Cum să devii un scriitor de succes

Azi mi-am răspuns la o întrebare care mă frămîntă de vreun sfert de secol: cum poţi trăi din scris (ficţiune) ca român?

Te muţi la Londra sau la Paris, anunţi că peste doi ani îţi va apărea un roman trăznet, pe care deja se bat editurile din nu ştiu cîte ţări, iar succesul e garantat, mai ales dacă ai cum să faci să apară ştirea-bombă în vreun cotidian de mare circulaţie. Apoi, mai trebuie doar să-ţi deschizi un cont într-o bancă onorabilă, unde să aştepţi să-ţi intre drepturile de autor - cu, eventual, şapte cifre.

Ah, da, şi-ar mai fi un mic amănunt: să fii francmason, ca să-ţi poţi activa pîrghiile frăţeşti din vreo două zeci de capitale, pentru promovare şi pentru editarea cărţii în tot atîtea limbi. La urmă, dar la urmă de tot, poate te apuci şi de scris. Că vei scrie la fel de prost ca în ţară, ori ceva mai bine, chiar nu contează.

O reţetă atît de simplă... Cum de nu mi-a dat prin cap pînă acum? Poate pentru că nu sînt mason?

PS:

Precizez că apreciez mai mult masonii care vor să devină scriitori de succes, decît pe cei care încearcă să se impună ca jurnalişti, înalţi funcţionari şi politicieni de (in)succes. Primii măcar nu ne încurcă vieţile.