De ce susţin Noua Republică

Public mai jos o postare de pe Facebook a lui Corneliu Berari, om de dreapta autentic, creştin, familist, cu o carieră frumoasă în spate, astăzi candidat al Partidului Noua Republică la Parlamentul European.

O public pentru că observaţiile sînt corecte, iar situaţia dramatică. O public şi pentru ca ai mei cititori să înţeleagă de ce susţin candidaţii Partidului Noua Republică.

Pe scurt, aflătorii în treabă vor furniza voturi tot federaliştilor - în speţă blocului PSD+UNPR+PC, PDL, UDMR şi, eventual, PMP, care au şanse să treacă pragul electoral. Aşadar, cine votează "independenţii" (las că unii sînt impostori ca şi mulţi dintre federalişti), care nu vor lua atîtea voturi cît să primească mandatele, votează cu "aceeaşi mizerie". Şi pe urmă se vor plînge de "nenorocita noastră clasă politică". Păi, dacă nu învăţăm nimic din greşeli, aşa ne trebuie.

PS: 

Două precizări: vă îndemn să citiţi şi articolele la care am pus legături. 

Mi-am permis să pun textului un titlu care rezultă din context. (C.T.)

____________________________

BĂTĂLIA PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN SE DUCE ÎNTRE FEDERALIŞTI ŞI APĂRĂTORII STATULUI NAŢIONAL

de Corneliu Berari

Încă odată e uluitor nivelul de superficialitate al mass-mediei din România față de un subiect totuşi important precum alegerile pentru Parlamentul European. Ieri a fost termenul limită pentru depunerea candidaturilor iar în acest moment situaţia pe piaţa ofertelor politice este clară.

N-am văzut nicio analiză a candidaturilor din perspectiva conţinutului politic (acolo unde este). Aşa zisele analize se reduc la o sporăvăiala despre calcule electorale, indivizi, sinecuri, bârfe, discuţie exclusiv personalizată. Nimic depre politici (policies) şi poziţionări politice pe probleme care chiar conteză în viitoarea activitate a Parlamentului European.

La o privire rapidă oferta pe care o are publicul românesc este structurată în felul următor: 

a) federalişti (cu o cohortă mare de simpli fripturişti): PSD, PNL, PDL, PMP, PNŢCD, FC. 

b) euro-realişti - Partidul Noua Republică, 

c) aflători în treabă - candidaţii independenţi. Unii dintre ei au rolul pur diversionist de a fragmenta diverse bazine electorale. Alţii candidează pe câte o "single issue".

Noua Republică are o ofertă electorală unică, pe care mass-media aservită preferă să o treacă cu vederea. E vorba nu doar de candidaţii Noii Republici, cu un profil cu totul aparte faţă de cei propuşi de celelalte partide, în sensul în care noi propunem oameni integri, care n-au făcut afaceri cu statul şi n-au absolut nicio legătură cu sistemul politic nenorocit din ultimii 25 de ani.

Pe lângă aceasta, la nivel de conţinut politic, Noua Republică propune o perspectivă diferită asupra viitorului Uniunii Europene, aflată în cea mai grea criză de la înființare până astăzi. 

Spre deosebire de federalişti, noi, euro-realiştii recunoaştem legitimitatea unică a statului naţional, vrem democraţie autentică în societăţile noastre şi susţinem o Europă a statelor naţionale, nu o uniune politică transnaţională, (care nu va face decât să accentueze criza actuală), vrem limitarea puterilor instituţiilor de la Bruxelles şi combaterea reglementărilor excesive şi a risipei imense existente în acest moment în UE.

Mai e cineva aici în stare să discearnă esenţialul în oferta politică pentru alegerile europarlamentare din acest an?

