In Postul Mare, diavolul se intrebuinteaza mai mult ca de obicei sa ne risipeasca bunatatile duhovnicesti pe care eventual ne-am ostenit sa le adunam. Se vede asta inclusiv in cearta dintre fratii intru credinta din spatiul virtual. De aceea cred ca e foarte potrivit sa rememoram cum lucreaza Satana, cu ajutorul venerabilului preot sibian Nichifor Todor.
Am primit de la Mitropolia Clujului un comunicat privind intrarea preotilor in cursa electorala, comunicat pe care il redau integral mai jos.
Comunicat de Presă
"Mitropolitul Bartolomeu al Clujului doreste să precizeze că, într-adevăr, este autorul propunerii din 2004, în urma căreia Sfântul Sinod le-a interzis preotilor să se implice în politica partinică, dar nu este si autorul propunerii din martie 2008, prin care li se permite preotilor să candideze pentru consiliile locale sau judetene, asa cum în repetate rânduri a insinuat public purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Adăugăm precizarea că în urma Scrisorii Circulare emisă recent de către Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, până în momentul de fată nu s-a înregistrat nici o cerere în acest sens din partea vreunui preot, inclusiv din partea singurului care se declara deschis în favoarea militantismului politic al clerului si care i-a declarat personal Mitropolitului că întelege să-si vadă doar de misiunea preotească."
UPDATE
Parintele Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, face publica urmatoarea precizare:
"În legătură cu cele precizate în comunicatul de presă al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, de astăzi, 20 martie 2008, precizăm:
Atât în comunicatele de presă date publicităţii în zilele de 7 şi 13 martie 2008, referitoare la hotărârea Sfântului Sinod cu privire la posibilitatea preoţilor de a candida numai ca independenţi şi numai în consiliile locale şi judeţene, cât si în declaraţiile de presă făcute în acele zile pe această temă, nu am menţionat niciodată numele Înalt Preasfinţitului Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Concret, nici nu am fost întrebat şi nici nu am declarat că Înalt Preasfinţitul Mitropolit Bartolomeu a făcut propunerea care a stat la baza hotărârii Sfântului Sinod din anul 2004, nici că la ultima şedinţă sinodală ar fi propus ca preoţii să poată candida ca independenţi în consiliile locale şi judeţene".
Oana Iftime atrage atentia asupra unui pasaj sa-i zic... ciudat din Pastorala Sf. Sinod la Duminica Ortodoxiei. Ea a sesizat citeva rinduri care ne contrazic credinta. Si textul acela e semnat - probabil "in orb" - de sinodalii nostri. Sint convins ca altminteri nu le-ar fi scapat una ca asta. Dar cine o fi facut textul?
Interesant, nici un preot nu s-a sesizat (cel putin nu public) cu privire la chestiunea in discutie, desi cu totii au avut obligatia de da citire pastoralei in biserica duminica trecuta. Iata ce pot face uneori femeile (apropo de o postare de mai jos).
Oana Iftime, care califica pastorala drept hulitoare, arata: "Cu voie sau fără de voie, a unuia sau a mai multora, iconomia mântuirii, chenoza, jertfa Mântuitorului au fost batjocorite exact în perioada de post rânduită spre amintirea acut conştientă a Patimilor şi a Răstignirii:
«Pe de altă parte, în icoana Domnului Iisus ne recunoaştem pe noi înşine şi pricepem de ce Dumnezeu, după ce a zidit lumea, a încununat-o cu gândul "Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră" (Facere 1, 26). Acest plural "să facem" denotă că în acel moment Fiul, ca Logos, era împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Aşadar, dacă omul va avea chipul lui Dumnezeu, şi Hristos-Dumnezeu va avea chipul omului, iar aceasta nu doar prin materialitatea trupului primit de la Sfânta Fecioară Maria, ci şi prin prototipul creat de cuvintele lui Dumnezeu-Tatăl. Virtual, Dumnezeu-Fiul avea chipul omului încă dintru început, ceea ce înseamnă că El S-ar fi întrupat oricum în chipul omului, chiar dacă Adam nu ar fi căzut din Rai. (Pastorala Sfântului Sinod al BOR la Duminica Ortodoxiei, 16 martie 2008).»
(...) Dacă nu cădea Adam, se cheamă că ar fi stăruit în bine, având pururi harul, prin care ar fi fost nemuritor. Dar a căzut, iar Revelaţia ne vorbeşte despre Întrupare ca mijloc al mântuirii noastre din robia morţii aduse, în fire, de neascultarea lui Adam. Nu se vorbeşte nicăieri despre cum S-ar fi întrupat Fiul în absenţa căderii, ci despre cum S-a întrupat Fiul din pricina căderii, cu voia Sa care nu poate fi constrânsă, din iubire pentru oameni, spre restaurarea firii noastre."
Ma opresc aici. Cred ca e relevant. Restul textului, cu amanunte foarte interesante, il aveti pe blogul Oanei. Ii va raspunde cineva?
Asta noapte a trecut la cele vesnice, dupa o suferinta de citiva ani, PS dr. Ioan Mihaltan, fostul episcop al Oradei. Prea Sfintitul se pensionase anul trecut, din pricina bolii.
Nascut pe 27 septembrie 1926, in localitatea Ohaba, din judetul Alba, a fost licentiat in Teologie la Sibiu, acolo unde a si primit preotia (ca preot celib) in anul 1951. A fost mai multi ani preot in satul Ohaba si apoi duhovnic al Institutului Teologic Sibiu. A obtinut titlul de doctor in 1985 si a fost profesor la Teologie in Sibiu.
In 1990 s-a calugarit la manastirea Simbata de Sus (Fagaras), iar in 1992 a fost ales episcop al Oradei. Cei care l-au cunoscut bine spun ca era un ierarh adinc induhovnicit.
