteptând ca demnitatea şi onoarea să le dea ghes tuturor să rupă o tăcere complice.
Suntem noi, cei cărora ne pasă că în ţara lor politica este un apanaj al derbedeilor şi al hoţilor, atotputernici satrapi ai unui popor devenit rob din răbdare, îngăduinţă sau prostie. De fiecare dată când am purces la scris am abandonat, lăsându-mă copleşit de scârba si duhoarea pe care o emite, fără excepţie, întregul clan mafiot, eronat numit clasă politică, adică o şleahta de golani, mitocani şi analfabeţi puşi pe căpătuială, cu diplome confecţionate din deşeuri, falsuri, plagiate şi minciuni plătite din jaful avutului obştesc şi cu sudoarea robilor care trudesc pentru a vă îmbogăţi.
Crescut şi educat sub fustele bunicuţei Ilici şi ale mamiţicăi Bombonel, aţi devenit un cârlan demn de înaintaşii care v-au format, pe care îi plagiaţi de câte ori aveţi ocazia, nu pentru o teză de doctorat, ci pentru a pune în practică hidoşenia unei politici antistatale.
Vă avertizez că minciunile pe care le emiteţi o dată cu respiraţia nu mai ţin la popor. Ele sunt străvezii, ca şi întreaga dvs. persoană şi personalitate. Vedem prin dvs.! Scuzaţi-mă, oricât m-aş coborî, nu pot să folosesc -ul şi -ul. Îmi lipseşte diploma de doctor care v-a fost acordată după ce v-aţi molestat tatăl muribund şi aţi fugit la Paris, vagabond şi gigolo prin gările şi mahalalele oraşului-lumină, uşurând portofelul unor bătrâne în aşternuturile cărora v-aţi strecurat etc., etc.
Nu vreau să mai insist asupra faptelor dvs. de glorie care v-au adus calitatea de ofiţer acoperit, cum ar fi sinuciderea asistată a procurorului Panait. Îmi permit să folosesc un cuvânt al argoului dvs.: "mucles" - nimeni nu ştie nimic.
Scrisoarea D-lui Liiceanu m-a trezit. Jos pălăria! Şi dacă domnia sa, cu eleganţa stilului care îl caracterizează, s-a hotărât să strice orzul pe gâşte, atunci şi eu, care, departe de a fi o personalitate sau un intelectual, îndemnat numai de jalea acestor anonimi din care fac parte, adică din plebea de care va bateţi joc, călcând-o in picioare, pentru ca nu s-a trezit încă din satanizarea celor 45 de ani de comunism plus alţi 25 de ani pierduţi cu aşa-zisa democraţie luminată impusă de tătucul Ilici şi de Securitate poporului care continuă să lingă mâna celor care l-au lovit ieri şi care azi îi oferă circul arenei politice fără drepturi  şi fără pâine, m-am decis să îmi iau îndrăzneala de "a arunca mărgăritare porcilor".
Recunosc, cuvintele mele nu sunt tocmai mărgăritare; sunt cuvintele unui fost deţinut politic trecut prin laboratoarele gulagului comunist, iar asta îmi dă dreptul să acuz, să mă iau la trântaă cu voi, cu emanaţii, care sunteţi politicienii socialişti de astăzi. Totodată, mă simt îndemnat să cer scuze rasei porcine cu care v-am asemănat din pricina troacei din care vă hrăniţi. Diferenţa constă în faptul că dvs. vă bălăciţi permanent în troacă şi vă ies pe gură numai lături, pe care le vomaţi înecând demnitatea unui popor cu o istorie milenară.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri".
Laşitatea, apatia, scârba, neimplicarea şi neparticiparea la vot, tăcerea noastră, asigură victoria lor, a monştrilor fără Dumnezeu care ne guvernează devorând un popor îngenuncheat, ce-şi cere iertare pentru neputinţa şi sărăcia la care a fost adus: "Vă rugăm să ne iertaţi, nu producem cât furaţi!".
