Andrei Pleşu a intrat în vizorul "vînătorului de fascişti" Radu Ioanid

Alexandru Florian şi Radu Ioanid (dreapta).

Dl Radu Ioanid, eminenţa cenuşie a "antifascismului românesc", încearcă să-i aplice cîteva corecţii politice dlui Andrei Pleşu, pentru poaspătul articol al acestuia despre odioasa lege antiromânească 217/2015, cunoscută şi ca "legea antilegionară".

Dl Pleşu şi-a luat infinite precauţii în acel text (dar se vede că nu destule), inclusiv mîngîindu-l cu înţelegere pe creştet pe dl Alexandru Florian, directorul Institutului "Elie Wiesel", care ne scutură cultura română de "fascişti", spunîndu-i că face o treabă bună, însă cam din topor şi trebuie, deci, să mai umble la nuanţe. Una ca asta nu i-a plăcut dlui Ioanid, protectorul dlui Florian. Drept care a trecut la atac şi mi ţi l-a căptuşit pe dl Pleşu cu cîteva mustrări. 

Din mers, a luat cu portiera şi Academia Română, pe care nu o vede cu ochi buni, pentru că aceasta nu consideră Mişcarea Legionară drept fascistă, are obiecţii faţă de viziunea oficială asupra holocaustului şi a avut o minimă rezistenţă la dictatul politic prin care au fost puse la index cuvintele "jidan" şi "ţigan". O asemenea instituţie e de-a dreptul reacţionară. Iar dacă dl Ioanid şi tovarăşii săi ar avea puterea absolută şi nu ar fi siliţi să mimeze democraţia, ar şti cum trebuie epurată.

De asemenea, dl Ioanid se sileşte să combată, neconvingător, în opinia mea, comparaţia dintre "holocaust" şi gulag.
Din această luare de poziţie mai reiese că dl Ioanid ne dă dreptate: Mişcarea Legionară nu intră sub incidenţa legii, ci numai "doctrina legionară" (nedefinită) şi "simbolurile legionare"; de asemenea, nu intră sub incidenţa legii foarte mulţi dintre liderii legionari, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. În schimb, sînt incriminate şi vor fi epurate o seamă de valori uriaşe ale culturii noastre, precum Mircea Vulcănescu, pentru că au fost condamnate de Tribunalele Populare comuniste, pe care Radu Ioanid le consideră superioare profesional şi la capitolul credibilitate Justiţie româneşti de azi.

Grav este că inşi ca Ioanid şi Florian fac agenda politicienilor, impun legi, cenzurează acte culturale, opere şi autori, dau verdicte asupra istoriei româneşti, pun la punct personalităţi care au curajul să se pronunţe pe astfel de subiecte delicate. Iar intelectualii noştri, în covîrşitoarea lor majoritate, tac, cînd nu se gudură pe lîngă exponenţii noului totalitarism, cînd nu le aplaudă încîntaţi discursurile viclene şi cînd nu atacă, la rîndul lor, pe cei care se dovedesc "incorecţi politic". Toţi însă vom da seamă, aici sau pe cealaltă lume, de ce spunem şi ce facem. Dumnezeu cu mila!

Vă invit să citiţi un articol despre ultimele afirmaţii ale dlui Ioanid în Rost Online.

Lansare de carte: "Imperiul Foamei", de Vadim Guzun

Cafeneaua culturală La Vulturi şi Editura Filos vă invită marţi, 29 iulie, ora 19:00, la o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe marginea subiectului volumului 11 din Colecţia Afaceri Orientale, colecţie iniţiată de istoricul şi diplomatul de carieră Vadim Guzun.  De fapt, Vadim Guzun vă invită la o discuţie despre URSS, cu accent pe Ucraina şi situaţia românilor din imperiul sovietic. 

Titlu complet

Imperiul Foamei: foametea artificială din URSS şi impactul asupra spaţiului românesc, 1921-1922, 1931-1933, 1946-1947

Volumul apare sub egida Academiei Române.

Parteneri: Revista Historia, Radio Romania International

Detalii

Autor: Vadim Guzun

Prefaţă: Gheorghe Iancu

Format: 14.8 x 21 cm / 504 pagini

Tipar: broșare, copertă clasică cu clape.