Va fi inmormintat miercuri, la Ohaba.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
"Evenimentul Zilei" deschide azi un subiect de dezbatere interesant. Pacat ca o face slab documentat, superficial si rau-intentionat. Textul intitulat polemic "Crestinismul si marginalizarea femeii" este, in fapt, un atac asupra Bisericii, care ar dispretui si prigoni femeia, din motive teologice sau pretins teologice. Nu e o demonstratie, ci o afirmatie. Evident, garnisita cu citeva trimiteri "bibliografice", ca sa aiba aparenta de lucrare serioasa. Autorul anonim (caci textul nu e semnat; o fi un semn ca are constiinta si ii este rusine, sau o simpla scapare?) pare a fi sub influenta unei lecturi proaspete, poate singura.
Parerea mea este ca femeia a fost readusa la conditia sa fireasca de catre crestinism. Crestinismul n-o marginalizeaza, ci ii confera un rol deosebit de cel al barbatului, cum e si natural. Femeia in crestinism este cinstita cum se cuvine.
Prin femeie s-a nascut Fiul Omului, adica Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Mintuitorul Iisus Hristos. Daca femeia era desconsiderata, deci nevrednica de o asemenea misiune, sigur gasea Dumnezeu alta solutie de a ne aduce pe calea mintuirii.
Calendarul crestin ortodox este plin de femei sfinte. Daca Biserica le-ar fi crezut inferioare barbatilor, nu le-ar fi canonizat.
Invierea Domnului, marele praznic catre care ne indreptam, a fost vestita tot de femeie. Femeile L-au vazut primele pe Iisus Hristos inviat. Daca femeia ar fi fost nevrednica, El nu li s-ar fi aratat. Biserica nu poate sa desconsidere femeia, dar sa recunoasca in toate scrierile sale ca niste biete femei au vazut minunea intii.
Pe urma, nasterea de prunci este cu adevarat o minune la care participa femeia. Am mai scris cindva despre asta.
In fine, exista multe si poate mai convingatoare argumente, dar nu sint eu cel mai potrivit sa le identific si sa le reiau aici, ca un nespecialist ce ma aflu.
Nu inchei insa fara a pune citeva intrebari de bun-simt: daca femeia a fost asa de mult prigonita de Biserica, cum se explica faptul ca sint mai multe femeile credincioase decit barbatii credinciosi; si cum de sint si foarte devotate Bisericii? Or fi masochiste?
Va invit sa comentati, in ideea ca e posibil sa-i dumiriti si pe altii cum e femeia in Biserica.
Traian Basescu face politica din 1990, dar inca n-a invatat ca nimeni nu cistiga un razboi cu presa. Cu mass-media in majoritate ostile, mesajul este deformat, totul este rastalmacit, greselile sint exagerate, izbinzile - minimalizate, discursul ironizat sau deturnat... Basescu trebuia sa stie asta, pentru ca victoriile sale electorale n-ar fi existat fara sprijinul consistent al unei parti a presei (cum nici cele ale lui Iliescu sau Constantinescu).
De la inceputul mandatului sau de presedinte al statului, Basescu a provocat mereu presa. S-a bizuit pe faptul ca sint suficienti jurnalisti si directori de gazete/opinie care-l sustin, din diferite motive, mergind de la credinta ca el, Basescu, e solutia cea mai buna in acest moment, pina la interese meschine. Insa, pe masura ce mandatul i se apropie de final, sustinatorii se imputineaza, iar dintre cei ramasi, multi isi pierd credibilitatea. Pentru ca Basescu isi face rau singur. Este tot timpul pus pe harta si da impresia ca nu-l intereseaza decit conflictul. Promoveaza incompetenti, indiferenti sau corupti in treburile publice. In plus, de curind a lasat-o si pe propia fiica sa se faca de ris intrind cu alai, dar fara dexteritatile necesare, in politica.
Ultima sa iesire nervoasa, de aseara, impotriva presei, chiar daca este explicabila, nu e scuzabila. A extins nemultumirea - partial justificata - fata de unele ziare si televiziuni asupra intregii prese. A condamnat de la cap la coada, fara noima si deci fara credibilitate. Reactiile sint pe masura. Pina si un comentator ca Emil Hurezeanu, care se fereste de expresiile tari si care ii era favorabil pina deunazi, l-a taxat.
Basescu a dat apa la moara adversarilor sai si face ca acestia sa para indreptatiti acum in atitudinea lor - altminteri veche si motivata mai ales financiar.
Comportamentul public al presedintelui, din ultimul timp, poate avea mai multe explicatii. Fie a obosit si comite eroare dupa eroare, fara sa realizeze ce i se intimpla. Fie are o strategie gresita si isi imagineaza ca poate iesi invingator dintr-un razboi el si restul lumii. Fie l-a smintit puterea si nu-si poate reprima accesele de furie si de aroganta.
Oricare ar fi motivul, acest comportament nu este nici tolerabil, nici onorabil la nivelul functiei pe care o ocupa. O iesire ca aceea de aseara il poate costa pierdere alegerilor.
Realitatea TV anunta ca, in aceasta seara, ora 21.00, la Spitalul Universitar din Bucuresti, a murit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan. El suferea, de mai multi ani, de o boala cronica. Avea 66 de ani (impliniti la 1 ianuarie).
Ma intristeaza aceasta plecare, cu atit mai mult cu cit il stiam pe Ovidiu Iuliu Moldovan nu numai un om valoros, ci si un pretuitor al al traditiei si al culturii romane, si un apropiat al fostilor detinuti politici, in fata jertfei carora se inclina.
Postări
Comentarii
