Titluri noi pe www.rostonline.ro

Vă recomand de pe www.rostonline.ro:

Rădăcinile istorice ale Corectitudinii Politice. Sau despre terorismul cultural

"Corectitudinea politică încearcă să impună tuturor americanilor o uniformitate în gândire şi comportament, fiind, prin urmare, totalitară în esenţă. Rădăcinile sale pornesc dintr-o versiune de marxism ce îşi propunea răsturnarea radicală a culturii tradiţionale cu scopul de a provoca o revoluţie socială.

(...) Structura socială patriarhală va fi înlocuită cu modelul matriarhal; credinţa că bărbatul şi femeia sunt diferiţi şi au în esenţă roluri distincte va fi înlocuită cu teoria androginiei; concepţia că heterosexualitatea este normală va fi schimbată cu opinia că homosexualitatea este, în egală măsură, „normală”.

(...) Semnificaţia originilor istorice ale „corectitudinii politice” nu poate fi pe deplin înţeleasă decât dacă revoluţia iniţiată de Betty Friedan vizând rolurile sexuale este percepută în însemnătatea ei reală: ca manifestare a procesului revoluţionar social demarat de Karl Marx.

(...) Însă ideea transformării ordinii patriarhale în una matriarhală – obiectiv pe care şi-l propunea teoria inversării rolurilor sexuale – poate fi raportată direct la cartea lui Friedrich Engels, Originea familiei, proprietatea privată şi statul.

(...) „Corectitudinea politică” reprezintă marxismul, cu tot ce comportă acesta: pierderea libertăţii de expresie, controlul gândirii, răsturnarea ordinii sociale tradiţionale şi, în ultimă instanţă, un stat totalitar. În fond, marxismul cultural instaurat de Şcoala de la Frankfurt este mai terifiant decât marxismul vechi, economic, care a ruinat Rusia."

MŢR, între mărturisirea creştină şi propaganda homosexuală

 

Prin gestul condamnabil şi absurd al conducerii MŢR de a accepta ca muzeul să fie partener în manifestările detestabile legate de „luna istoriei LGBT”, prin proiectarea, chiar în studioul „Horia Bernea”, de filme de propagandă homosexuală, sunt întinate, în mod scandalos, memoria marelui Horia Bernea, dar şi credinţa, modul de viaţă şi valorile ţăranului roman – pe care Bernea a dorit să le prezerve cât mai vii, marturisindu-le prin „obiecte-martiri”, menite să îl faca pe omul de azi „să înţeleagă cât de sărac este în comparaţie cu strămoşii lui”. 

Comunismul şi cultura memoriei

 

Studiul abordează trei teme importante de dezbatere social-teologică în legătură cu trecutul totalitar recent. Prima este cultura memoriei și dificultățile, datorate biografiilor amestecate ale celor prezenți, pe care le întâmpină inclusiv la mai bine de două decenii de la căderea comunismului. A doua temă vizează caracterul comunismului de modernitate eșuată. Pentru Ortodoxia esteuropeană contemporană, evitarea unei lecturi calme a modernității se combină fatal cu ignorarea comunismului ca subiect de teologie a istoriei. În fine, textul scoate în evidență câteva tentative de interpretare teologică ortodoxă a comunismului, tot atâtea puncte de repornire în procesul de asumare în cunoștință de cauză a timpului care ne-a fost dat.

Steinhardt, Caragiale şi sufletul românesc

Nicolae Steinhardt nu reprezintă numai un caz remarcabil al unui evreu îndrăgostit de românism. Afinitatea lui nu se rezumă la o simpatie exterioară, ci implică şi o angajare existenţială, o veritabilă transmutaţie a condiţiei sale originare. Atât botezul său săvârşit în clandestinitatea închisorii, cât şi întreaga sa operă literară de după eliberare, poartă pecetea unei identificări conştiente, deliberate, izvorâtă din dragoste şi admiraţie, cu fenomenul românesc.