Publicat de editura Filos, aprilie 2014

Include sumar în limba engleză

Scurtă prezentare

Volumul se ocupă de exterminarea prin foamete ca instrument politic utilizat în Uniunea sovietică în anii 1920-1940. Autorul cercetează cauzele şi mecanismul tragediei; situaţia românilor din Ucraina şi Basarabia - victime ale celor trei episoade majore ale foametei; conexiunea cu alte mijloace leninist-staliniste de sovietizare; efectele înfometării asupra României; nivelul cunoaşterii, impactul asupra relaţiilor bilaterale şi a celor multilaterale; reacţia autorităţilor naţionale, internaţionale şi a opiniei publice; legătura dintre foametea artificială şi inventarea naţiunii „moldoveneşti"; cum a fost tratat subiectul în literatura de specialitate.

Academicianul Dinu C. Giurescu : Adoptarea statutului minorităţilor naţionale în forma actuală duce la destrămarea treptată a statului român şi a hotarelor sale

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita a organizat în data de 7 iunie a.c., în sala „Avram Iancu” din Parlamentul României, dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, transmite Romanian Global News.

La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, dr. Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, Mircea Duşa, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, parlamentari PSD, PDL si PNL, din care amintim Lia Olguta Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama, alti parlamentari, cercetători, jurnalişti precum şi reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. 

Participanţii la dezbateri au hotărât să solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputaţilor să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoarece această iniţiativă legislativă urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, înfiinţarea unor instituţii entice, paralele cu cele ale Statului Român, realizându-se astfel un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate, un pas decisive spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

S-a cerut membrilor coaliţiei guvernamentale să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, prin asumarea răspunderii guvernamentale, deoarece actul normativ respectiv reglementează probleme de interes naţional, care vizează prezentul şi viitorul Statului Român, integritatea şi suveranitatea sa.

S-a evidenţiat necesitatea, ca la baza adoptării unei legi de o asemenea importanţă, să stea studii temeinice elaborate de Academia Română şi alţi specialişti din mediul universitar şi din instituţiile abilitate ale statului.

S-a solicitat ca proiectul legii Statutului minorităţilor să fie pus în dezbaterea Parlamentului României, numai după apariţia reglementărilor unitare ale Uniunii Europene, în problema minorităţilor naţionale.

S-a hotărât participarea reprezentanţilor mediului academic şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la dezbaterea proiectului legii Statutului Minorităţilor Naţionale, din cadrul Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi, din cadrul Camerei Deputaţilor.

S-a solicitat înfiinţarea unei Comisii care să efectueze o anchetă parlamentară în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru cercetarea aspectelor referitoare la disoluţia Satului Român, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea românilor din cele trei judeţe şi activitatea organizaţiilor maghiare de extremă dreaptă care acţionează nestingherite în spaţiul public românesc.

S-a cerut iniţierea unor proiecte de legii privind susţinerea finaciară, de la bugetul central de stat, a unor publicaţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi continurea demersurilor în vederea asigurării finanţării, de la bugetul central, a proiectelor culturale ale asociaţiilor, ligiilor şi fundaţilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

S-a convenit înfiinţarea, din rândul parlamentarilor, aparţinând întregului spectrul politic românesc, a unui “Pact pentru România”, care să militeze pentru promovarea valorilor şi identităţii româneşti şi contracararea războiului de imagine care se duce împotriva României.

Cititi si audiati:

Sursa: www.rgnpress.ro

IPS Bartolomeu Anania este membru de onoare al Academiei Române

Adunarea generala a Academiei Romane l-a ales prin vot secret pe mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, IPS Bartolomeu Anania, ca membru de onoare al forului, a informat miercuri Biroul de presa al Mitropoliei Clujului Albei, Crisanei si Maramuresului.

"Aceasta onoare i-a fost facuta Mitropolitului Bartolomeu, in calitate de ierarh si om de cultura, ca o apreciere pentru opera sa de o viata, care numara nu mai putin de 30 de volume din toate genurile literare si teologice. Academia Romana a fost prima institutie de cultura din tara care a organizat si patronat o sesiune solemna dedicata Bibliei - editia jubiliara a Sfantului Sinod, la diortosirea (aducerea la zi din punct de vedere al vocabularului si limbajului bisericesc - n.r.) careia Mitropolitul Bartolomeu a lucrat peste 11 ani", se spune in comunicatul Mitropoliei.