sâmbătă, 13 iulie 2013

Poeme tîrzii (III)



Fotografie din semiprofil

Pleoapa ei dreaptă
zvîcneşte-n obrazul meu stîng,
bărbia ei delicată
aproape umăru-mi atingînd,
gura ei numai şoaptă
către vena mea pulsînd,
încît sîngele descîntă
primăvara venind.


Da

Pentru tine aş fi schimbat polii pămîntului,
ca să facem lumea de la început;
pentru tine aş fi contrazis zborul păsărilor
cu aripile mele interioare;
pentru tine aş fi luat cerul în picioare,
pînă ţi l-aş fi supus;
pentru tine aş fi murit în fiecare toamnă,
spre a te ferici cu învierea mea primăvara;
pentru tine aş fi pus timpul în hamuri de mătase,
ca să te ducă unde vrei...
dacă ai fi spus un cuvînt.


Minunea

Iubito, am crescut din aripa ta dreaptă,
ca o aripă stîngă,
şi-atît de sus am zburat mpreună
de s-a cutremurat cerul
şi s-a împărţit,
ca altă dată marea sub toiagul lui Moise,
deschizîndu-ne drum spre tărîmul făgăduit...
Doar că oamenii-aripi nu rămân împreună
precum aripile păsărilor.
Tu ai fost luată pe valul din dreapta, eu pe valul din stînga.

vineri, 12 iulie 2013

Poeme tîrzii (II)



Păcatul primordial

Sub cerul orb, noi – splendori de-o zi –
nu ne vedem superbele culori.
Sub cerul surd, noi – aripi rănite cu săgeţi străvezii –
nu ne auzim sîngerînd.
Sub cerul neclintit, noi – fructele unei veşnice iubiri –
paralizăm de frica dragostei.


Să fim cuminţi

Femeie, numele tău sălăşluieşte-n mine ca-ntr-un altar,
lacrima-l curăţă de orice păcat,
bluesul şi jazzul îl înveşmîntează în vise caline.
Numai cuvîntul a îngheţat de frică să nu rupă vraja.

Hai mai bine să ne prefacem:
eu că nu ştiu cum aripi de înger îmi tulbură sîngele,
tu că te-ai zidit de bunăvoie în altă inimă.
Să ne închipuim că fericirea ne vizitează regulat,
după programul pe care ni l-am afişat în frunte.

Să fim cuminţi!
Căci nebunia ne-ar putea face fericiţi.


De Sînziene

Cu botul întredeschis,
regretele mă adulmecă,
în aerul cu urme de sînge
spre capătul zilei.

Femei translucide se adună
la joc
în marginea lumii.
Cîntecul lor a amuţit cîmpia.
Zborul lor a şters toate umbrele.

Focul a crescut demult în mine,
acum numai îmi descoamează pielea,
să lase inima să respire
sub mîngîierea fecioarelor blestemate.

Nici un ochi de fîntînă nu se deschide
sub ochiul tot mai închis al cerului.
Nici un semn care să-mi stăvilească prăbuşirea…

Nici şoaptă de vînt nu sper.
Mai rău decît pămîntul răscolit în descîntece,
ard.


Descîntec

Prin descîntecul tău de(-o) noapte,
ochiul lunii a adăstat,
numai pentru o clipă,
în orbita mea terestră.

De atunci, îmi atîrnă de aripi
cuvintele – ca pietre de moară.

Nu pot răspunde tăcerii tale
decît cu o tăcere mai înaltă,
ca să mă fac treaptă ţie,
pentru urcarea în dragoste.


Final

Vechi cîntece siberiene
cresc între noi,
în plină vară,
înalte,
tot mai înalte,
ca pădurile de stejar.
Umbra lor ne preface
cuvintele în stalagmite
şi sîngele în patinoar.


Soldat şi poet

Dacă mă vei privi din partea dreaptă,
vei vedea armura
născută din înfrîngerile mele.

Dacă mă vei privi din partea stîngă,
vei vedea efigia unui semizeu
bătută-n versul ultimelor elanuri.

Dacă mă vei privi din faţă,
vei vedea chipul tăcerii, pe care
un ochi caută avid cerul şi celălalt arde.

Dacă mă vei privi din spate,
vei devea un om
care se îndreaptă spre Răsărit.


Trecere

Fricile noastre – lupi tineri –
deschid boturile spre noi
şi din ele ne învăluie o ceaţă densă şi rece
ca mătasea;
ne înfăşoară într-un giulgiu,
strîngîndu-ne braţele şi picioarele
pînă acestea se contopesc.

Lupii tineri ne adulmecă înfometaţi,
iar ameninţarea îngheaţă aerul,
care devine zăpadă şi ne ninge,
pe fundul clepsidrei,
acoperindu-ne pînă la glezne, mai întîi,
pînă la ochi, la final.

