Crucea pe jos, între semilună şi steaua lui David, într-o biserică ortodoxă

Preotul paroh al bisericii "Sf. Ilie" din cartierul bucureştean Titan, Ilie Costescu (foto 2), şi-a smintit enoriaşii printr-o iniţiativă dubioasă, care, din păcate, a fost validată de însuşi PF Patriarh Daniel.
Câţiva enoriaşi mi-au trimis un protest pe e-mail, în care arată că părintele Ilie Costescu a încălcat canoanele punând simbolul crucii pe pardoseală, chiar la intrarea în biserică, încadrat de semiluna cu stea şi de steaua lui David într-un cerc. Steaua lui David este o hexagramă ce apare ca simbol în perioada 800-600 înainte de Hristos şi este marcă a iudaismului şi imagine a Israelului. Semiluna şi steaua sunt simboluri din perioada sumeriană, fiind preluate pe drapelul de luptă al Dinastiei otomane, care este "responsabilă", în mare măsură, de asocierea stelei şi semilunii cu Islamul.
Crucea, aşezată în centru, serveşte drept "covor" pentru cei ce intră în sfântul locaş, care, în necunoştinţă de cauză, batjocoresc cel mai important simbol al Ortodoxiei. Sunt însă şi destui creştini care au declarat că nu vor mai intra în biserica aceasta până nu este scoasă crucea de pe pardoseală.
Întrebat fiind de ce a aşezat crucea pe pardoseală, preotul Ilie a replicat: „Păi ce, biserica nu are forma crucii? Şi intrăm în ea”. Canonul 73 de la sinodul trulan (692) spune clar: "Crucea cea făcătoare de viaţă arătându-se nouă Mântuire, trebuie să punem toată silinţa, spre a da cinstea cea cuviincioasă aceleia prin care ne-am mântuit din greşala cea veche. Drept aceea şi cu gândul, şi cu cuvântul, şi cu simţirea dându-i ei închinăciune, închipuirile Crucii cele ce se fac de oarecare pe faţa pământului, a se şterge cu tot chipul poruncim, ca nu cu călcarea celor ce umblă, semnul Biruinţei noastre, să se ocărască. Deci, de acum înainte cei ce fac chipul Crucii pe faţa pământului, poruncim să se aforisească." Sinodul VII ecumenic (Niceea, 787), completat de sinodul local din Constantinopol (869), formulează apoi oficial doctrina exactă a Bisericii în ceea ce priveşte cultul Sfintei Cruci şi al sfintelor icoane, precizând ca cinstirea dată icoanelor trebuie să fie egală cu cea dată Sfintei Evanghelii şi Sfintei Cruci.
Duminică, 20 iulie, de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Patriahul a participat la Sf. Liturghie în biserica nouă din Titan (numită de parohul ei "catedrală"), după care a oficiat slujba de binecuvântare pentru începerea lucrărilor şi a pus piatra de temelie la Aşezământul socio-diaconal „Sfântul Apostol Andrei“ al parohiei (despre care vom mai vorbi, întrucât mi-au parvenit informaţii interesante, care spulberă imaginea de "preot al nevoiaşilor" pe care şi-a construit-o Pr.Costescu).
Cu acelaşi prilej, "pentru strădaniile duhovniceşti de a întemeia o parohie, precum şi pentru osârdia filantropică, concretizată în multe acţiuni sociale îndreptate către cei neputincioşi din comunitate", parohul Costescu a primit distincţia onorifică de sachelar.
Preot din 1975, Ilie Costescu a slujit la ţară 14 ani, mai întâi la Ghirdoveni, apoi la Runcu de Dâmboviţa. În 1987, Patriarh Teoctist l-a adus în Bucureşti şi l-a făcut şef al protocolului la Patriarhie. În această calitate, timp de opt ani a răspuns - ce interesant? -, între altele, de paşapoartele ierarhilor când aceştia plecau în străinătate. O fi avut legături cu Securitatea? Nu ştim încă, dar ştim că a fost director în fosta Bancă a Religiilor (alt cuib de securişti), falimentată aşa cum ştim. De la Banca aceasta pare-se i-au rămas şi încălcarea canoanelor, şi apucăturile "ecumeniste" - de tipul amestecării unui simbol fundamental în creştinism cu simbolurile altor credinţe -, şi capacitatea de a scoate bani din piatră seacă (scopurile nu scuză deloc mijloacele).