Dialog în pridvor cu Basarab Nicolescu

"Pentru mine, intoarcerea spre cer nu e o metafora, ci un fapt concret"

Savant de notorietate mondiala, Basarab Nicolescu este, surprinzator sau nu, prea putin cunoscut la el acasa. Fizician, filosof, scriitor, profesor universitar, Doctor Honoris Causa al catorva universitati din tara, membru de onoare al Academiei Romane, energic animator cultural, dar si un om profund credincios.
Nascut la 25 martie 1942 in Ploiesti, a absolvit Facultatea de Fizica a Universitatii Bucuresti si apoi a obtinut o bursa a statului francez, in virtutea careia a evadat din lagarul socialist. Exilului ii datoreaza in egala masura cariera si devenirea spirituala. Traieste la Paris, dar obligatiile profesionale il obliga sa colinde lumea in lung si-n lat.
Opera sa cuprinde peste 130 de lucrari despre fizica si numeroase lucrari privind transdisciplinaritatea - un concept creat de el. In ultimii ani, si-a dedicat mare parte din energie promovarii dialogului Stiinta - Religie.

- "Pentru mine, intalnirea cu parintele Galeriu a fost primul miracol din viata mea."

- "Sunt lucruri care, dincolo de dogma si rafinamente teologice, te apropie cel mai mult de Dumnezeu."

- "Credinta este pentru mine o constanta si ma mobilizeaza in toate actiunile mele. In acelasi timp, nu sunt un propagandist al ortodoxiei."

- "Stiinta nu se preocupa de divinitate, nu spune daca exista sau nu Dumnezeu."

- "Pentru mine credinta fara stiinta este ca un surd, iar stiinta fara credinta este ca un orb."

- "Eu cred in Dumnezeul cel viu! Dumnezeul pe care il simt si care imi ghideaza fiecare pas si fiecare cuvant, chiar acum in dialogul nostru."

- "Deodata, mi-a aparut o prezenta, ca un martor, probabil ca teologii ar spune un inger."

- "Evolutionismul si creationismul pot sa mearga foarte bine in paralel. Nu trebuie sa interpretam textele biblice in sens literal. Interpretarea literala ii amputeaza lui Dumnezeu transcendenta."

Am avut cu domnia sa un dialog interesant, care unora le va placea, pe altii ii va suprinde, iar pe multi probabil ca ii va indispune. Il puteti citi aici. Astept comentarii. Sint convins ca vor fi :-)

Părintele Arsenie Boca, evocat la Radio România

Joi 6 mai 2010, de la ora 18.30, Teatrul Naţional Radiofonic organizează audiţia cu public a spectacolului de teatru-document Părintele Arsenie Boca – Sfîntul şi omul cavernelor, o producţie realizată în cadrul proiectului Biografii, memorii, difuzată la Radio România Actualităţi.

Scenariul radiofonic: Ion-Costin Manoliu.
Regia artistică: Nicolae Mărgineanu.
Cu participarea preotului Nicolae Streza.
În distribuţie: Mihai Bica, Dan Săndulescu, Alexandru Suciu, Alexandru Nedelcu, Alin Panc, Armand Calotă, Constantin Bărbulescu, Orodel Olaru.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia muzicală: Stelică Muscalu.
Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

Producător: Magda Duţu.

Evenimentul va avea loc la sediul Fundaţiei Creştine “Părintele Arsenie Boca” – str. Barbu Delavrancea nr. 3, et. 1, ap. 2, sector 1 – Bucureşti.

----------------------

Spectacolul radiofonic Părintele Arsenie Boca – Sfîntul şi omul cavernelor va fi difuzat la Radio România Cultural pe 11 mai a.c., începînd cu ora 19.00.

Chipul comunismului, în două reportaje

Vă recomand două texte de Dia Radu, care zugrăvesc în mod excepţional chipul monstruos al comunismului. Poveşti cutremurătoare pe care nu avem voie să le ignorăm sau să le uităm.

Experimentul Piteşti

În 1949, NKVD-ul şi autorităţile comuniste au aplicat pe deţinuţii politici închişi la Piteşti un experiment de reeducare prin tortură, unic în lume prin principiul lui de transformare a victimelor în călăi.

Citiţi aici.

Imagine de deasupra intrării în fosta închisoare Piteşti.