Lupii cei tineri îşi pierd răbdarea.
De bătrîneţe.
Rup lacomi din trupurile noastre
şi, uneori, carnea amiroase a pîine
şi sîngele are gust de vin.


Sisif

Trag răul din mine
ca pe un fir de ceaţă.
Încet, încet trece,
cu sînge şi oase,
în cîţiva nori de toamnă.
Apoi plouă
şi o iau de la capăt.
Cînd voi termina,
nu voi mai fi eu,
ci doar un un ochi de apă
în care-mi voi putea zări chipul
de sus, de foarte sus,
de la înălţimea dragostei tale.  

joi, 11 iulie 2013

Poeme tîrzii (I)

Utopie

Sunt cai albaştri care trag să moară
în marginea de sus a lumii,
iar tu te urci în şaua lor amară,
să bei absint din cornul lunii.


Anotimp

Ceţuri lungi, ca nişte cearşafuri jilave
Atîrnă de cer,
Acoperă copacii,
Spînzură de balcoane
Şi de genele tale,
De parcă ai plîns toată noaptea.


Epifanie

Cînd ai deschis prima fereastră
Vîntul te-a decojit de tine însăţi,
Iar sufletul a schimbat forme necunoscute,
Secundă după secundă,
Ca o hîrtie cuprinsă de flăcări.

Cînd ai deschis a doua fereastră,
Rădăcinile ţi s-au topit şi dusă ai fost
De suflul dinafară spre mai înafară
Şi de nimic dinăuntru nu te puteai agăţa.

Totuşi, ai deschis şi a treia fereastră.
Ochii ţi s-au umplut de lumină
Pînă s-au revarsat precum albia rîului
Lovit de viitură.

Atunci ai fugit.


Eu, călăuza

În negura densă ca pîsla,
Răscolită de zboruri în cerc,
Încerc să găsesc nepătrunsa
Noimă a cuvîntului drept.

Caut lumii acesteia nordul
În iarna cu zările scrum,
Eu, ticălosul şi orbul,
Rătăcit între ieri şi acum.


Echilibru

Cerul mov e ancorat cu o parîmă
pe care merg într-un echilibru precar,
la stînga pîndindu-mă hăul melancoliei,
la dreapta dîndu-mi tîrcoale instinctul – 
ca o cobră încordată peste viaţa mea,
gata să mă sfîşie mai bine
decît să mă lase pradă dragostei,
gata să-mi smulgă inima şi să mi-o rumege,
ca să-mi crească în loc un ceas elveţian.

luni, 8 iulie 2013

Două întrebări despre familia de azi

Modernitatea a transformat femeia din matca familiei, din regina-mamă în albină lucrătoare sau, mai precis, în muncitoare pentru societate. Femeia a preluat din rolurile bărbatului, aspirînd la egalitatea de tratament cu acesta şi ajungînd, prin unele părţi de lume, la egalitatea de comportament şi confuzia de gen.
Acum, femeia are dreptul la educaţie şi la vot, munceşte cot la cot cu bărbatul, are – măcar teoretic, dacă nu întotdeauna şi practic – şanse egale de ascensiune în carieră etc.
Unii specialişti (nu neapărat americani) pun în relaţie de cauză-efect emanciparea femeii cu declinul familiei. Cum alţii găsesc imaturitatea bărbatului modern drept pricină a numărului mai mic de căsătorii şi a ratei în creştere a divorţurilor.
Se pare că pe măsură ce femeia a luat roluri masculine, bărbatul a început să renunţe la orice rol. 


 
Bref, am două întrebări pentru dvs, cititorii mei:

1. Cum credeţi că îşi împart astăzi rolurile într-o familie femeia şi bărbatul?
[ De pildă, bărbaţii care astăzi fac curat în casă, mîncare şi au grijă de copii sînt o excepţie, ceva des întîlnit sau regula? Sau: femeile care întreţin din veniturile lor familia constituie excepţia sau norma? ]

2. Ce rol trebuie să deţină femeia şi ce rol bărbatul pentru ca o familie să reziste în timp cît mai mult (dacă se poate, pentru totdeauna)?
[Cu alte cuvinte: mai este de actualitate distincţia „patriarhală”, de unde şi „diviziunea muncii”, ori ba?]

PS: Probabil aţi intuit deja că, pornind de la răspunsul la aceste întrebări, discuţia poate merge mai departe: de soliditatea şi permanenţa familiei depinde soliditatea şi permanenţa unei societăţi. Nu degeaba se duce un război nemilos împotriva familiei.

joi, 4 iulie 2013

FORMULA AS: Apocalipsa după Chevron. Adevărul despre exploatarea gazelor de şist

Premierului Victor Ponta (mincinosul patentat care una a promis în campanie, alta face acum), preşedintelui iresponsabil Traian Băsescu (care susţine şi proiectul criminal de la Roşia Montană) şi altora care nu s-au lămurit pînă azi ce înseamnă exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică le recomand să citească numărul curent al revistei "Formula As". Dia Radu a publicat un excelent reportaj-anchetă despre răul imens pe care îl produc companiile de exploatare a gazelor prin această metodă.