Este adevărat că, în afară de minciună, improvizaţie şi tupeu, prima dvs. datorie este acoperirea jefuitorilor şi corupţilor al căror şef sunteţi şi care sălăşluiesc în politica socialistă ca în sanul lui Avraam, fără teama, fără griji. Am avut bucuria vieţii mele când la meeting-ul ceauşist organizat cu ocazia zile dvs. de naştere, "Ponta Galacticul" sau "Ponta apare, soarele rasare”, am auzit un taximetrist numindu-vă pe româneste "testicul cu ochelari". Este cea mai potrivită şi plastică imagine, care vă reprezintă întru totul în permanentul orgasm pe care îl trăiţi ca prim-ministru sau imaginându-vă preşedintele unui popor de robi la discreţia apetitului dvs.
În rest... "Ponta este pentru noi Ceauşescu doi", cu singura diferenţă că, în locul şmecheriei lui native, la dvs impresionează un cretinism nativ de golan miştocar.
Naţiunea se trezeste încet, dar sigur, şi veţi simţi pe propria dvs. piele cum aţi reuşit performanţa de a transforma nişte bieţi oameni paşnici în nişte bestii dezlănţuite, atunci când mămăliga va face explozie, spre surprinderea celor ce nu mai cred acest lucru.
Regret şi îmi cer scuze că m-am lăsat furat de sentimente şi m-am abătut de la eleganţa D-lui Liiceanu, căruia ii sunt recunoscător şi îi mulţumesc, aşa cum le-aş mulţumi tuturor acelor intelectuali care, abandonând literatura de sertar şi buncărele, ar ieşi în arenă, făcând primii paşi spre elitismul căruia îi simţim lipsa. Numai fiind împreună vom reprezenta o forţă. Altfel, unul câte unul porcii ne vor devora.
Obsesia, spaima şi coşmarul mafioţilor puscăriabili este Traian Băsescu, pentru că a reuşit să pună pe picioare justiţia, pe care voi speraţi să o sugrumaţi o dată cu dispariţia lui de la Cotroceni.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Iată, pe scurt, bilanţul realizărilor guvernului de nababi socialişti al căror prim-tartor sunteţi:
1. România, ţara emanaţilor.
2. România, ţara baronilor pesedişti - capete ale unui socialism mafiotic care a dus la colaps o ţară care era considerată Grădina Maicii Domnului.
3. România, ţara politicienilor interlopi care au luat cu asalt statul de drept, poporul, constituţia şi justiţia.
4. România, ţara lui Voiculescu, nababul hoţilor, erou popular al Securităţii, care este la originea tuturor tunurilor agricole, forestiere, industriale şi imobiliare care au sabotat economia naţională.
5.  Economia la pământ. Datoria publică a crescut de 5 ori. Se fac împrumuturi pentru plata pensiilor şi a salariilor. Avem cea mai abruptă cădere din UE. Din primul loc, am ajuns recordul ultimului!
6. Învăţământul şi educatia la pământ.
7. Agricultura la pământ.
8. Când vom începe să plătim cadoul pomenilor electorale, vom avea surpriza unei sume de ordinul miliardelor de lei furate din buzunarul poporului, care va fi obligat sa suporte consecinţele: noi impozite şi taxe.
9. România, ţara în care proasta guvernare este dominată de amatorism, incompetenţă, hoţie, tupeu, ură, prostie, aroganţă, bădărănie, mojicie, şantaj şi nesimţire. Acestea toate sunt valuta forte a unei ţări neguvernate şi neguvernabile, conduse de arhitecţii distrugerii şi desfiinţării statului de drept.
10. Bascularea între valorile occidentale şi cele ruso-asiatice, cu înclinarea spre cele din urmă.
11. România, ţara în care serviciile secrete, jandarmeria şi poliţia au trecut de partea puterii, contra celor pe care au misiunea să îi apere.
12. Încercaţi, cu neobrăzarea specifică antihriştilor, să cumpăraţi şi aprobarea Domnului. Oficialităţile bisericeşti, care întotdeauna au fost dispuse să se vândă, vă cântă osanale, Domnule Ponta. Cei cu frică de Dumnezeu, clerul şi duhovnicii, vă vor cânta însă prohodul, fără îndoială.