Viaţa mea în dosarele lor

Când, după zece ani de cereri şi presiuni, SRI a acceptat să facă publice dosarele de Securitate, politica românească a fost zguduită de verdicte de poliţie politică şi deconspirări. La oamenii de rând, care au aşteptat ani să-şi vadă dosarele, nu s-a prea gândit nimeni. Unii au plâns discret, alţii s-au enervat, alţii au leşinat la citirea lor. Pentru ei, dosarele de Securitate sunt nişte cutii cu surprize ce le pot da viaţa peste cap pentru totdeauna.

Citiţi aici.

Filă din dosarul Gavrilescu de la Securitate, în care se arată că soţia acestuia îl turna.

Rost nr. 87, omagiu Olgăi Greceanu

A apărut numărul 87 (mai) al revistei ROST, care îi este dedicat marii pictoriţe Olga Greceanu, prima femeie căreia i s-a îngăduit să predice în biserică.

„În perioada dintre cele două războaie mondiale, era unul dintre cele mai cunoscute nume ale României. Alături de pictoriţe ca Cecilia Cuţescu-Storck sau de sculptoriţe ca Miliţa Petraşcu, Olga Greceanu a făcut parte din prima generaţie de femei afirmate în viaţa publică în secolul al XX-lea. Spre deosebire de domnişoarele de pension, care până atunci pictau sau brodau buchete de flori, tinerele înzestrate născute în preajma anului 1900 au avut şansa emancipării, posibilitatea afirmării profesionale, beneficiind de o pregătire artistică universitară şi de aprecierile criticilor consacraţi. Olga Greceanu a abordat genul cel mai dificil, grav şi plin de răspundere, al compoziţiei monumentale, întrecându-i, prin fermitatea stilului, pe toţi confraţii de breaslă. [...]

A realizat mari ansambluri murale, cum sunt frescele de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (1937), de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române (1942), din clădirea Sinodului (1933–1966) sau mozaicurile bisericii Mănăstirii Antim (1949– 1950) din Bucureşti. S-a afirmat şi prin tablourile de şevalet, care puteau fi văzute în numeroase expoziţii personale sau de grup la care a participat în România, dar şi în străinătate: la Barcelona (1929), Paris (1937) sau New York (1939).

Artista s-a impus şi ca scriitoare, cu idei noi şi îndrăzneţe, publicând mai multe cărţi, studii fundamentale de teoria artei, cum sunt Compoziţia murală: Legile şi technica ei (1935) sau Specificul naţional în pictură (1939), dar şi scrieri istorice şi literare, romane şi nuvele, precum şi numeroase articole în presă. [...]

Prin tot ce a pictat şi a scris, Olga Greceanu şi-a manifestat convingerea că expresia supremă a artei plastice este pictura religioasă, însufleţită de cele mai înalte idealuri, pe care le transpune direct prin linii şi culori.” – scrie criticul şi istoricul de artă Adina Nanu în „dosarul Olga Greceanu” publicat de ROST.

Din această ediţie a ROST vă recomand să nu treceţi cu vederea nici textele: Transumanismul. Spre o nouă utopie a ororii?, de Alexandru Racu, Mitologiile Occidentului, de Constantin Mihai, Vasile Paraschiv: în numele victimelor comunismului, de Mircea Stănescu, Alexandru Mihăilă – între magie şi iubire, de Viorel Patrichi, Evola şi ale sale “Orientări”, de Dragoş Moldoveanu, Centenar Dan Vizanty. O palmă usturătoare dată de români aviaţiei americane, de Daniel Focşa, Arătările Mântuitorului după Înviere, de Pr. Gheorghe Calciu, şi Liberalismul taliban, de Alexandru Racu.

----------------------------------------------------------------

Revista ROST poate fi achiziţionată în sistem de abonament şi în:

- Bucureşti – de la librăria “Sophia” (str. Bibescu Vodă nr. 24, lîngă Facultatea de Teologie),

- Constanţa – de la „Librăria Brâncovenească” (str. Vasile Lupu nr. 43),

- Focşani – de la librăria „Cuvîntul”,

- Bacău – de la librăria „Glisando” (str. Nicolae Bălcescu nr. 8)

- Suceava – de la librăria “Sf. Voievod Ştefan cel Mare” şi Sedcom Libris (str. Mihai Viteazul nr. 23)

- Iaşi – de la librăriile Sedcom Libris;

- Braşov – de la librăria "Okian" (str. Mureşenilor nr. 1)

- Cluj – de la librăriile Arhiepiscopiei Clujului;

- Tecuci – de la librăriile „Cristian”,

- Fălticeni – de la librăria „Creanga de Aur” (str. Republicii nr. 9, între biserica Adormirea Maicii Domnului şi Primărie).