Vive la France! Et la famille?

Protestele francezilor sunt, aşadar, tot ce poate fi mai de bun simţ. Dar, tocmai de aceea, au o slăbiciune esenţială: nu sunt un protest moral, unul care să nege total, să desfiinţeze chiar şi posibilitatea căsătoriilor homosexuale. Se spune: „îi acceptăm, îi respectăm, îi îndrăgim pe homosexuali, dar nu credem că sunt suficient de rezonabili atunci când pretind că formează o familie, că pot avea copii”. Este o formă de protest, desigur, dar una care relativizează extrem o realitate devenită, iată, discutabilă şi disputabilă. 

 

Forul Ortodox Român pune întrebările cheie în chestiunea paşapoartelor biometrice

COMUNICAT DE PRESĂ

Mai multe asociaţii ale Laicatului Ortodox solicită informaţii privind caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor şi carnetelor de conducere biometrice

Luând act de discuţiile publice cât şi de rezonanţa socială deosebită provocate de introducerea paşapoartelor biometrice şi a noilor permise de conducere, pentru a înţelege dimensiunea reală a acestui eveniment, dar şi pentru a exprima public un punct de vedere, Forul Ortodox Român, organizaţie federativă a asociaţiilor de orientare creştin-ortodoxă, reprezentată de jurişti, teologi, matematicieni, specialişti I.T., jurnalişti, etc., a solicitat autorităţilor publice (Ministerului Administraţiei şi Internelor, Autorităţii de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Direcţiei Generale Paşapoarte, Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, Inspectoratului General al Poliţiei Române) informaţii privind caracteristicile legale şi tehnice ale acestor documente.

Persoană de contact:
Rafael Udrişte
rafael.udriste@gmail.com,
tel. 0748034951


CĂTRE:
Ministerul Administraţiei şi Internelor, d-lui Ministru DAN NICA
Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, d-nei Preşedinte GEORGETA BASARABESCU
Direcţia Generală Paşapoarte, d-lui Director General - Chestor de Poliţie AUREL VASILE SIME
Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, d-lui Director - Comisar Şef VLAD CORNEL
Inspectoratului General al Poliţiei Române, d-lui Comisar Şef de Poliţie BOŞMAN GINO

În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
În vederea lămuririi unor aspecte privind caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor biometrice şi ale noilor permise auto,
Prin prezenta, vă rugăm să răspundeţi la următoarea:


SOLICITARE DE INFORMAŢII PUBLICE


1.Care sunt caracteristicile (aprobate prin lege) ale documentului electronic românesc – paşaport şi permis de conducere - (tip de memorie, tip de criptare, model de RFID utilizat, rolul microchip-ului în gestionarea informaţiilor, câte nivele de securitate s-au proiectat pentru protecţia informaţiilor, cum se poate proteja informaţia la distrugere sau suprascriere)?

2.Care sunt standardele europene şi naţionale care au stat la baza proiectării arhitecturii interne a paşaportului românesc, în formatul actual, cuprinzând mediu de stocare electronică a datelor?

3.Care este instituţia investită cu protecţia şi accesul la datele înscrise în noile acte cu mediu de stocare electronică a datelor?

4.Ce instituţie şi la ce nivel (Punct de trecere a Frontierei, Unitate de Poliţie, Primărie, Spital, Consulat/Ambasadă, Autorităţi din alte ţări) are dreptul de actualizare şi/sau modificare a informaţiilor conţinute în mediile de stocare electronica a datelor cuprinse in pasapoarte/permise de conducere (Dispozitiv de Identificare prin Radiofrecvenţă DIRF (RFID) sau altceva). În acest caz este inclus, ca etapă obligatorie, şi acordul prealabil al posesorului documentului?

5.Care este procedura de supraveghere a autorităţilor cu privire la corectitudinea utilizării informaţiilor stocate pe microchip-uri în scopul strict al identificării persoanei?

6.Care este procedura de auditare a autorităţilor privind utilizarea corectă a informaţiilor stocate? Cine face auditul acestor autorităţi? Cine asigură auditarea nivelului de criptare a documentelor şi a metodologiei folosite ?

7.Care este actul normativ ce prevede sancţionarea instituţiilor cu atribuţii în materie, în cazul încălcării normelor de utilizare a informaţiilor stocate în microchip?

8.Care este garanţia (în condiţiile în care nu au apărut normele de aplicare a OUG 207/2008) că vor fi respectate prevederile art. 7 din Legea 248/2005 modificată prin OUG 207/2008 privind regimul de circulaţie al cetăţenilor români în străinătate?

9.Care este modalitatea de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor / permiselor de conducere cu medii de stocare a informaţiilor biometrice?

10.Care este istoricul modalităţii de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor electronice (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctaje tehnice acordate, etc.) şi care sunt criteriile care au stat la baza declarării câştigătorului. Totodată, care sunt costurile implementării noilor acte de identitate biometrice şi de unde provin fondurile necesare?

11.Ce studii de vulnerabilitate şi risc există asupra mediilor de stocare a informaţiilor biometrice sau a softurilor de scriere a noilor acte de identitate biometrice?

12.Care este standardul internaţional aplicat în România privind funcţionarea sistemelor care lucrează cu date personale?

13.De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând dotarea actuală a autorităţilor din România?

14. De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând tehnologia existentă la nivelul autorităţilor din ţările membre ale UE şi SUA?

15.Sunt garantate următoarele cerinţe de confidenţialitate şi securitate a informaţiilor cu caracter personal? Cum?
a. sistemul să permită doar identificarea persoanei prin citirea informaţiilor de pe document (inscripţionate sau conţinute în mediul/dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice), dar nu şi înregistrarea lor pentru utilizarea ulterioară (de ex.: cei care citesc documentul - paşaport/ permis de conducere etc. - nu pot salva informaţiile pentru o utilizare ulterioară în orice alt scop);
b. sistemul să permită interogări (cercetarea bazei de date) doar pe bază de mandat şi să se poată extrage informaţii (prin orice mijloc - imprimare, tipărire etc.) numai aferente persoanelor înscrise pe mandat.

16.Precizaţi temeiul legal potrivit căruia posesorul paşaportului/ permis de conducere poate să verifice daca informaţiile inscripţionate pe document – paşaport/ permis de conducere etc. – şi cele stocate în mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice sunt identice şi că nu există informaţii suplimentare nelegale sau pentru care nu şi-a dat acordul în scris.

17.Care este procedura legală privind consimţământul posesorului documentului în cazul modificării informaţiilor din mediul/ dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?

18.Care este fundamentarea juridică şi/sau tehnică potrivit căreia o memorie pasivă, cu rol de stocare a informaţiilor, în format criptat, nu a fost considerată ca suficientă pentru a fi inclusă în paşaportul electronic?

19.Care este actul normativ în temeiul căruia se impune inserarea în cuprinsul documentelor, paşaport/ permis de conducere şi CNP-ul posesorului alături de toate celelalte informaţii?

20.Care este procedura legală prin care posesorul documentului poate verifica informaţiile conţinute în dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?

21. A fost consultată Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la introducerea mediului/dispozitivului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei? În acest sens, există un act oficial în care să fie exprimată poziţia acestei autorităţi faţă de noile reglementări legislative privind paşapoartele/ permisele de conducere?


ASOCIAŢIA ZIARIŞTILOR ŞI EDITORILOR CREŞTINI, (A.Z.E.C.)
ASOCIAŢIA „PRO VITA” – filiala Bucureşti
ASOCIAŢIA „ROST”
FUNDAŢIA „SF. MARTIRI BRÂNCOVENI”.

(Prin Cabinet de avocatură Mihaela Dobre si Ion Ghigheanu)