Ca să ştiţi ce ne aşteaptă, citez: "Aţi văzut vreodată copii cu tălpile picioarelor putrede, de pe care carnea cade fîşii, fîşii? Curtea de Justiţie din Ecuador a văzut şi a obligat compania [Chevron] la plata a 18 miliarde de dolari despăgubiri pentru decimarea comunităţilor indigene, pentru miile de cazuri de cancer de care au murit şi vor mai muri aceşti locuitori şi pentru contaminarea şi distrugerea pădurii tropicale amazoniene. [...] De rîurile contaminate de pe teritoriul Statelor Unite, de fermele părăsite şi de întinderile uriaşe de pămînt pe care nu mai creşte nici o plantă ce s-ar mai putea spune? [...] Un bărbat aprinzînd cu o brichetă lichidul gălbui care curge la robinet. Apa arde şi asta nu mai e o metaforă, ci un adevăr cu care nu se poate trăi. O femeie pe cîmpul din jurul casei sale, adunînd broaşte otrăvite şi iepuri morţi. Un fermier pe un cîmp inundat de ape negre, care bolborosesc de gaz ca un pahar de Coca Cola".

Şi ca să fim bine înţeleşi, noi, românii, nu vom cîştiga nimic din exploatarea gazelor de şist. Aşa-zisa independenţă energetică faţă de ruşi e o minciună pentru proşti. În fapt, nu vom mai cumpăra de la ruşi, ci de la americani, dar la acelaşi preţ sau la unul mai mare decît pînă acum. România se alege totuşi cu ceva: "Îi rămîn costurile uriaşe de decontaminare a zonei, după ce exploatarea se va fi încheiat, îi rămîne infrastructura rutieră distrusă... Îi rămîn un potenţial seismic greu de controlat... [...] şi un teritoriu enorm scos din circuitul agricol şi din cel turistic... Îi mai rămân bolile imposibil de vindecat, seceta, fîntînile contaminate şi o daună de aproximativ 30 de milioane de euro, suma la care a fost estimat de specialişti consumul necesar de apă pentru exploatare..."

Citiţi în acelaşi număr şi interviul cu Douglas Shields, un jurist american care a reuşit să obţină în justiţie interzicerea exploatării gazelor de şist în Pittsburgh, Pennsylvania!


marți, 2 iulie 2013

Societatea civilă cere reluarea procesului de revizuire a Constituţiei

COMUNICAT


            Noi, asociatiile, fundatiile, coalitiile civice, platformele civice si grupurile civice informale initiatoare si contributoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constitutiei Romaniei: inceput, desfasurare, viitor”, care a avut lor miercuri, 26 iunie 2013, in Sala Constantin Stere din incinta Palatului Parlamentului, cu participarea a putin peste 1% din efectivul total al parlamentarilor Romaniei si a domnului Todor Arpad, membru al echipei coordonatoare a Forumului Constitutional si reprezentant al acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei, in prezenta TVR, a DC News si a Agerpres am luat act de modul defectuos in care s-a desfasurat pana in prezent procesul de reforma constitutionala.
Organizarea Forumului Constitutional a fost lipsita de transparenta, s-a incercat si in parte s-a reusit prin metode diverse impiedicarea participarii unei importante parti a societatii civile la lucrarile acestui organism de consultare.
La randul sau, Raportul Forumului Constitutional a omis o parte din propunerile facute, a prezentat eronat lista participantilor si pozitiile exprimate la unele sesiuni, a tratat in mod inegal propunerile primite in functie de afinitatile ideologice si personale ale membrilor echipei coordonatoare.
Nu in ultimul rand, principalii coordonatori ai Forumului Constitutional s-au autodesemnat ca reprezentanti ai acestuia in cadrul Comisiei parlamentare comune pentru modificarea Constitutiei, desi ar fi trebuit, asa cum se si anuntase, sa aiba loc o runda de alegeri in acest sens.
Suntem in curs de a compila numeroasele propuneri ale societatii civile dezavantajate de felul in care s-au desfasurat lucrurile in Forumul Constitutional si vom pune in circulatie un material cat mai cuprinzator.
            Nici activitatea ulterioara a Comisiei parlamentare comune de modificare a Constitutiei nu o putem aprecia ca fiind perfecta. Membrii acesteia au ignorat sau au respins majoritatea propunerilor primite in mod direct din partea societatii civile. Comisia a lucrat intr-o foarte mare graba, urmarind cu prioritate o agenda a oamenilor politici, care nu este neaparat si agenda societatii romanesti.
            Prin urmare, am adoptat Declaratia Comuna pe care o adresam Camerelor Parlamentului, celor doua Comisii juridice din cadrul acestora si Forumului Constitutional si pe care o atasam prezentului comunicat, si prin care
CEREM