13. Ne paşte întoarcerea la trecutul funest, dispariţia opoziţiei, a libertăţii presei şi întronarea partidului-stat, cu toate riscurile interne şi externe.
14. Graba cu care i-aţi captat pe proscrişii normalului, candidaţi la internarea şi supravegherea în ospicii de alienaţi mintal, respectiv Vadim Tudor şi Dan Diaconescu, ne indică disperarea pierderii turului doi.
Trăim în lumea a treia.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Neexercitarea dreptului de a alege este o găselniţă comodă de a abandona ţara la discreţia hoţilor care ne conduc spre dezastru, care îşi vor manifesta, ca de obicei, dexteritatea în furtul electoral, cu sprijinul necondiţionat oferit de absenteişti.
Scuza invocată - "Nu avem cu cine vota!" - nu este reală şi valabilă. Aşa cum am mai spus, printre tonele de steril se vor găsi şi pepite, care, adunate şi susţinute, vor alcătui speranţa viitorului.
Este o laşitate abandonarea singurului drept care ne-a mai rămas şi pe care nu ni l-au putut fura. Cred că cei care se consideră de dreapta ar trebui să ştie că dreapta nu a dat niciodată dovadă de laşitate refuzând lupta, chiar cu riscul de a pierde. Ea a fost şi a rămas întotdeauna loială principiilor  sale. La aceste alegeri se dă lupta pentru supravieţuirea sistemului mafiot, înfrângerea statului de drept şi aderarea la contraofensiva lui Putin pentru destabilizarea Europei. Furtul şi orice mijloace abjecte vor fi folosite pentru triumful primului stat mafiot. Iar hoţii vor striga: "Hotii!", conform obiceiului.
Aceştia sunt monştrii pe care i-am creat prin abandonarea drepturilor noastre democratice şi neimplicare, prin somnul nostru.
"Trezeşte-te, naţiune! Somnul tău naşte monştri!".
Somnul tău înseamnă triumful lor, al monştrilor care aduc prin jaf sărăcia, mizeria şi dezgustul social al abandonului familiei. Tineretul nu are de ales decât să plece şi să slugărească la străini pentru a-şi realiza aspuraţia de mai bine – muncitori, profesori, ingineri, doctori sunt obligati să îşi abandoneze ţara şi familia pentru a avea pe aiurea un trai decent şi pentru a-şi putea educa mai bine copiii.
Mândrul prim-ministru şi-a manifestat din plin, precum o halbă de bere cu guler care dă pe dinafară, dispreţul faţă de dreptul fundamental al românilor din afara graniţelor ţării de a vota. Cei care pentru a câştiga decent o pâine şi-au abandonat familia şi calificarea pentru un salariu modest de necalificat, pe care nu îl pot obţine după ani de studii pentru o diplomă în ţara de baştină. Am văzut cu ochii noştri dispretul huliganilor care reprezentau Ministerul de Externe. Aceşti sabotori ai democraţiei se considerau diplomaţi.
Deşi banii trimişi acasă salvează economia şi bugetul, guvernul consideră ca ei au deschis ochii şi nu mai fac parte din gloata spălata la creier, uşor de păcălit, care votează orbeşte. În ţară, cota unui vot se ridică la derizoria sumă de 50 de lei, după care urmează 4-5 ani de văicăreală penibilă şi cerşitul, implorând mila celor pe care inconştient i-au votat. Votul nostru sta în mâna unui  popor bolnav, masochist, care îşi va vota totdeauna călăul. 40% dintre români l-au votat pe puşlamaua de Ponta pentru preşedinţie, adică au ales libertatea şi supremaţia hoţilor, desfiinţarea statului de drept, paralizarea justiţiei. Iată lipsa de discernământ a celor cărora li s-a promis totul şi nu vor primi nimic, care nu înţeleg că urmează dezastrul. Pomanagii care aşteaptă o linguriţă din coliva unui stat în colaps, un nimic aruncat în scârbă de cei care ne vând tara, viitorul nostru şi al copiilor noştri, pe zeci de milioane de euro, ce le vor îngroşa lor conturile aflate la adăpost în ţările paradisului fiscal.