Revista ROST caută distribuitori în toată ţara: biserici, mănăstiri, firme locale de difuzare a presei librării şi persoane particulare. Pentru detalii, sunaţi la 0740.103.621.

Pe scurt

* POMENIRE. Joi, 29 aprilie a.c., ora 10.00, la Biserica Sf. Ilie - Gorgani, se va oficia o slujbă de pomenire pentru patru mari luptători anticomunişti, foşti deţinuţi politic: Pr. Gheorghe Calciu, Nicu Naum, Dimitrie Paceag şi Zahu Pană. Dumnezeu să-i odihnească şi să-i pomenească întru Împărăţia Sa!

* EROARE? Regele Mihai va participa la parada din 9 mai de la Moscova - anunţă ziuaveche.ro. Cu acest gest cred că majestatea sa îşi reduce drastic ultima brumă de încredere, care i-a rămas după coabitarea cu PSD şi tandemul Iliescu - Năstase. Dacă puteam admite că 23 august 1944 a fost o eroare datorată tinereţii suveranului, această nouă legitimare a comunismului şi a împărţirii lumii între URSS şi anglo-americani, săvîrşită la apusul vieţii, nu mai este scuzabilă. De la politicienii români mă aştept la orice compromis, dar pe rege ce (sau cine) îl mînă la Moscova?

* FOLLOW THE MONEY. Dl Ioan T. Morar sprijină pe faţă proiectul Gold Corporation de la Roşia Montană şi îi ia în băşcălie pe cei care se opun. Referindu-se la conferinţa Roşia Montană nu e de vînzare!, dl Morar scrie pe blogul său: "Sigur, toată lumea ştie cui aparţine sloganul cu Roşia Montană. Unor ecologişti isterici şi, mai nou, violenţi, care vorbesc neîntrebaţi. Şi care ar vrea să alunge din zona Apusenilor ultima şansă de redresare economică. Şi să-i lase pe locuitorii de aici săraci, flămînzi, disperaţi. După ce au văzut că Europa este mai fermă în privinţa exploatărilor aurifere, “verzii” s-au dezlănţuit la noi, unde încă nişte autorităţi se mai lasă speriate."

Dincolo de răutăţi de genul "ecologişti isterici" (cine, doi profesori doctor renumiţi?) şi "violenţi" (În ce sens, verbal sau fizic? Şi de ce nu ne dă dl Morar şi exemple?), aş vrea să ştiu ce resort stă îndărătul acestei luări de poziţie. Antipatia dlui Morar pentru colegii săi "caţavenci" care s-au opus şi se opun proiectului (Mircea Toma şi Liviu Mihaiu), dispreţul pentru unii profesionişti care s-au pronunţat net contra proiectatului dezastru din Apuseni sau altceva? Pentru că nu pot să cred că dl Morar nu cunoaşte realitatea şi nu evaluează corect nenorocirea care ar fi declanşată o dată cu începerea proiectului Gold.
[Şi ca să preîntimpin o întrebare pe care văd că dl Morar a pus-o şi altor comentatori, da, am fost la Roşia Montană, am vorbit cu ambele părţi, cunosc subiectul, pe care l-am întors pe toate feţele.]


Later edit

* OF! Deşi mi-am schimbat gazda blogului de un an de zile, mai sînt foşti cititori ai mei care mă caută la vechea adresa: http://www.rostonline.org/blog/claudiu/ Îmi pare tare rău că n-am avut priceperea să pun o ultimă postare acolo în care să indic noua adresă, iar acum nu mai pot face nimic. Dar îmi pare bine că măcar am încheiat cu textul ăsta: "ÎPS Bartolomeu: Nu trebuie să luptăm împotriva apocalipsei, ci s-o traversăm fără vătămări sufleteşti".

* REVOLUŢIE. Criza presei tipărite se prelungeşte, în vreme ce o adevărată revoluţie, despre care am mai scris, are loc pe online. Şi e natural aşa, de vreme ce pînă şi eu, ziarist cu state vechi să zic aşa şi conservator pînă-n prăsele, mă plictisesc după ce frunzăresc ziarele de dimineaţă şi trec imediat la bloguri pentru a afla adevăratele ştiri. Tot mai mulţi jurnalişti şi-au făcut bloguri şi s-au emancipat de ziarele pentru care au lucrat. Ei publică informaţiile pe care nu le publică nici un jurnal, şi au succes. Dintre cei care sînt pe valul revoluţiei nu pot să nu-l amintesc măcar pe fratele meu :), care face Reporter Virtual. Gazetele care nu ţin cont de aceste schimbări, se vor stinge în cele din urmă.