Ce vrea societatea civilă creştină de la Constituţie

Propunerile ONG-urilor creştine pentru revizuirea Constituţiei României: familie puternică, recunoaşterea tradiţiei creştine şi participare mai simplă a cetăţeanului la viaţa politică.
Un grup de câteva zeci de organizaţii non-guvernamentale creştine a remis Comisiei parlamentare care elaborează proiectul legislativ pentru revizuirea Constituţiei României un set de propuneri şi opinii privitoare la acest proces de modificare a legii fundamentale.
Documentul a fost elaborat în urma unor consultări extinse între organizaţii civice creştine importante şi cuprinde propuneri de întărire a unor prevederi constituţionale relevante pentru respectarea familiei şi a moştenirii creştine a poporului român, dar şi pentru participarea cetăţenească la viaţa politică.
„Conştienţi de însemnătatea revizuirii Constituţiei, organizaţiile semnatare ale acestui document, ca parte a societăţii civile, vă roagă să luaţi în considerare propunerile de amendare, cu scopul adecvării legii fundamentale la tradiţia şi moştenirea poporului român, dar şi pentru adaptarea acesteia la realităţile şi împrejurările de astăzi”, se arată în scrisoarea transmisă membrilor Comisiei.
În primul rând, se solicită modificarea articolului 48 în sensul definirii exprese a căsătoriei ca fiind „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Amendamentul propus urmăreşte recunoaşterea rolului primordial al familiei întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, în conformitate cu tradiţia românească şi după standardele universal recunoscute, ca instituţie esenţială pentru societate şi civilizaţie. „Considerăm că se impune această menţiune mai ales având în vedere evoluţia societăţii româneşti din ultimii ani, creşterea ratei divorţului, reducerea natalităţii, înmulţirea familiilor destrămate, monoparentale sau sărace, toate acestea afectând copiii într-un mod ce pune în pericol viitorul României.”
Tot la articolul 48 se doreşte întărirea dreptului părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea propriilor copii. Propunerea este motivată prin aceea că exercitarea drepturilor parentale şi limitarea intervenţiei statului în familie, consideră semnatarii, au un efect benefic şi rezultă în dezvoltarea unor generaţii viitoare sănătoase.
Recunoaşterea prin Constituţie a tradiţiei creştine este foarte importantă. În sensul acesta, organizaţiile semnatare au propus introducerea la art. 4 a menţiunii că „baza valorilor poporului român se regăseşte în tradiţia creştină, pe care statul are datoria de a o proteja.” Rolul acestui amendament este acela de a recunoaşte, prin legea fundamentală a ţării, o realitate evidentă, fără a afecta în niciun fel laicitatea statului.
Un alt capitol important este acela al participării cetăţenilor la viaţă politică, pe care semnatarii propunerilor o consideră mult prea dificilă pentru un stat democratic.
Astfel, se propune reducerea numărului necesar de semnături pentru iniţiativa legislativă cetăţenească la 55.000 (de la 100.000) şi a celui pentru revizuirea Constituţiei din iniţiativa cetăţenilor, la 250.000 (de la 500.000). Actualele cerinţe, apreciază organizaţiile non-guvernamentale creştine, fac aproape imposibil de transpus în practică iniţiativa legislativă cetăţenească şi se situează mult peste procentul impus pentru acţiunile similare la nivelul Uniunii Europene. Mai remarcăm că nu există egalitate de şanse între un grup de cetăţeni şi un deputat sau senator care poate propune o iniţiativă legislativă singur, deşi numărul de voturi cu care a fost ales cel din urmă în Parlament poate fi cu mult mai mic decât necesarul de semnături pentru o iniţiativă cetăţenească.
În acelaşi scop, se solicită ca propunerea de revizuire a Constituţiei pe calea iniţiativei cetăţeneşti să nu mai necesite adoptarea de către Parlament, ca o modalitate de a asigura, în mod nemijlocit, suveranitatea populară pentru decizii importante.
Puteţi citi documentul integral aici.
Printre semnatarii scrisorii se numără Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe PRO VITA din România, Alianţa Familiilor din România, Asociaţia “Rost”, Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Caritas etc.
La formularea amendamentelor s-a ţinut cont de angajamentele internaţionale ale României, iar propunerile au fost prezentate şi în timpul dezbaterilor preliminare din Forumul Constituţional.

Academicianul Dinu C. Giurescu : Adoptarea statutului minorităţilor naţionale în forma actuală duce la destrămarea treptată a statului român şi a hotarelor sale

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita a organizat în data de 7 iunie a.c., în sala „Avram Iancu” din Parlamentul României, dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”, transmite Romanian Global News.

La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, dr. Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, Mircea Duşa, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, parlamentari PSD, PDL si PNL, din care amintim Lia Olguta Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama, alti parlamentari, cercetători, jurnalişti precum şi reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. 

Participanţii la dezbateri au hotărât să solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputaţilor să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoarece această iniţiativă legislativă urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, înfiinţarea unor instituţii entice, paralele cu cele ale Statului Român, realizându-se astfel un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate, un pas decisive spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

S-a cerut membrilor coaliţiei guvernamentale să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, prin asumarea răspunderii guvernamentale, deoarece actul normativ respectiv reglementează probleme de interes naţional, care vizează prezentul şi viitorul Statului Român, integritatea şi suveranitatea sa.

S-a evidenţiat necesitatea, ca la baza adoptării unei legi de o asemenea importanţă, să stea studii temeinice elaborate de Academia Română şi alţi specialişti din mediul universitar şi din instituţiile abilitate ale statului.

S-a solicitat ca proiectul legii Statutului minorităţilor să fie pus în dezbaterea Parlamentului României, numai după apariţia reglementărilor unitare ale Uniunii Europene, în problema minorităţilor naţionale.

S-a hotărât participarea reprezentanţilor mediului academic şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la dezbaterea proiectului legii Statutului Minorităţilor Naţionale, din cadrul Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi, din cadrul Camerei Deputaţilor.

S-a solicitat înfiinţarea unei Comisii care să efectueze o anchetă parlamentară în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru cercetarea aspectelor referitoare la disoluţia Satului Român, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea românilor din cele trei judeţe şi activitatea organizaţiilor maghiare de extremă dreaptă care acţionează nestingherite în spaţiul public românesc.

S-a cerut iniţierea unor proiecte de legii privind susţinerea finaciară, de la bugetul central de stat, a unor publicaţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi continurea demersurilor în vederea asigurării finanţării, de la bugetul central, a proiectelor culturale ale asociaţiilor, ligiilor şi fundaţilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

S-a convenit înfiinţarea, din rândul parlamentarilor, aparţinând întregului spectrul politic românesc, a unui “Pact pentru România”, care să militeze pentru promovarea valorilor şi identităţii româneşti şi contracararea războiului de imagine care se duce împotriva României.

Cititi si audiati:

Sursa: www.rgnpress.ro