1.      Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituanta si declansarea procesului de elaborare si adoptare a unei noi Constitutii, care sa raspunda cu adevarat nevoilor societatii romanesti sub toate aspectele, sa garanteze in justul sens al acestui cuvant drepturile omului si sa asigure un optim echilibru statal.
2.      Sa se reia de la zero consultarea societatii civile si a populatiei in general prin intermediul unui nou Forum Constitutional, coordonat de aceasta data de persoane din aparatul tehnic al celor doua Camere ale Parlamentului, fara delegarea catre un ONG cu agenda si simpatii proprii.
3.      Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Comisia parlamentara comuna de redactare a noii Constitutii sa se faca pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societatii civile active in cadrul noului Forum Constitutional.
4.      Timpul alocat fiecarei etape in redactarea si adoptarea noii Constitutii - consultarea societatii civile si a cetatenilor in cadrul Forumului Constitutional, lucrarile Comisiei parlamentare comune de redactate a noii Constitutii, dezbaterea proiectului in cadrul Comisiilor juridice ale celor doua Camere, discutarea proiectului de Constitutie in plenul Adunarii Constituante etc.- sa nu fie limitat decat de mentinerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel incat sa se realizeze o opera profunda si temeinica, pe termen lung, fara introducerea unor factori de presiune care nu au nicio legatura cu procesul de constructie constitutionala.

Semnează:

Asociatia de Informare pentru Regatul României 

Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei
  
Asociaţia România Vie
  
Alianţa CIVICĂ

Fundaţia Iuliu MANIU-Ion MIHALACHE

Forumul Civic pentru Responsabilitate Politică
  
Asociatia Internationala pentru Drepturile Omului
  
Asociatia Femeilor din Romania
  
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
  
ASOCIATIA PRO VITA- FILIALA BUCURESTI

Asociatia Dati-mi Romania inapoi!

Asociatia Promemoria

Asociatia Romania Fara Ei
(sustine numai punctele 2-4)

Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni
  
ASOCIATIA VOCEA SCHIMBARII
(sustine numai punctele 2-4)
  
Fundatia ISBASOIU

Asociatia Falticeni Cultural

Asociaţia Generala a Românilor uniţi, Greco-Catolici (AGRU)
  
Asociatia ROST
  
Fundatia Corneliu COPOSU
  
Grupul pentru Salvarea Rosiei Montane din cadrul ACADEMIEI DE studii ECONOMICE
  
Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie

Asociatia 21 Decembrie

Institutul Fratii Golescu pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni

Platforma Civică ACTIUNEA 2012
  
Asociatia pentru Proprietatea Privata

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Asociaţia Onoare şi Patrie
  
Asociatia Traditia Militara
  
Asociaţia Pro Iniţiativa 

GRUPUL DE DIALOG SOCIAL SI CIVIC DIN ROMANIA

luni, 1 iulie 2013

Nominalizaţii la Premiile “Gabriel Constantinescu”

Concursul de jurnalism de opinie al RostOnline.ro pentru Premiile “Gabriel Constantinescu” s-a încheiat.
La categoria “Eseu” sînt nominalizaţi, în ordine alfabetică:
Mihai-Silviu Chirilă, pentru textul intitulat Participarea creştinului la viaţa cetăţii,
Paul Florea, pentru Miturile toxice ale Dreptei româneşti, şi
Dragoş Moldoveanu, pentru Sminteala corectitudinii politice şi reacţia „primitivă” a tradiţionaliştilor.
Pentru “Premiul de popularitate”, în urma numărului de like-uri de pe Facebook adunat de fiecare concurent pînă aseară la ora 00.00, sunt nominalizaţi:
Ovidiana Bulumac, pentru articolul intitulat Praful de pe tobă şi-o suită de-ntrebări,
Ionuţ Mavrichi, pentru Dreapta creştină sau creştinism „de-a dreapta”? şi
Oana-Mădălina Mihăilă, pentru Metode sofisticate de a pierde vremea.
La această ediţie a Premiilor “Gabriel Constantinescu” nu se vor acorda premiile pentru “Analiză” şi “Comentariu”, din pricina participării slabe la aceste categorii.
Juriul concursului e alcătuit din (în ordine alfabetică): Răzvan Codrescu, Sorin Lavric, Cristi Pantelimon, Dan Stanca, Claudiu Târziu.
Festivitatea de premiere va avea loc în a doua parte a acestei luni, la o dată pe care o vom anunţa din timp.