luni, 6 aprilie 2009

Zugravii lui Dumnezeu



Pe malurile Oltului transilvanean, de o parte si de alta a drumului care leaga Sibiul de Fagaras, se afla douasprezece biserici aproape necunoscute, impodobite cu o pictura atat de frumoasa, incat pare rupta din rai. Autorii acestui miracol mural sunt tarani. Au trait in urma cu 200 de ani, pribegind din sat in sat ca sa-L proslaveasca in culori minunate pe Dumnezeu. Nevazuti si necunoscuti, de pe urma lor au ramas pereti si icoane pictate cu o nemaiintalnita credinta si ardoare, precum si un nume: Grecu, un neam intreg de zugravi care si-au transmis din tata in fiu mestesugul, dar mai ales sufletul, impovarat de suferinta romanilor din Ardeal, aflati la vremea aceea sub acvila imperiala.

Va invit sa cititi reportajul din Formula As.

10 Comentários:

Vlad spunea...

Un articol care iti trezeste pofta de a vizita aceste biserici deosebite prin discretie si profunzime.

Anonim spunea...

nu l-am gasit la chioscul de ziare
:(

Claudiu Târziu spunea...

Imi pare rau, dar revista esteactualizata in varianta online dupa ce este retrasa de pe piata varianta print.

Anonim spunea...

Articolul imi place si se vede ca este scris cu suflet. Cred ca la fel de bine ar putea fi pasi de la jurnalistica spre roman cu caracter istoric.
Articolul l-am citit cu interes si pentru ca tema mi se pare importanta m-am gandit sa fac niste precizari.
Recomand pentru biografia familiei de iconari Grecu Dictionar de pictura veche romaneasca din Transilvania, sec. XIII-XVIII de Acad. Mariu Porumb, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1998, p. 146-149.
De asemenea, ceva despre familia Grecu se poate gasi si in ampla monografie Pictura taraneasca pe sticla, de Juliana si Dumitru Dancu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1975, p.70-71. Potrivit acestor cercetatori celebrul iconar Savu Moga, precum si alti iconari fagaraseni s-au inspirat din picturile fratilor Grecu si ceea ce am observat este ca a rezultat in acest sens o pictura canonica pe sticla. Foarte important.
In privinta picturii de zid, daca au lucrat in fresca, atunci potrivit acestei tehnici sclivisirea trebuie facuta dupa ce a fost pregatit special peretele si se picteaza pe umed, doar cu pigmenti si apa. Cealalta tehnica, pe uscat, necesita intr-adevar si galbenus de ou si ulterior fixarea picturii, care nu este necesara la fresca. Dar fresca are alta intensitate si prospetime decat pictura pe uscat.
In privinta icoanei Sfintei Treimi cu trei chipuri, aceasta este in mod categoric necanonica. Nici cea cu Fiul Tanar, Tatal batran si porumbelul Sfantului Duh nu este canonica. Singura reprezentare canonica a Sfintei Treimi este cea inspirata din Ospetia lui Avraam, realizatra in mod exceptional de calugarul sfant Andrei Rubliov. Este vorba despre Cei trei ingeri la stejarul Mamvri. Dar referitor la Sfanta Treime intr-un trup/ chip, exista o poveste potrivit careia pe fondul patrunderii Reformei in Transilvania, unitarienii se pare, ar fi ras de ortodocsi, cum se pot inchina acestia la o Fiinta in Trei Persoane si ar fi facut o caricatura. Si ortodocsii au fi raspuns in acest mod acesatei provocari si atac la credinta. Deci tot o pagina de istorie a prigoanei ortodoxiei cu un raspuns pe masura, asa cum s-au priceput iconarii tarani.
Sotii Dancu sunt de parere ca de la pictura murala a iconarilor Nicolae Si Gheorghe Grecu, care spre ex. au pictat aceasta tema in biserica din Voievodenii Mici (vezi Dancu, p.260) s-a pornit aceasta reprezentare, realizata ulterior si in icoana pe sticla. In acest sens, recomand cartea lui Valeriu Literat (care s-a ocupat mai mult de fratii Grecu) Biserici vechi romanesti din Tara Oltului, postfata, editie ingrijita si indice de Nicolae Sabau, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996 (ex p.260).
Revenind la articol, cred ca este o idee foarte buna ca se publica intr-un mod accesibil astfel de momente reprezentative de spiritualitate romaneasca.
Felicitari scriitorului!

Teodora, pictor iconar

Anonim spunea...

