Naţionalismul fără identitate şi Statele Unite ale Europei

Traian Băsescu a dat tonul, ca de fiecare dată. E musai să se facă Statele Unite ale Europei. Numai aşa ne putem salva! Reacţiile din tabăra susţinătorilor au întîrziat puţin. Pare-se că au avut nevoie de un nou imbold.

Un intelectual retras oficial din prima linie a ideologilor democrat-liberali, Dragoş Paul Aligică, a găsit momentul - 1 Decembrie - să pună în discuţie "problema naţională". La care i-a răspuns grăbit jurnalistul Dan Tapalagă, veştejind identitatea naţională. Ideea lui Tapalagă este că suveranitatea, independenţa şi identitatea naţională nu ne folosesc la nimic dacă rămînem cu burta goală. Oricum, noi nu ştim să ne guvernăm, avem prea mulţi hoţi la putere şi mai sîntem pîndiţi şi de recrudescenţa naţionalismului sanguinar. D.P. Aligică vede în poziţia lui D. Tapalagă "chintesenţa unei poziţii publice influente şi a unei întregi filozofii de guvernare". Corect! Iar rezultatele sînt palpabile. D.P. Aligică încearcă să-i zdruncine puţin convingerile, dar nu mai primeşte răspuns.

Puţin înainte de Crăciun, cîţiva fecedişti pledează şi ei pentru Statele Unite ale Europei, sub un titlu mai degrabă înşelător. Oamenii nici nu cred că mai avem o identitate naţională, ci una... europeană, aşa că la ce bună atîta tocmeală? Pe de altă parte, chiar lipsiţi de identitate naţională, nu sîntem scutiţi de "primejdia naţionalismului". Perfect logic.

Singura lor grijă este ca nu cumva, plămădind Statele Unite ale Europei, să ne iasă Uniunea Sovietică Europeană. Dar despre cum ar putea ieşi altceva nu ni se prea spune. A, şi mai au un argument imbatabil: dacă tot am cedat pînă acum bună parte din suveranitatea naţională, de ce n-am renunţa la toată? În numele unui generos proiect creştin-democrat, se înţelege. Bine, în UE nu se vede deloc creştinismul, ba şi democraţia începe să intre în ceaţă, dar dă bine să vorbeşti cu atît mai abitir despre "filosofia ateniană" a libertăţii, responsabilitatea la care ne obligă "dreptul roman" şi "demnitatea umană" conferită de creştinism. Adică, despre "spiritul european".

Mă întreb dacă ei chiar cred în ce scriu. Este uluitoare orbirea intelectualului român în momente istorice cruciale.

Într-un interviu care va apărea vineri în Formula As, Tia Şerbănescu mi-a declarat, la rându-i, că "solidaritatea europeană e mai importantă decît suveranitatea naţională" şi că "dacă UE se va prăbuşi, România nu va supravieţui". Apocaliptic!

Se va înteţi munca de convingere cu privire la acceptarea unui "despot luminat", pentru a nu muri de foame cu libertatea de gît. Diabolic este că despotul nu mai are de astă dată un singur chip, ci o mie, bruxeleze. Şi n-au trecut bine două decenii de relativă libertate...

UPDATE
Cîteva observaţii de interes sînt făcute şi de fraţii de la Război întru Cuvînt.

Geoană - preşedintele ruşilor?

Într-un interviu pe care l-am publicat în numărul curent al Formulei As, d-na Tia Şerbănescu, unul dintre cei mai vechi, lucizi şi acizi comentatori ai vieţii politice de la noi, atrage atenţia asupra unui joc primejdios la care se pretează Cozmin Guşă, primul sfetnic şi purtător de scut al lui Mircea Geoană. Guşă, trecut prin PSD, PD şi PIN ca trenul prin gară, care l-a trădat pe Băsescu supărat, după cum se vorbeşte în unele medii, că nu l-a pus şef al SRI, este acum făcătorul de imagine al lui Geoană. Guşă apare pe toate posturile de televiziune vorbind despre cît de bun va fi preşedintele Geoană. Şi ne spune destul de limpede şi al cui preşedinte va fi Geoană: al ruşilor.

Iată ce a observat d-na Tia Şerbănescu:

D-l Geoană, de exemplu – şi ajung iarăşi la domnia sa în mod firesc, pentru că are cele mai mari şanse să-i ia locul d-lui Băsescu –, admite ca unul dintre consilierii şi susţinătorii săi, d-l Cozmin Guşă să facă un lobby foarte periculos. D-l Guşă, care în calitate de preşedinte al PIN a făcut cu partidul său manifestaţii de stradă împotriva votului la europarlamentare, care şi-a înhăitat partidul cu formaţiuni extremiste din zona panslavă, a declarat public acum că e agentul de influenţă a unor interese economie ruse. Mai mult, a transmis un mesaj pe care l-ar fi primit de la Moscova din partea troicii Putin-Medvedev-Patriahul Kiril conform căruia România ar putea fi conectată la gazoductul South Streamm, dacă nu va mai fi preşedinte d-l Traian Băsescu. O condiţie în stilul unei ameninţări teroriste Al-Quaida. Iar dl Geoană nu s-a delimitat de d-l Guşă şi de viziunea sa.

Logic, dacă ruşii nu-l vor preşedinte pe Băsescu şi transmit asta prin Guşă, care e omul lor aici dar şi omul lui Geoană, înseamnă că îl vor pe Geoană. Iar Geoană nu comentează, pentru că îi ştie pe români suspicioşi faţă de ruşi, deci nu se poate da mare cu susţinerea Moscovei, dar nici nu poate nega ajutorul ruşilor, căci probabil că atunci l-ar pierde.

Sau poate că Guşă merge la cacealma, din cine ştie ce raţiuni, iar Geoană nu-i urmareşte jocurile. Dar mi s-ar părea tare ciudat. Mai ales dacă mă gîndesc la background-ul lui Guşă.