Scandalul WikiLeaks este pretextul perfect pentru restrîngerea libertăţii de exprimare. Aşa cum al-Qaida a fost pretextul perfect pentru încălcarea altor drepturi şi libertăţi în toată lumea.
Reacţia guvernului român după furtuna controlată WikiLeaks se traduce în intenţia de a înfiinţa un Minister al Presei sau, de ce nu?, al Adevărului. Pe scurt, senatorii au convocat netam-nesam organizaţiile profesionale ale presei pentru a discuta despre transformarea Consiliului Naţional al Audiovizualului într-un minister al întregii prese, scrise, audio-video şi online, care să controleze activitatea tuturor mijloacelor mass media, să le acrediteze sau să le interzică activitatea după cum va dori.
Într-un interviu pe care jurnalistul Florin Budescu i l-a luat liderului MediaSind Cristi Godinac, acesta din urmă spune că demersul senatorilor "este un nou atac asupra libertăţii de exprimare" motivat de "Strategia privind Apărarea Naţională, în care se precizează vulnerabilitatea presei pentru siguranţa naţională". Iată că nu degeaba a fost vîrîtă menţiunea despre primejdia reprezentată de presă în strategia cu pricina. Acum, pac la războiu!
UPDATE Comisia de cultura, arte şi mijloace de informare a Senatului a respins, cu unanimitate de voturi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.504 din 11 iunie 2002, a audiovizualului.
În anul 1992, am debutat în presă şi în poezie. De atunci, am construit un cotidian şi un săptămînal în Bacău şi patru reviste lunare cu răspîndire naţională. Am condus ceva mai multe publicaţii. Am lucrat pentru postul de radio "Europa Liberă" şi pentru cîteva cotidiane centrale odinioară glorioase, din care au supravieţuit crizei economice doar "Jurnalul Naţional" şi "Evenimentul Zilei". Am absolvit Dreptul la Iaşi şi Comunicare şi Relaţii Publice în Bucureşti. Am primit cîteva premii de presă şi pentru poezie. Sînt director al revistei "Rost", pe care am fondat-o în 2002, şi redactor al săptămînalului "Formula As" (din 2006).
De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Avva Iustin: "Revista ROST va rămîne fără egal"Răzvan Codrescu, despre Paulescu şi Al. Mironescu, la Tecuci"Pe drumul Învierii", în BacăuDespre martirii anticomunisti, la Chisinau
Arhimandriutul Marcu Manolis, Evghenicul
http://graiulortodox.wordpress.com
Trimiteţi un comentariu