EXCLUSIV la TVR, astă seară: Deportările românilor basarabeni

UPDATE

Exclusiv. Documentarele Televiziunii Române.
Joi, 29 martie 2012, TVR1, ora 22.40   

Basarabia. Aşa cum a fost.
Deportările românilor basarabeni.

Ocupaţia sovietică a teritoriului dintre Prut şi Nistru a stat sub semnul deportărilor în Siberia a zeci de mii de români. Documentarul, realizat după o idee a monahului Moise Iorgovan şi semnat de Bogdan Pârlea, prezintă mărturiile halucinante ale celor câţiva români basarabeni, care au supravieţuit Gulagului bolşevic, martori ai atrocităţilor comise de puterea comunistă împotriva inocenţilor, precum şi dârzenia cu care aceştia şi-au păstrat valorile creştine şi româneşti.
Televiziunea Română va difuza astăzi, în premieră, prima parte a unui serial documentar structurat în trei părţi: Deportările românilor basarabeni (1940-1941 şi 1946-1947), Foametea (1946-1947) şi Prigoana Bisericii în Basarabia.

Producători: Fundaţia “Arsenie Boca” şi Fundaţia “Sfinţii închisorilor”.
Prezintă: Bogdan Şerban Iancu.
Producător TVR: Cristina Ţilică.

Părintele Emil Pop de la Miercurea Ciuc: "Nu te dezbrăca de haina ta de român ortodox!"

Pare rupt din icoana. Ochi blanzi, barba alba, gesturi calme, voce domoala, zambet larg. Parintele Emil Pop, parohul bisericii "Sf. Ap. Petru, Pavel si Andrei" din Miercurea Ciuc, este pentru romanii de acolo omul care le pune balsam pe suflet, cel care le indulceste "exilul" si ii imbarbateaza pentru a merge cu nadejde pe calea mantuirii. Desi ar fi avut temeiuri s-o faca, in vorbele parintelui Emil nu am gasit nici o patima nationalista, dar sfintia sa respira dragoste de neam si de Biserica prin toti porii. Modelul sau duhovnicesc este parintele Arsenie Boca, pe care l-a cunoscut pe cand era student, si sub inraurirea caruia spune ca este si azi. "Duhul lui Dumnezeu lucreaza prin oamenii sai, iar eu am simtit ajutorul parintelui Arsenie in Duh, si in anii '70, cand am avut mai multe intalniri cu el, si dupa moartea sa", marturiseste cu lacrimi in ochi.

Parintele Emil este preot in inima secuimii din 1983. Tot de atunci s-a atasat de biserica unde slujeste azi si care, la acea vreme, era o ruina. Construit in 1936, sfantul lacas fusese lasat in paragina in mod deliberat, de autoritatile bisericesti si laice, dupa moartea preotului ctitor al ei, Isidor Vlad, in 1965. "Chiar delegatul mitropoliei de la Sibiu a spus ca suntem putini romani si nu avem nevoie de biserica. Eu am venit initial preot pentru aceasta biserica, dar nu s-a acordat buget pentru parohie si atunci am fost numit preot la catedrala, unde am slujit pana in 1990. Am vrut cu tot dinadinsul sa facem biserica, am adunat credinciosi langa mine, o curatam, puneam lacat, dar in cateva ceasuri era iarasi profanata, desi e in plin centrul orasului. Era clar o actiune premeditata. In loc sa ii caute pe raufacatori, autoritatile m-au luat la rost pe mine", spune parintele Emil. Abia dupa revolutie a inceput refacerea bisericii si, pas cu pas, cu rugaciune ridicata intre zidurile ei in fiecare zi, minunea s-a infaptuit. Episcopia l-a numit paroh, iar parintele a construit o comunitate de credinciosi solidara si harnica. Cu tinerii din parohie a organizat un minunat cor, ateliere de sculptura si pictura, a pus in scena piese de teatru crestin si a facut pelerinaje in toata tara. In urma cu cateva saptamani, pentru ca s-a incheiat si pictarea bisericii, sfantul lacas a fost sfintit. Este prima biserica de mir sfintita in Harghita, in ultimii 70 de ani.

Citiţi un interviu cu pr. Emil Pop în Formula As! 

Două sute de ani de la prima răpire a Basarabiei

Omul si timpul. Editie speciala: "Basarabia. Asa cum a fost.", TVR1 si TVRi, 26 martie 2012, ora 22,10
Au trecut 200 de ani de când, prin semnarea Păcii de la Bucureşti, încălcând toate normele de drept ale vremii, Turcia ceda Rusiei o parte a Moldovei, situată între Prut si Nistru. Numit de atunci "Basarabia", acest teritoriu, locuit în majoritate de români, a fost supus unei politici intense de rusificare şi de colonizare, mai întâi prin politica expansionistă ţaristă, care a fost continuată mai târziu cu atrocităţile comise de puterea bolşevică. Împreună cu invitaţii acestei ediţii speciale "Omul şi timpul", vor fi evaluate consecinţele acestor politici asupra populaţiei româneşti din acest spaţiu.
Invitaţi: Emil Constantinescu (preşedinte al României în perioada 1996 - 2000), Mircea Druc (prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 1990 -1991), prof. univ. dr. Ioan Scurtu (preşedintele secţiei de Ştiinte Istorice şi Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România), prof. univ. dr. Gheorghe Cojocaru (istoric, şeful Comisiei de Investigare a Crimelor Comunismului din Republica Moldova), prof. univ. dr. Dan Dungaciu (directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internationale al Academiei Române), Alexandru Lesco (fost deţinut politic al regimului transnistrean).
Moderatori: Nicoleta Epure, Rafael Udrişte şi Marian Voicu.
Producator: Elena Dinu
Transmisiune directă.