Pentru tine personal, nimic. Sărăcie. Asta este tot ceea ce îţi poate oferi mărinimosul Ponta: vorbe goale şi dezastru.
Asta este, Domnule Ponta, "schimbarea până la capăt" cu care ne amenintaţi: schimbarea constituţiei, schimbarea codului penal, schimbarea legilor, pentru a îngrădi libertatea presei şi a liberei exprimări, legiferarea furtului, pentru a consfinţi libertatea politicienilor de a-şi însuşi şi de a dispune după bunul lor plac de avutul obştesc şi de toate avuţiile statului, garantarea sută la sută a imunităţii miniştrilor şi demnitarilor pentru delicte de furt care depăsesc milionul de euro (cele sub un milion nemaifiind considerate, pentru ei, delicte!). În faţa legii hoţii vor avea întotdeauna câştig de cauză. Justiţia devine obligatorie numai pentru robi. Politicienii sunt intangibili.
Ăsta este sloganul dvs.: "Schimbare până la capăt", pentru a deveni un stat mafiot. "Progresul şi bunăstarea" reprezintă minciuna până la capăt, pentru că nu vă preocupă decât bunăstarea dvs. personală şi de grup mafiot.
Vreţi să uniţi România prin dezbinare şi aţi reuşit. Ticăloşia comunismului continuată de PSD este tocmai faptul că a reuşit să ne dezbine.
Acum, după rezultatul primului tur, consider o crimă de trădare naţională neprezentarea la urne. Chiar dacă nu sunt partizan al D-lui Klaus Johannis, pentru a putea spera  măcar la o gură de aer curat, nu avem încotro: toţi trebuie să ne asumăm riscul, spunând NU hoţilor, chiar de ar fi să cădem din lac în puţ incercând să dăm o şansă viitorului.
Nu poate fi considerat cetăţean acela care aşteaptă şi pretinde să i se dea totul fără nici o obligaţie sau datorie din partea sa faţă de ţara în care s-a născut, s-a format şi trăieşte, pe care noi odinioară o numeam Patrie şi eram gata să murim pentru a o servi şi apăra. Comunismul a fabricat şi ne-a lăsat moştenire omul nou, o specie de apatrizi care aşteaptă un tătuc să le dea mură în gură. Urmează turul 2. Ce ne aşteaptă?
Ce mai putem aştepta de la un preşedinte sortant?
- Îndemnul la sprijinirea lui Klaus Johannis pentru a înlatura pericolul pe care îl reprezintă Victor Ponta pentru ţară
- sau ignorarea şi continuarea politicii de claustrofobie.
Ce putem aştepta de la celelalte partide?
- Partidele de dreapta - continuarea politicii sinucigase de desolidarizare
- sau, in ceasul al 12-lea, abandonarea orgoliilor - solidarizarea şi sprijinirea lui Klaus Johannis pentru a încerca stoparea dezastrului pesedist.
Acestea sunt anemicele posibilităţi care ne-ar mai putea face să sperăm.
Totul depinde de aşa-zisa dreaptă, dacă va considera că principalul adversar al ţării este Victor Ponta, un pericol care trebuie stopat, şi în special de electoratul care va avea posibilitatea de a alege între a fi cetăţean sau a rămâne un nedemn apatrid ce-şi condamnă ţara, copiii şi viitorul Răsăritului care ne-a adus întotdeauna bezna.
Domnule Victor Ponta, dacă, contrar demonstraţiilor de circar cu care încercaţi să ne convingeţi făcând cruce şi bătând metanii, acum, în ceasul ultim, v-aţi aminti de tâlharul de pe cruce, pocăindu-vă... v-aţi face bagajul şi aţi pleca.
Ne-am ruga şi pentru dvs. tot aşa cum ne rugăm şi pentru iertarea acestui neam al nostru care, fără să judece, ne cufundă zi de zi, prin apatie, inconştienţă şi indiferenţă, tot mai adânc în smoala iadului pământesc.
Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
"Trezeşte-te, naţiune!". Răul urmează să vină!
Cu noi este Dumnezeu!