* ROMÂNIA PROFUNDĂ. Joi, 29 aprilie a.c., la Biblioteca Judeţeană Bacău, scriitoriul Ovidiu Hurduzeu va ţine conferinţa "România profundă: soluţii vechi pentru crize noi." Prflej şi pentru lansarea volumelor Mişcarea conservatoare, de Paul Gotfried şi Economia libertăţii - antologie de e John Chrisostom Medaille şi Ovidiu Hurduzeu. Despre aceste cărţi vor vorbi Alin Voicu, Marius Manta, Alexandru Ciolan şi Ioan Enache.

Două reviste ale laicatului sînt boicotate de Patriarhie. Trebuie să răspundem

BOICOTAŢI TRUSTUL BASILICA!

Iulian Capsali

Nu am scris niciodata cu ostilitate despre trustul Basilica, pe care l-am privit mereu cu simpatie, asa cum am facut cu orice incercare de a “imbiserici” presa din Romania. Eu insumi am participat, prin emisiunea pe care am facut-o acum ceva vreme, la aceasta incercare, dupa puterile mele marunte, constient fiind ca in tara noastra nu prea exista jurnalisti care sa inteleaga lumea Bisericii. O lume care, de cele mai multe ori din pacate, este perceputa ostil in media. Chiar zilele trecute (pe 16 aprilie a.c.) am participat ca invitat la o emisiune a televiziunii Trinitas, parte a acestui trust al Patriarhiei Romane. Emisiunea a fost o reusita; echipa emisiunii, inclusiv cea tehnica, a fost multumita de rezultat (ca om care a lucrat in televiziune am cea mai mare incredere in cuvantul acestor profesionisti care nu au motive sa te gratuleze inutil); chiar si publicistul Marius Vasileanu (de obicei extrem de critic si un “client” al comunicatelor de protest din Dealul Patriarhiei) a facut o recenzie pozitiva in presa. Reactiile publicului nu cred ca au avut un alt curs; nu ar fi fost motive. Realizatorul emisiunii m-a pus sa promit ca o sa revin. Cu parere de rau, nu o sa o mai pot face. Sa ma explic.

Dat fiind boicotul pe care il sustine Patriarhia Romana asupra oricaror altor publicatii crestine in afara celor proprii, ma vad in postura de a anunta, la randul meu, boicotul total asupra acestui trust de presa. Asupra deciziei anuntata parohiilor cu data de 12.04.2010, nu am avut cunostinta la data prezentei mele in emisiunea postului Trinitas TV. In timpul Saptamanii Luminate, Administratia Patriarhala se gandea la binele parohiilor si manastirilor, care sufera din cauza problemelor financiare. Luni se dadea ucazul prin care se purcede la scoaterea revistelor Lumea Credintei si Lumea Monahilor din pangarele bisericilor, vinovate de aceasta situatie grava. Deci nu ziarul Lumina, un ziar indigest dar care este bagat cu forta pe gatul parohiilor si manastirilor din Romania este cauza, ci doua reviste care se se sustin singure, doua initiative ale laicatului crestin-ortodox. Unanim recunoscute ca fiind extrem de obiective – considerate prea precaute chiar in opinia unor credinciosi mai combativi, ca sa ma exprim eufemistic - revistele mentionate nu fac decat sa informeze si, acolo unde pot, sa zideasca sufletele celor ce le citesc.

Nu birurile directe sau indirecte, de care se plang preotii de parohii fara sa fie auziti decat de bunul Dumnezeu, dintre care unele merg la sustinerea trustului Basilica, ci initiativele private cu pricina sunt cauza “poblemelor de ordin financiar” din parohii si implicit din B.O.R. Cum pot doua reviste unde au fost publicati cei mai mari duhovnici ai acestei tari, ganditori crestini sau simpli credinciosi, unde au fost povestite minuni si s-au combatut erezii bigote sau zelotiste, care ne prezinta inclusiv starea ortodoxiei in lume - chestiuni pe care media secularizata le desfide sau le ocoleste daca nu au doza de senzationalism si/sau de potential scandal - reviste care, dupa vanzarea din pangare, lasa un procent semnificativ din pret acelor parohii sau manastiri, deci care contribuie, subliniez, contribuie, adauga la banul parohiei si a manastirii, si nu iau, cum pot acestea sa creeze probleme financiare? Sa fie un mister sau cel mai pur cinism cu putinta? Despre binecuvantarea Patriarhiei nu cred ca are rost sa mai vorbim. Sub patriarhatul vesnicului de pomenire P.F. Teoctist, atatia ani de zile, revistele au fost prezente la pangare. Deci au avut girul si binecuvantarea Patriarhiei. De ce nu o mai au acum? Au fost publicate articole care sa fi lezat ortodoxia? Daca da, atunci sa fie aratate. Daca nu, atunci inseamna ca este doar un pretext, tot atat de relevant ca si problema financiara a parohiilor.

