Deputaţii au votat încă o lege inutilă. Concluzii la "războiul creditelor"

Astăzi, Camera Deputaţilor, care este şi decizională, a votat Ordonanţa 50/ 2010, privind creditele, în forma modificată după dorinţa băncilor. Prevederile ordonanţei, din care a mai rămas un ciot, nu se aplică şi creditelor aflate în derulare, adică majorităţii covîrşitoare a creditelor (4,5 milioane de români au 8 milioane de credite).

Prin legiferarea ordonanţei în această formă, parlamentarii anulează practic prevederile ordonanţei şi redau liniştea băncilor. Principalul scop al ordonanţei era eliminarea comisionului de risc (o dobîndă mascată, căci riscul este oricum acoperit de proprietatea pusă gaj în favoarea băncii), ceea ce ar fi dus la o scădere semnificativă a ratelor. Or această prevedere nu se aplică şi creditelor în curs. Pentru cele viitoare băncile vor găsi o altă formulă de a introduce o dobîndă mascată.

Din acest punct de vedere, cred că legea votată azi este inutilă. Am pierdut şase luni de pomană, ca să ne întoarcem de unde am plecat. Legea este utilă numai pentru bănci, căci anulează ordonanţa care le-a dat atîta bătaie de cap şi atîtea palpitaţii, căci le-ar fi scăzut profiturile: n-ar mai fi cîştigat de opt ori mai mult decît în ţările civilizate, ci numai de vreo 3-4 ori.

"Războiul creditelor" a fost cîştigat definitiv de bănci (pentru că nu-mi închipui că Băsescu ar putea să nu o promulge şi nici că legea va fi declarat neconstituţională - oamenii răspund şi ei la comandamente din afară). Iată concluziile mele după acest "război". Poate că sînt truisme, dar le pun aici pe două coloane, ca să ne ajute să vedem mai bine întregul tablou al României de azi. În tot cazul, de unele dintre aceste adevăruri mulţi vor fi conştienţi abia de azi încolo.

1. Parlamentarii nu reprezintă interesele celor care i-au ales nici măcar atunci cînd asta îi poate costa. locul în Parlament. Înseamnă că democraţia nu funcţionează. "Puterea poporului" exercitată prin reprezentanţi este doar o minciună care le permite unora să ajungă la privilegii.

2. PDL suferă de schizofrenie politică. Guvernul hotărăşte una, parlamentarii votează alta. Partidul acesta se apropie cu paşi repezi de ieşirea definitivă de pe scena politică.

3. România este condusă de Comisia Europeană, de FMI şi uneori de cîte un ambasador al SUA sau chiar al Rusiei. Politicienii noştri nu sînt decît nişte slugi ale acestei "Înalte Porţi" postmoderne cu mai multe feţe. N-au nici un crez, nici o urmă de mîndrie naţională, nici un pic de demnitate, nu mai vorbesc de devoţiune pentru binele public şi cinste sufletească. Cel mai deranjant este însă că se fac preş pretinzînd că astfel urmăresc binele public. Văzîndu-i, înţelegi că la noi comunismul a învins: a creat omul nou - un monstru.

4. Băncile sînt stat în stat. Ele îşi permit ca, vreme de şase luni, să nu respecte o lege şi nu li se întîmplă nimic. A, au plătit nişte amenzi comice în comparaţie cu banii pe care atîta timp i-au încasat ilegal.

5. Toate acestea se întîmplă pentru că noi o permitem. Deputaţii au călcat azi în picioare 4,5 milioane de persoane din cele 6 milioane active. Replica ar trebui să fie simetrică: eliminarea tuturor din viaţa politică pentru totdeauna.

6. Băncile au, în sfîrşit, imaginea reală: cămătari cu ştaif, cu care nu trebuie să ai de-a face.

7. Lecţia asta ar trebui să fie ultima din ciclul celor care ne învaţă că n-avem ce aştepta de la actuala clasă politică. Trebuie să ne organizăm şi să o schimbăm.