VIDEO: Credinţă şi terorism

Emisiunea De la + la infinit /”Credinţă şi terorism”
TVR INFO din 3 decembrie 2011
Invitați:
Claudiu Târziu (directorul Asociației și Revistei ROST)
Bogdan Stanciu (preşedintele Asociaţiei PRO VITA Bucureşti).
Prin telefon conf. univ. dr. Cristian Barna (Acad. Nat. de Informaţii Mihai Viteazul)
Realizator: Răzvan Bucuroiu

Ce am fost şi ce am ajuns...

Scrisoare de la Ioana Bogdan care, acum trei-patru decenii, făcea emisiuni la TVR alături de Tudor Vornicu:

 Dragelor si dragilor,

Am primit de la un prieten, din Canada lui frantuzeasca,  un cantec al lui Johnny Holliday, din 1970, de care n-am auzit niciodata. E atat de romanesc…Cred ca are la baza un cantec popular din Nord (Maramure, Oas). In textura orchestrala sunt folosite instrumente romanesti. Ce face naiul in introducere…doina sfasietoare. M-a impresionat, in masura in care m-a stupefiat. Cum o fi aparut cantecul asta? De ce n-am auzit de el niciodata? Sunt 41 de ani de cand se pare ca l-a cantat Johnny Holliday… Era la moda pe atunci  folclorul romanesc, mai ales in Franta. Marile noastre ansambluri folclorice, fie-le tarana usoara, din Vrancea, Maramures, Oas, Bistrita, Teleornman, Craiova, Constanta, Suceava si Bucuresti rupsesera gura festivalurilor folclorice  din Europa si din alte lumi mai departate.  Iia romaneasca se purta pe tot globul (miscarea flower-power). Vezi si Marie Laforet la Cerbul de aur…si alte vedete… Maria Tanase luase prestigiosul premiu “Charles Cross” in Elvetia, cu un disc bilingv cu cantece populare romanesti. In Olanda se declansase o adevarata nebunie, ca si in Elvetia: cluburi cu dansuri si cantece  în costume populare romanesti, cum sunt cele de dansuri latino la noi, acum. Cooperatia mestesugareasca inregistra castiguri enorme exportand costume populare: gagi, ilice, ii din borangic, traistute… Pamantenii Nordului sau ai Alpilor alcatuiau ansambluri folclorice cu profil muzical-coregrafic, dupa model romanesc.

Mi-aduc aminte ca am avut si eu in Albumul duminical o asemenea formatie din Elvetia. Se numea “Frunza verde” si  umbla in turneu prin lume cu un program de cantece si dansuri populare romanesti, fara niciun picior de roman in distributie. Ridicau salile in picioare pretutindeni. Si in Romania.  La TVR au fost fantastici. Ne-au luat graiul.  Naiul nostru se invata la o scoala speciala, la Amsterdam. Zamfir zapacise lumea intelectuala si cinematografica a Apusului. Chinezii cantau in limba romana de te cruceai…

Ce s-o fi-ntamplat cu noi intre timp?

Ioana

 

O nouă umilire a românilor în propria ţară

Cristian Tudor Popescu sintetizează excelent "afacerea" UMF Tg. Mureş. Nu mai am nimic de adăugat.Sublinierile cu bold îmi aparţin.

"...la ce folosesc termenii medicali în maghiară? La comunicarea exclusivă cu pacienţi şi medici unguri. Deci, la crearea în România a unui circuit etnic închis în materie de sănătate şi boală, viaţă şi moarte. Şi asta pe banii statului român.
     Zisa maghiarizare a cancerului şi apendicitei vizează alimentarea unui exclusivism arogant  printre etnicii maghiari din România. Orice segment din viaţa socială în care accesul „valahilor” poate fi interzis, măcar prin bariera limbii, reprezintă un substitut al graniţelor teritoriale la care visează extremiştii maghiari,  un apel la amintirea dominaţiei limbii maghiare în Austro-Ungaria transleithană, când  fără să ştii ungureşte nu aveai şanse în administraţie, justiţie sau educaţie, fie că erai român, fie că erai slovac, sloven, ucrainean, sârb sau evreu.
     De ce face asta acum UDMR nu mă interesează. Dar pedeleului e bine să i se spună ce îşi asumă satisfăcând, ca să rămână la putere,  cererea şantajistă a tovarăşilor de guvern: o nouă umilire a românilor în propria lor ţară."

Sursa: Gândul.

TVR Info: Despre Biserica Ortodoxă Română în comunism

via Ionuţ Trandafirescu

În cea mai recentă ediţie a emisiunii sale de pe TVR Info, De la plus la infinit, din 10 martie a.c., dl Răzvan Bucuroiu a abordat un subiect greu şi încă nebulos pentru prea mulţi români: cum a rezistat Biserica Ortodoxă Română în anii prigoanei comuniste. Despre absurdul comunismului, despre rezistența anticomunistă, despre marile personalități ale intelectualităţii româneşti care au trecut prin malaxorul puşcăriilor comuniste, despre nevoia de a canoniza sfinţii închisorilor comuniste, despre vechea şi noua elită au vorbit, în studio,  doi admirabili cărturari: istoricul George Enache și scriitorul Sorin Lavric. De asemenea, a intervenit telefonic doamna Lidia Stăniloae, fiica marelui teolog Dumitru Stăniloae.

Marți, 13 martie, ora 19:00, la Librăria Bizantină, va avea loc un eveniment din aceeași perspectivă: Fenomenul Pitești după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi?