Patriarhia a pornit recensămîntul ongiştilor cu sutană

Primesc de la cititori

Draga prietene,

Zilele astea m-am trezit cu o instiintare de la conducerea manastirii, cum ca in baza unei directive venita de la Patriarhie, toti vieţuitorii manastirilor din spatiul mioritic trebuie să declare daca fac parte din vreun ONG. Astfel, ca la vechea Securitate, desi nu ne mai duce nimeni la sectie, ni se inmaneaza niste foi in care declaram, citez, "pe propria raspundere", daca facem sau nu parte din aceste, probabil, cred ei, structuri subversive.

Metoda, de la conceptie si pana la punerea in practica, este tipic comunista. Desi nu fac parte din nici o asemenea organizatie, trebuie sa-ti marturisesc profunda ingrijorare, nu pentru ca as avea ceva de ascuns, ci mai degraba pentru modul in care suntem tratati. Insasi formularea din aceasta, sa-i zicem eufemistic, declaratie, te pune pe ganduri. Astfel, inainte de "marturisirea" activitatii "de bandit" in fata "onoratelor instante bisericesti" declaratia se face nu altcumva, ci "pe propria raspundere", de parca as putea fi pasibil cu vreun fel de pedeapsa, fie laica, fie bisericeasca, daca as face parte dintr-un ONG, ca membru asociat, fondator, voluntar si asa mai departe. Ca si cum onoratele instante de ancheta s-ar putea lasa induplecate de marturisirea mea, in timp ce, daca as ascunde aceasta implicare in sprijinul semenului, as putea suporta consecinte cel putin nebanuite, pentru ca nimeni nu poate banui ce mai inventeaza astia.

Stau si eu si ma intreb cu ce ii deranjeaza pe cei de la centru, daca unul sau altul este implicat in social, desigur implicare aparent incompatibila cu menirea monahului. Pentru ce trebuie sa inventariem de la gainile din cotet pana la cladiri, inclusiv aproximarea valorii acestora? Ceva nu miroase bine aici. Aceste intrebari sunt la origine, banale, "paranoia" vine pe parcurs.

Vazand lipsa de implicare a Bisericii in societate, neinformarea, mai mult, dezinformarea chiar, mai ales prin singura lumina care nu lumineaza, Lumina Patriarhiei, daca-mi permiti un rautacios joc de cuvinte rostit de un amic mai demult, vazand comunicatele laconice date din Deal atat in privinta cipurilor, cat si in privinta altor atacuri la adresa credintei, incepi sa-ti pui intrebari mai complexe, decat cele simple precum: ce este hartia pe care o semnez si unde ajunge?

In momentul de fata, dupa 20 de ani de asa zisa democratie, Romania zace inca in intuneric. Si, deci, in pacate. Ierarhia Bisericii alege sa schimbe (chiar daca motivat dogmatic) ordinea zilelor saptamanii, sa decida nu stiu ce alte schimbari, in timp ce adevaratele probleme apasa sufletul crestinului simplu, iar dezbinarea se adanceste de pe o zi pe alta. Ce face Patriarhia acum, e ca si cum un doctor da unui pacient schiop, cu dureri de ficat si stomac, cu tuse seaca si ochii injectati, o crema pentru acnee.

