Titlurile săptămînii pe ROSTonline.ro

Radu Gyr: omul sau opera?, de Bogdan Munteanu 

Permanenţe europene: Friedrich Alfred Schmid Noerr (1877-1969),  de Bogdan Munteanu

Sfântul Gorazd, episcopul martir de Praga, de Alexandru Nan

Mistica luminii la Blaga, de Const. Miu

Sub semnul “Rugului Aprins”,  de Răzvan Codrescu 

Filantropia Bisericii Ortodoxe şi globalizarea,  de Pr. Mihai Valică 

Evenimente culturale, de Alina Ioana Dida

Radu Gyr şi părintele Ştefan Marcu sînt veneraţi ca sfinţi

Încet, încet, cimitirul Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ devine locul de odihnă a tot mai mulţi mucenici ai temniţelor comuniste. După ce, acum şase ani, a fost îngropat acolo preabunul nostru părinte Gheorghe Calciu, iar, cu puţină vreme în urmă, lîngă el au fost reînhumate şi osemintele poetului Radu Gyr (despre care avva Iustin Pârvu, stareţul de la Petru Vodă, spune că sînt sfinte moaşte!), iată că pe 12 noiembrie au fost aduse şi rămăşiţele pămînteşti ale părintelui Ştefan Marcu din Vrancea, mort în condiţii suspecte, în anii '90. Părinţii de la Petru Vodă au văzut şi în acestea semnele sfinţeniei şi le tratează ca atare. Slujba de reînhumare a părintelui Ştefan a fost săvîrşită de un sobor de 12 preoţi, condus de părintele Iustin Pârvu. Chiar dacă autoritatea bisericească, respectiv Sf. Sinod al BOR, nu s-a pronunţat în cazul lui Radu Gyr şi al părintelui Ştefan Marcu, poporul şi o parte din cler încep să-i venereze ca sfinţi. Ştiu sigur asta, dar deocamdată cred că nu e bine să dau amănunte.
Biserica noastră încă nu a canonizat nici unul dintre sfinţii închisorilor comuniste, pe seama cărora evlavia populară pune minuni de cîţiva ani încoace. În vreme ce Biserica Ortodoxă Rusă a trecut în calendar peste o mie de neomartiri din timpul prigoanei comuniste, iar Biserica Ortodoxă Bulgară a anunţat recent că se pregăteşte să procedeze la fel cu o sută de martirizaţi sub comunism.

Titlurile săptămînii pe ROSTonline.ro

Triumful ideologiilor şi diluarea specificului naţional?, de Paul Nistor

 

Nu doar că trebuie să facem permanent dinstincţia între naţional şi naţionalism, dar trebuie să conştientizăm că ideologiile, utopiile şi principiile care stau suspendate fără rădăcini în lumea românească nu vor avea niciodată puterea să ne unească.  

 

Intelectul, Emoţionalul şi viaţa Bisericii, de Pr. Andrew Phillips 

 

Nu e vorba că intelectul e rău. Este bun, cu condiţia că duce la viaţa spirituală. Nu e vorba că emoţiile sunt rele. Pot fi benefice, atât timp cât ne conduc la viaţa spirituală.

 

Economie, Distributism şi Ortodoxie, de Pr. prof. dr. Mihai Valică 

 

Personal cred că Ortodoxia poate inspira şi ajuta puterii lumeşti şi politicii economiei distributiste, fără însă să amestece planurile şi scopurile fiecăreia în parte. Economiştii şi politicienii distributişti şi nu numai ei, au şansa să intre în istorie şi să facă istorie, nu doar economie şi politică, dacă vor ţine seama de precizările de mai sus, legate de rolul Bisericii Orotodoxe...

 

Un neomartir ortodox: Alexander Schmorell, de Pr. Alexandru Nan 

 

Deși recunoscut momentan doar de către Biserica Ortodoxă Rusă din afara granițelor, cei involvați în canonizarea lui Alexander Schmorell sunt convinși că și celelalte Biserici autocefale, și mai ales, Patriarhia Rusă, care a fost înștiințată despre canonizare, îl vor recunoaște în viitorul apropiat pe noul martir. 

 

Schelet, carne, piele, de Dan Stanca  

 

Domnul pentru a învia trebuia să moară întreg, fiindcă doar aşa spune evanghelia „nici un os nu i se va zdrobi”. Integralitatea Domnului reprezintă respectarea unui principiu geometric susţinut tocmai de scheletul din noi înşine.

 

Politica externă a Rusiei, de Alina Ioana Dida  

 

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice a organizat săptămâna trecută, sub egida Academiei Române şi a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, conferinţa Principalele coordonate ale politicii externe a Federaţiei Ruse, cu referire la perioada 2000-2012.

 

Edmund Burke şi critica Revoluţiei franceze, de Cristi Pantelimon 

 

Probabil că lecţia specificului politic este cea mai importantă pe care o predă Burke, dincolo de critica, să spunem, contextualistă, a Revoluţiei franceze. Este o lecţie extrem de actuală, în contextul în care astăzi asistăm la o încercare de ştergere a ideii specificităţii comunităţii politice pe ecranul globalizării economice şi sociale.

 

Ispita comunismului, de Gh. Buta 

 

Există creştini care se simt încă responsabili pentru răspândirea comunismului, considerând că apariţia acestuia a fost posibilă doar în contextul unei desacralizări generale a concepţiilor despre lume şi viaţă.

 

Vedere de pe Centură (III). Pontănacu vs. Chemical Dan, de Viorel Patrichi

 

Văzând il dottore Pontănacu dezastrul provocat de inteligența lui proprie, a aruncat anatema spre Partidu Bocilor: Adriean Videanu a luat jumătate de miliard de euroi de la Oltchim și l-a împins în față pe Chemical Dan, ca să astupe urmele amușinate.