Articolul imi place si se vede ca este scris cu suflet. Cred ca la fel de bine ar putea fi pasi de la jurnalistica spre roman cu caracter istoric.
Articolul l-am citit cu interes si pentru ca tema mi se pare importanta m-am gandit sa fac niste precizari.
Recomand pentru biografia familiei de iconari Grecu Dictionar de pictura veche romaneasca din Transilvania, sec. XIII-XVIII de Acad. Mariu Porumb, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1998, p. 146-149.
De asemenea, ceva despre familia Grecu se poate gasi si in ampla monografie Pictura taraneasca pe sticla, de Juliana si Dumitru Dancu, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1975, p.70-71. Potrivit acestor cercetatori celebrul iconar Savu Moga, precum si alti iconari fagaraseni s-au inspirat din picturile fratilor Grecu si ceea ce am observat este ca a rezultat in acest sens o pictura canonica pe sticla. Foarte important.
In privinta picturii de zid, daca au lucrat in fresca, atunci potrivit acestei tehnici sclivisirea trebuie facuta dupa ce a fost pregatit special peretele si se picteaza pe umed, doar cu pigmenti si apa. Cealalta tehnica, pe uscat, necesita intr-adevar si galbenus de ou si ulterior fixarea picturii, care nu este necesara la fresca. Dar fresca are alta intensitate si prospetime decat pictura pe uscat.
In privinta icoanei Sfintei Treimi cu trei chipuri, aceasta este in mod categoric necanonica. Nici cea cu Fiul Tanar, Tatal batran si porumbelul Sfantului Duh nu este canonica. Singura reprezentare canonica a Sfintei Treimi este cea inspirata din Ospetia lui Avraam, realizatra in mod exceptional de calugarul sfant Andrei Rubliov. Este vorba despre Cei trei ingeri la stejarul Mamvri. Dar referitor la Sfanta Treime intr-un trup/ chip, exista o poveste potrivit careia pe fondul patrunderii Reformei in Transilvania, unitarienii se pare, ar fi ras de ortodocsi, cum se pot inchina acestia la o Fiinta in Trei Persoane si ar fi facut o caricatura. Si ortodocsii au fi raspuns in acest mod acesatei provocari si atac la credinta. Deci tot o pagina de istorie a prigoanei ortodoxiei cu un raspuns pe masura, asa cum s-au priceput iconarii tarani.
Sotii Dancu sunt de parere ca de la pictura murala a iconarilor Nicolae Si Gheorghe Grecu, care spre ex. au pictat aceasta tema in biserica din Voievodenii Mici (vezi Dancu, p.260) s-a pornit aceasta reprezentare, realizata ulterior si in icoana pe sticla. In acest sens, recomand cartea lui Valeriu Literat (care s-a ocupat mai mult de fratii Grecu) Biserici vechi romanesti din Tara Oltului, postfata, editie ingrijita si indice de Nicolae Sabau, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996 (ex p.260).
Revenind la articol, cred ca este o idee foarte buna ca se publica intr-un mod accesibil astfel de momente reprezentative de spiritualitate romaneasca.
Felicitari scriitorului!

Teodora, pictor iconar

florin chiver spunea...

Felicitari pentru reportaj.

ghidusul spunea...

eu acum descopar articolul si pot spune ca este bun...numai ca sunt cateva greseli legate de icoanele aflate in cadrul Muzeului Manastirii "Brancoveanu". Este adevarat ca Manastirea detine cateva din icoanele de referinta ale fratilor Grecu, dar icoana care reprezinta Sfanta Treime cu trei chipuri, este o icoana care apartine unui alt zugrav din Tara Fagarasului si anume, Ioan Pop de Fagaras. In rest sunt curios de la cine ati obtinut aprobarea pentru publicarea pozelor din muzeu. :p

Claudiu Târziu spunea...

@ ghidusul:

Despre icoana am informatia de la custodele muzeului si, in plus, seamana foarte bine cu ce-au facut si in pictura murala: aceeasi Sfinta Treime cu trei chipuri. Desigur, am avut aprobarea manastirii sa publicam fotografiile.

ghidusul spunea...

Se intampla ca eu sa fiu custodele colectiei si asta de vreo 5 ani incoace si nu stiu ca Manastirea sa fi dat aprobare pentru publicare. In fine, nu cred ca am spus ca acea icoana ar apartine vreunuia dintre zugravii familiei Grecu, poate a fost altcineva care este un necunoscator si sa avantat in declaratii.

alimentar spunea...

incredibil de relaxanta pictura.

imi plac extraordinar ambientul si combinatia de culori folosite!

Alex