V.J.I.

miercuri, 5 noiembrie 2014

Pentru alegătorii care nu acceptă compromisuri

Nici un politician nu e sfînt. Sfinții nu devin politicieni. Doar unii politicieni au devenit sfinți. Dar pentru asta au avut nevoie să ajungă mai întîi în postura din care să se dovedească de partea bună. A-i considera pe toți politicienii răi în mod absolut și a plînge după un candiat ideal, deci ireal, e o eroare fatală.
Acestea fiind zise, vă invit să răspundeți: Iliescu și Rațiu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Iliescu și Constantinescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Năstase și Băsescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic? Geoană și Băsescu erau dracul și îngerul de lumină sau răul mare și un rău mai mic?
După care, vă rog să vă gîndiți la consecințele alegerii unuia dintre candidați și ale abținerii de la vot în toate aceste cazuri.
Ar fi arătat România la fel cum a arătat cu Iliescu președinte (cu sărăcia, jaful generalizat, mineriadele, emigrația masivă etc), la începutul anilor 90, cu Rațiu sau Constantinescu președinți?
Ar fi arătat România la fel ca pe vremea lui Iliescu, la începutul anilor 2000, cu Vadim Tudor președinte (că el a ajuns în turul doi în 2000)?
Ar fi arătat România la fel ca pe vremea lui Băsescu, în ultimii zece ani, cu Năstase sau Geoană președinți?
Dacă sînteți lucizi și sinceri, veți conchide că sîntem obligați să votăm astfel încît să salvăm ce se mai poate salva. Ponta este dracul în ecuația asta. Nu vă mai învîrtiți după vorbe și nu mai faceți pe înțelepții puri și duri! Faptul că vă abțineți de la vot nu vă exonerează de răspunderea pentru ce va urma. Și v-o spune unul care s-a abținut de vreo două ori.

luni, 3 noiembrie 2014

Puterea votului

Văd că dezamăgirea duce la resemnare în cazul multora. Și a început să circule ideea că votul oricum nu contează, că dacă s-ar putea schimba ceva prin vot, atunci votul ar fi desființat. Ei bine, dragilor, vă contrazic.
Uneori votul schimbă mai mult decît credem. Am un exemplu: Adrian Năstase a ajuns în pușcărie pentru că în 2004 l-am trimis acasă. Prin vot. Dacă ar fi devenit președinte, nici el, nici Hrebenciuc, nici Voiculescu, nici Vîntu, nici Patriciu, nici toți ceilalți mafioți de talie internațională nu ar fi avut probleme cu justiția, iar România s-ar afla acum cu încă 20 de ani în urmă.
Alt exemplu, de altă anvergură, dar pe același principiu: Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacăului, atotputernic la sfîrșitul anilor 90 și începutul anilor 2000, care impunea oameni în guvern într-o vreme, a ajuns la pușcărie și ulterior nu și-a mai revenit, pînă cînd a murit de inimă rea. Tot în urma unui vot prin care a pierdut principala sursă de putere, primăria orașului.
Știți ce leagă cele două cazuri? Aroganța infinită a personajelor. Se credeau zei și ne tratau cu dispreț. Disprețul lor a provocat votul contra lor. Disprețul dureros a provocat o reacție, prin vot. Nu adversarii lor au cîștigat, ci ei au pierdut. Prin vot. Așa că să nu mai aud că votul nu contează. Ne vedem în turul doi, pentru a-l trimite pe micul plagiator arogant, Ponta, acasă și, poate, la pușcărie!