Adevaratele raspunsuri in societatea romaneasca, au venit si vin, firesc as putea spune, pentru o societate vie, de la omul simplu care activeaza intr-un ONG, ca e mai simplu de actionat asa. Insa, daca ne uitam bine, in spatele multora se afla duhovnici cu suflet viu, a caror ortodoxie nu este una de birou, ci una dupa duhul si trairea evanghelica. Si asta cred eu ca deranjeaza. Se doreste, iar aceste declaratii o dovedesc din plin, reducerea la tacere a vocilor din Biserica, acelea care deranjeaza. Se doreste ca Biserica sa nu se mai implice in "politica" (declaratie deja adoptata), ca aceia care ar trebui sa fie luminatorii orbilor sa nu-i mai calauzeasca pe acestia la lumina, ci sa-i conduca mai tare in intuneric. Avem de-a face cu un atac voalat la adresa dreptului la libera exprimare si asociere, sub pretextul ca nu este duhovnicesc. De parca tacerea si slugarnicia si-ar gasi fundament in Scriptura. Ceea ce vor mai marii nostri sa faca este sa ucida ultima farama de suflare in duh ortodox, care inseamna si actiune, nu numai marturisire. Pentru ca daca am arata numai pe dinafara a monahi, doar purtand haine decente si rostind cuvinte chibzuite, nu facem decat sa maimutarim un trai ingeresc pe care ni l-am asumat in intregime. Nu facem decat sa devenim niste maimutoi, care zambesc tamp cand li se vara in cetate un cal troian; sa ne transformam in yes-meni, sa secularizam unica si adevarata Biserica a lui Hristos.

Pentru ca daca vreun monah sau altul a ales sa se implica in vreun ONG, aceasta s-a facut tocmai pentru ca cei de la care trebuiau sa vina solutii s-au lasat asteptati, si ca tocmai Biserica, in loc sa ajute sa luminarea aproapelui, ii obtureaza vederea si mai tare. Astazi este 10 ianuarie 2011, data care apare si pe calendare, si pe ziare, si in mai multe locuri publice. Cine se face ca nu vede aceasta data, care cuprinde in sine si problemele curente, justificandu-se prin diverse argumente, canonice sau nu, dovedeste nu ca este citit sau intelept, ci ca este depasit de realitate, ca traieste intr-o lume paralela, captiv unor clisee si stereotipuri depsite si straine de duhul crestinesc.

Astazi, monahismul nu mai poate face abstractie de problemele zilei. In primul rand pentru ca il afecteaza direct, iar in al doilea pentru ca manastirile nu mai sunt asa izolate ca altadata, iar comunicarea se face astazi prin mijloace rapide. Nu putem face abstractie de aceasta, oricat ne-am dori. Fara doar si poate ca rostul unui monah este de-a deveni asemnea ingerilor, insa, daca vine cineva si ii cere sfatul, nu se poate sustrage motivand ascultarea sau canoanele. Asa, de pilda, putem gasi in traditia Bisericii, pustnici sau monahi care si-au parasit locul de rugaciune si linistea necesara contemplarii celor nevazute, pentru a se amesteca in forfota cetatii, in vremuri de prigoana. Or, astazi, nu avem de-a face cu o prigoana? Cand chipul lui Hristos, demnitatea umana, Biserica, valorile noastre sunt atacate subtil, noi sa ne facem ca nu le vedem? Si mai numim asta virtute? Am impresia ca este cineva care incearca sa ne vanda un alt set de valori, un set rasturnat si ipocrit.

Da, in Biserica, principiul fundamental care guverneaza toate este ascultarea, insa ascultarea merge pana la pacat si se face in numele lui Hristos. Ierarhii si mai marii de astazi ai Bisericii se comporta de parca ar fi stapani peste oameni, cand ei cei dintai ar trebui sa fie sluga tuturor. Asa spune Hristos! Or, cand s-a pus problema cipurilor, a homosexualitatii, a prostitutiei, a coruptiei, a plecarii din tara a unor oameni capabili, si asa mai departe, n-am vazut nici un ierarh sau sus-pus in fruntea miscarilor de protest. Sigur, nu implic faptul ca ar fi trebuit sa se asocieze asa, cu oricine, dar a lipsit orice luare de pozitie. In schimb, interzic altora sa marturiseasca, pe motiv ca "strica imaginea Bisericii", ca se folosesc de titulaturi "ortodoxe" pentru a se legitima in fata societatii. De parca unii ar detine monopolul in ortodoxie, fiind botezati in alte cristelnite...