Aceste masuri de centralism autoritar, pe care Romania le-a cunoscut pana in dec. 1989, sa fie remanente in B.O.R.? Nu se doreste decat o presa controlata la maximum si indepartarea laicatului ortodox ca voce din Biserica? Deja noul statut al B.O.R. facuse ca vocea laicatului sa fie inlaturata din deciziile sinodale; acum se suprima “ultimile ramasite” ramase prin pangare? Ce urmeaza? Care ar fi urmatoarele masuri pentru ca sa asistam la victoria totala asupra laicatului din B.O.R. si pentru ca apetitul de control absolut sa fie satisfacut iar monopolul Patriarhiei fara rest? Care ar fi limita acestor masuri? Urmeaza sa fie scoase din pangare cartile editurilor crestin-ortodoxe asupra carora Patriarhia Romana nu detine controlul, asa cum deja se zvoneste?

Pana cand se va raspunde la aceste intrebari si pana cand revistele mentionate nu vor fi repuse in drepturile lor la pangare, propun tuturor credinciosilor ortodocsi sa se alature acestui boicot impotriva trustului de presa Basilica, prin neparticiparea la emisiuni si/sau prin refuzul de a publica in presa scrisa ce apartine acestui trust media. Daca lucrurile nu intra pe un fagas normal, firesc, de comuniune, atunci propun ca organizatiile Laicatului Ortodox sa se adune in FOR si sa dezbata situatia creata, pentru a se hotari masurile ce urmeaza a fi luate in contracararea acestei anomalii din relatia dintre Patriarhia Romana si credinciosii laici ai Bisericii.

Am scris aceste randuri nu dintr-o fronda juvenila (nici nu prea ar mai putea fi cazul, in ceea ce ma priveste), nici din dorinta de a intra in conflict cu actuala Administratie Patriarhala – departe de mine acest gand, ci doar datorita faptului ca mi se pare cu totul inacceptabila aceasta fractura din cadrul BOR, aceasta lipsa totala de comunicare dintre ierarhie pe de o parte si preoti plus credinciosi pe de alta parte, sciziune pe care actualele decizii, complet arbitrare, nu fac decat sa le adanceasca. Orice madular responsabil al Bisericii nu poate ramane impasibil in fata unei asemenea perspective. Mai ales ca vremurile ce se anunta, agresivitatea manifesta a secularismului asupra cetatii, a familiei si a persoanei, nu ne permit ca sa inlocuim iubirea cu subjugarea in relatiile dinlauntrul Bisericii. Iubirea te face puternic, subjugarea te slabeste. Iar subjugarea nu are legatura cu smerenia, pe care o arata pururi Hristos Bisericii Sale.

24 aprilie 2010

UPDATE
O REVISTĂ ŞI DOI PATRIARHI

Sub semnul lui Eminescu

Ieri, tîrgul Ieşilor a fost scăldat în soare, azi...

De azi de dimineaţă şi pînă acum vreun ceas, la Iaşi a plouat cu găleata. Poate că din pricina vremii neprietenoase la deschiderea expoziţiei "Pe drumul Invierii" am avut o asistenţă puţin numeroasă. Însă, ne-am simţit excelent, ca între prieteni. Numai cei care împărtăşeasc mai mult de o idee, o emoţie legată de martirii noştri - s-au silit să ajungă la manifestare. Sîntem prieteni chiar dacă nu ne cunoaştem, prin eroii, martirii şi sfinţii noştri pe care îi re-cunoaştem şi îi cinstim. Aşa că am vorbit vreo două ore pe subiect, într-o atmosferă caldă şi plăcută. Vegheaţi de Eminescu, al cărui portret în peniţă trona deasupra prezidiului.

Părintele arhimandrit Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii Trei Ierarhi şi exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşi, părintele Dumitru Merticaru şi scriitorul Marcel Petrişor, fost deţinut politic timp de 13 ani, au încîntat auditoriul cu discursurile lor.
Expoziţia rămîne deschisă pînă pe 10 mai a.c.

De la stînga: Cassian Maria Spiridon, preşedintele USR Iaşi, Marcel Petrişor, arhim. Nichifor Horia, pr. Dumitru Merticaru