joi, 23 octombrie 2014

Spectrul micii apocalipse românești

Repere


În orice demers, omul de dreapta ține cont de anumite repere, în virtutea cărora se plasează la dreapta eșicherului politic. Deci și atunci cînd votează. Alege un candidat sau altul în funcție de cum se potrivește acesta viziunii sale despre lume și viață, o viziune care se sprijină pe zece piloni esențiali. Care sînt reperele unui om de dreapta? Dumnezeu, persoana, familia, națiunea, tradiția, realitatea specifică, proprietatea, competența, moralitatea și spiritul de sacrificiu – așa cum le-a inventariat eseistul Răzvan Codrescu. Toate la un loc fac armătura unei filosofii de viață.
Raportînd candidații de azi la președinția României la aceste repere, există vreunul care să le respecte pe toate? A dovedit vreunul, în trecutul său politic, că se ghidează după toate aceste ”capete de lege”? Și, în consecință, merită vreunul votul electoratului de dreapta? În opinia mea, nu.
Așadar, pentru că nu este reprezentat de nici un candidat, electoratul de dreapta este pus în fața următoarei alternative: fie nu merge la vot, fie încearcă să salveze ce se mai poate salva, făcînd cel mai mic compromis posibil.
Cum spuneam, unul dintre reperele omului de dreapta este realitatea specifică. El operează cu ce îi oferă realitatea, nu cu utopii, închipuiri, iluzii. Idealul ar fi să avem un candidat creștin, familist, respectuos față de tradiție și proprietate, realist, competent, moral și gata să se jertfească pentru binele public. Dacă nu avem, e realist să nu mai mergem la vot? Rezolvăm ceva cu asta? Nu, dar vor zice unii, și nu fără dreptate, măcar rămînem cu conștiința curată că n-am participat la un joc care este oricum pierzător pentru noi. Eu însumi am optat așa în cîteva rînduri. Însă, acum ne aflăm într-un moment de cotitură istorică, în care nu cred că mai avem voie să stăm deoparte.  
Am scris încă din 6 august a.c., deci înainte de depunerea candidaturilor, aici: ”Prioritatea pentru toți oamenii normali la cap din țara asta este acum să-l oprească pe Ponta. Indiferent cine va ajunge la Cotroceni, în afară de el, va fi mai bine. Nici unul nu e atît de iresponsabil, de rău intenționat, de corupt moral și de lipsit de orice repere că omul ăsta. Nici unul nu ar avea cum acumula toată puterea în mîna lui.
Candidatura lui Ponta este ultima mare carte pe care o mai are de jucat mafia comunisto-securistă. Dacă o pierde și pe asta, în cîțiva ani se va face mare curățenie în România. Totodată, acum este în discuție, la fel ca la începutul anilor 90, direcția de mers a României. Nu fiți surprinși! Drumul spre Vest nu este ireversibil. Știu, Vestul nu e raiul. Totuși, Estul e iadul! Fără nici o îndoială.”

Răul


Victor Ponta a dovedit, de cînd a preluat guvernarea, în 2012, că este în stare să calce pe cadavre pentru a-și îndeplini misiunea, căci nu e decît o marionetă, iar misiunea sa este de a apăra mafia politico-economică pentru ca aceasta să poată prăda România în continuare. Ponta este plagiator, mincinos patologic, incapabil să facă ceva bun pentru țară, după cum o arată de doi ani încoace, sclav al mentalității stîngiste de a pune taxe și impozite tot mai multe și mai mari, pentru a întreține o pătură de asistați recunoscători cu votul; un demagog lipsit de farmec; om fără nici o însușire și fără nici un ideal, păpușa mafiei. Cu el președinte nu doar că nimeni nu ne va mai lua în serios ca stat, dar riscăm și să ajungem la sapă de lemn și în afara lumii civilizate.
Sînt conștient că foarte mulți îl votează pe Victor Ponta pentru că le seamănă și se simt reprezentați de el. Nu o spun public decît cei mai sărăcuți cu mintea dintre ei, dar cu toții consideră acceptabil comportamentul lui Ponta. Ce dacă a plagiat, de asta nu mai putem noi? Și, oricum, am face la fel dacă am putea, pentru un carton în plus, că nu se știe cînd îți trebuie. Ce dacă minte, nu toți mințim? Și oare nu e politicianul mincinos prin definiție? Ce dacă îi apără pe corupții din propriul partid? Nu e normal să fie de partea colegilor lui? Fiecare e de partea haitei sale! Și așa mai departe. Oamenii ăștia sînt în cel mai bun caz amorali și cel mai sigur imorali. Dar nu e toată România așa! Cred că majoritatea covîrșitoare nu e așa.
Prin urmare, majoritatea ar trebui să decidă președintele. Un președinte care să-i semene cît mai mult. Dar majoritatea de bun-simț este scîrbită și nu se amestecă. Chiar și unii lideri de opinie afirmă că nu-și pot liniști conștiința votînd răul mai mic și resping in corpore clasa politică și mascarada cu pretenții de democrație de la noi.
Totuși, de viitorul președinte depinde politica externă românească, adoptarea unor legi (președintele trebuie să funcționeze ca un cenzor lucid al Parlamentului, care e clar sub dominația PSD și sateliții), numirea procurorilor-șefi și ai șefilor de servicii secrete, păstrarea independenței Justiției și eventual organizarea unei noi majorități parlamentare.
Nu îl putem lăsa pe Ponta să pună mîna și pe președinție, având guvernul și Parlamentul la dispoziția sa.