Este evident, desi imi dau seama ca vor fi voci care sa conteste, ca avem de-a face cu o stalcire mascata a invataturii de credinta si un nou pas puternic inspre transformarea ierarhiei intr-un soi de casta, impropriu invataturii lui Hristos, care atrage consecinte nedorite.

Eu voi completa aceasta cerere, care va trece pe sub nasul multor parinti si frati, insa deplin constient ca ajut la consolidarea increderii de sine a unor impostori, deghizati in clerici, indiferent de loc, statura, nume si asa mai departe. Si ma intreb cati dintre ei au completat la randu-le aceste cereri, daca fac sau nu parte din ONG-uri mai stilate, a se citi loji masonice.

"Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case" (Mt. 10, 7).
M-am gandit ca ar fi bine ca si altii sa afle.

Monahul Iustin

Misiunea României la ONU, sprijinitoare a homosexualilor

COMUNICAT DE PRESA

Un grup de organizatii civice promotoare ale valorilor familiei au adresat o scrisoare deschisa sefului Misiunii României la ONU, cu privire la votul pe care delegatia l-a exprimat in favoarea acordarii statutului de observator pentru o organizatie a homosexualilor din Brazilia, al carei fondator este banuit de promovarea pedofiliei.

Votul reprezentantului României, favorabil cererii de acreditare facute de Asociatia Braziliana a Homosexualilor, Lesbienelor si Travestitilor (ABGLT), a fost exprimat in sedinta Subcomitetului Consiliului Economic si Social al ONU din 11 februarie.

Propunerea de acreditare a fost insa respinsa, cu 8 voturi impotriva la 6 pentru. Motivatia celor care s-au opus a fost suspiciunea care il inconjoara pe Luiz Mott, unul din fondatorii ABGLT. Acesta a fost acuzat ca promoveaza, prin eseuri publicate pe internet, relatiile sexuale cu copii si adolescenti. „Nu dorim sa luam o decizie pripita cand e vorba de cea mai mica umbra de indoiala” in legatura cu implicarea intr-o „asemenea activitate deplorabila”, a declarat reprezentantul Egiptului in Subcomitet, tara care a votat impotriva propunerii de acreditare.

Cele 18 ONG-uri, printre care Alianta Familiilor din Romania, Federatia Organizatiilor Ortodoxe Provita si Caritas Bucuresti, au solicitat Ambasadorului Romaniei la ONU, Simona Miculescu, explicatii, referitor la acest vot.

„Suntem stupefiati de faptul ca Misiunea este favorabila admiterii ca observator la O.N.U. a unei organizatii care are un profil moral reprobabil. Nu doar ca este constituita pentru promovarea unor comportamente sexuale nefiresti, dar, mai mult, asupra unuia dintre fondatori exista serioase suspiciuni de legaturi cu o alta 'minoritate sexuala', aceea a pedofililor.”

ONG-urile au cerut Misiunii sa lamureasca daca reprezentantul Romaniei a avut cunostinta, in momentul votului, de acuzatiile aduse lui Luiz Mott si daca a existat un raspuns al organizatiei la aceste acuze.

Totodata, semnatarii acuza Misiunea de „abadonarea constienta” a valorilor celor pe care ii reprezinta, in favoarea unor interese ideologice partizane.

„Pozitia Misunii in aceasta problema ne ingrijoreaza cu atât mai mult cu cât România detine, in 2009, mandatul de vicepresedinte al Comitetului Executiv UNICEF”, se incheie scrisoarea celor 18 ONG-uri.

„Statutul consultativ” este un instrument important pentru accesul societatii civile la ONU. Organizatiile acreditate sunt invitate sa participe la intruniri, pot depune rapoarte si expertize, pot lua cuvantul si organiza evenimente in interiorul spatiilor administrate de ONU.

Voturile la propunerea de acreditare au fost exprimate astfel: 8 impotriva (Guinea, Pakistan, Qatar, Rusia, Sudan, Burundi, China, Egipt) la 6 pentru (Columbia, Israel, Peru, Romania, Marea Britanie, SUA).

Puteti consulta scrisoarea aici.