Neamțul


Cine îl poate învinge pe Ponta? Sondajele de opinie arată că cel mai bine plasat în preferințele electoratului este Klaus Iohannis. Putem vota din prima cu el, dacă suntem adepții votului util. Dar putem vota cu el și în turul doi, dacă ajunge acolo, iar în turul întîi să votăm cum ne trage mai degrabă inima, nu atît pragmatismul. Căci Iohannis nu este chiar lipsit de pete în biografie. Nu a reușit să explice convingător cum și-a făcut șase case din leafă de bugetar. Nu și-a manifestat nici regretul că a fost complice la asaltul USL, din vara lui 2012, asupra insituțiilor statului și a legilor. În plus, este liderul unui partid din vîrful căruia prea mulți au ajuns pe mîinile procurorilor și ale judecătorilor, pentru fapte de corupție. Ceea ce îi scade din credibilitate. Cu toate acestea, Iohannis nu e Ponta. Cum am mai scris, asta e marea lui calitate. Adică, nu minte ca Ponta, nu are tupeul incredibil al lui Ponta, nu a comis fapte atît de grave precum Ponta, nu este șeful PSD – cea mai periculoasă grupare infracțională din România –, nu are nostalgii comuniste ca Ponta, nici admirație pentru China totalitară și pentru Rusia lui Putin. În fine, Iohannis și-a probat competența administrativă vreme de mulți ani, este serios și civilizat și pare-se că se bucură de sprijinul cancelarului german Angela Merkel.
Este suficient pentru ca un om de dreapta să-l voteze? Opiniile sînt împărțite. Unii, mai radicali, îi reproșează originile etnice germane și confesiunea protestantă. Alții îl acuză de noncombat și posibil blat cu Ponta, pentru că tace pe marile teme, iar cînd vorbește e monosilabic sau gafează. Destui se opresc la problemele de ordin moral.
Mai planează asupra lui și spectrul unei decizii de incompatibilitate, care îl poate scoate din cursa electorală sau îi poate atrage invalidarea, dacă va cîștiga alegerile (procesul Înalta Curte de Casație și Justiție avînd termen pe 18 noiembrie, la două zile după al doilea tur de scrutin).
Bun, dacă sunteți prea scrupuloși să votați cu Iohannis în turul I, dar admiteți că oricare contracandidat al lui Ponta merită votat în turul al II-lea, deci și Iohannis, în caz că ajunge, alegeți pe 2 noiembrie, la primul tur, un alt candidat care să fie mai aproape de vederile dvs, chiar dacă nu i se dau multe șanse.

Excepția


Eu unul nu identific în restul candidaților pe nimeni care ar merita votul unui om de dreapta, cu excepția Monicăi Macovei. În primul rînd pentru ce a făcut deja în funcțiile publice pe care le-a deținut, cea de ministru al Justiției și cea de europarlamentar: reforma în Justiție, înființarea DNA și o lege europeană, care se aplică și României, privind confiscarea extinsă a averilor dobîndite din infracțiuni. Sînt fapte care au creat cadrul pentru ce se întîmplă azi cu unii dintre marii mafioți ai țării. Fără schimbările din Justiție făcute de Macovei, și sub protecția președintelui Băsescu, să recunoaștem, Năstase, Vîntu, Rușanu, Vlasov, Hrebenciuc, Șova, Becali, Voiculescu, Patriciu și toți ceilalți jefuitori ai României care se află azi în închisoare sau în anchete penale nu ar fi fost deranjați nici cu o floare.
Desigur, nici Macovei nu este un înger de lumină. Ea are de explicat de ce a susținut ani în șir propaganda homosexuală, prin aderarea la fundația ”Accept” și prin intervenții publice de partea acesteia. Cum se potrivește poziția ei pro-homosexuali cu convertirea sa la greco-catolicism și cu apartenența la grupul parlamentar al popularilor europeni (care, teoretic, sînt pentru familia firească, tradițională)? În ultima vreme, Monica Macovei a evitat să se mai pronunțe pe teme legate de homosexualitate și de familie în general. Asta poate fi numai o tactică electorală, nu exprimă neapărat schimbarea opiniilor. Iar dacă se vrea președinte cu voturile electoratului de dreapta, sensibil la subiect, este musai să-și spună părerea tranșant în chestiune.
De asemenea, Monica Macovei ar trebui să revină mai lămuritor asupra unei declarații a ei referitoare la predarea religiei în școală. Inițial, cu toții am înțeles că este pentru eliminarea educației religioase din școli și înlocuirea ei cu o istorie a religiilor. Ulterior, ea a nuanțat: nu vrea decît ca predarea religiei să fie opțională și ca orele de religie să se axeze pe valorile etice (aici, de la minutul 54 ). Nu e de ajuns. Ora de religie este și acum opțională. Cît despre ce se predă, e ușor de verificat prin manuale și metodologie. Dar educația religioasă nu înseamnă doar deprinderea unei etici, ci și înțelegerea unei culturi specifice și, mai cu seamă, fundamentele adevărului de credință. Nu poate deranja pe nimeni faptul că un elev ortodox învață despre ortodoxie, din moment ce el vrea asta.
Să reținem însă că România are acum probleme mai grave decît propaganda unei minorități gureșe și perverse sau decît discuția despre dacă și cum să se facă religia în școală. Nu că nu sînt și acestea importante (personal am vorbit și scris, dar am și acționat în stradă și în Justiție nu o dată pe aceste teme, de pe poziții firești, conservatoare).
Una peste alta, cu Macovei președinte, am fi siguri că Justiția merge pînă la capăt și că România rămîne pe sensul de mers către Vest.
Dar șansele Monicăi Macovei de a ajunge în turul al doilea al alegerilor sînt extrem de firave, după cum o arată atît sondajele de opinie, cît și campania ei. În sondaje este devansată de găunosul trădător Călin Popescu Tăriceanu și de controversata Elena Udrea. Pe stradă, nu i se văd afișele, bannerele și voluntarii. Este mai prezentă pe internet, cu o campanie inteligentă, dar cam atît. Insuficient, cred.

Concluzii


Revenind la lista de candidați, spun că eu nu mi-aș da votul pentru nici unul dintre ceilalți, în afară de Macovei sau Iohannis – și în cazul acestora cu rezerve destule, dar silit de împrejurări. Totuși, dacă aveți altă părere, este mai bine este să votați cu oricine doriți, dar contra lui Victor Ponta.
Oricîte păcate ar avea ceilalți, să nu pierdem din vedere contextul, care este esențial, și urgența  care ne obligă să-l alegem pe oricare contracandidat al lui Ponta. Dacă PSD nu va izbuti să impună și președinte statului, totul e încă posibil. Nici o coabitare, nici măcar una Tăriceanu – Ponta nu va ține prea mult. Ne-o arată istoria ultimului sfert de veac.
PSD deține astăzi aproape toate pîrghiile de putere în stat, cu excepția președinției și a controlului asupra Justiției. Victoria lui Ponta în aceste alegeri ar face din PSD un partid totalitar: cu peste 70% dintre parlamentari (nu contează că unii au alte etichete, ca UNPR, PC, UDMR, independenți) la ordinele sale, cu majoritatea județelor sub comanda sa, cu toate funcțiile de mare decizie în republică ocupate de oamenii săi. Atunci, PSD va fi de neoprit. Legile vor fi schimbate, drepturile violate, libertățile restrînse sau acordate după bunul plac, infractorii cu gulere albe – scoși de sub urmărire penală sau eliberați din pușcării, după caz; economia se va prăbuși, birurile puse asupra poporului vor fi tot mai grele, dar fără să acopere totuși lăcomia hoților din fruntea bucatelor, pensiile și salariile bugetare nu vor mai putea fi plătite etc. Mica apocalipsă românească. Fără exagerare.
Dacă nu vă pasă, nu ieșiți la vot sau votați Ponta!




PS:

Pentru cei care n-au înțeles deja, poziția de mai sus este o opinie personală, nu una a Asociației ”Rost”. Iar eu am ținut să-mi exprim o părere, nu să fac campanie pentru cineva anume. Cred în ce-am scris, nu mi-a dictat nimeni ce să scriu, nici pe bani, nici prin alte mijloace. Admit că mă pot înșela, dar aștept contraargumente la ce-am spus. M-aș bucura ca acest articol să declanșeze o dezbatere adevărată, pe principii și valori, purtată cu realism politic.