Doi martiri bălăcăriţi de promotorii homosexualităţii

COMUNICAT DE PRESĂ

          CERCUL STUDENȚESC ”FLOAREA DE FOC” a luat act, cu indignare, de apariția unui articol în ziarul Evenimentul Zilei care, pe lângă evidenta propagandă pe care o face homosexualității, manipulează și lovește în două dintre personalitățile pe care asociația și le-a ales ca repere, atunci când s-a înființat: Mircea Vulcănescu și Vasile Voiculescu. Mai exact, este vorba despre un articol care prezintă oprimarea homosexualilor români de-a lungul timpului, așa cum este relatată în recent apăruta broșură Homoistorii – material de propagandă și manipulare – finanțat de către  Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, realizată de unul dintre principalii promotori ai homosexualității în România.

Folosirea lui Mircea Vulcănescu și a lui Sandu Tudor în discursul pro-homosexualitate

            Articolul din Evenimentul Zilei prezintă un fragment din mai sus amintita broșură, în care este relatată într-o manieră manipulatoare o altercație dintre Mircea Vulcănescu și Sandu Tudor, ca urmare a unei campanii de presă pe care cel din urmă a pornit-o împotriva lui Petru Comarnescu – cunoscut ca fiind homosexual. Redăm mai jos fragmentul în cauză:

„Penumbra densă din jurul homosexualităţii era, din când în când, risipită deliberat şi interesat prin manevre belicoase menite să incrimineze de regulă o personalitate sau alta. Este cazul scandalului în care a fost antrenat prestigiosul grup cultural Criterion şi care ţintea în homosexualitatea lui Petre Comarnescu. Sandu Tudor, directorul publicaţiei «Credinţa», lansează în anul 1934 o virulentă campanie de presă împotriva a ceea ce numea «cavalerii de Curlandia ». Scandalul îl avea la origine pe tânărul balerin gay Gabriel Popescu, ţinta vizată a scandalului era neîndoielnic Comarnescu şi, prin ricoşeu, întregul grup Criterion condus de acesta. Unul din cei vizaţi indirect, Mircea Vulcănescu, preferă aplicarea directă a unei corecţii fizice pravoslavnicului jurnalist Sandu Tudor, chiar în redacţia acestuia. Petre Comarnescu, cu mult mai vulnerabil, decide să-l provoace la duel pe Zaharia Stancu, ajungându-se doar până la etapa trimiterii de martori. Este însă actul final al întâlnirilor publice organizate de Criterion, acestea urmând a fi interzise cu aviz de la poliţia vremii.”

Exponenți ai mișcării isihaste Rugul Aprins transformați în vectori ai homosexualității

Cercetând broșura, am descoperit cu stupoare că, pe lângă fondatorul mișcării isihaste Rugul Aprins – Sandu Tudor ( ieroschimonahul Daniil de mai târziu), și Vasile Voiculescu este folosit pentru legitimarea homosexualității, astfel că atât romanul „Zahei Orbul”, cât și sonetele poetului sunt folosite pentru a demonstra că Vasile Voiculescu „nu condamnă nici chiar homosexualitatea de uz carceral”, ba mai mult – i se atribuie o „genialiate homoerotică”.

Pervertirea memoriei martirilor români din perioada comunistă în favoarea homosexualității este o jignire adusă poporului român, un incalificabil act de intoleranță și nu în ultimul rând un atentat la identitatea națională

În legătură cu cele expuse anterior facem următoarele precizări:

Asocierea martirilor români Mircea Vulcănescu, Vasile Voiculescu și Daniil Sandu Tudor cu interesele meschine ale grupărilor pro-homosexualitate reprezintă un act de ignoranță, dispreț și batjocură la adresa noastră, ca tineri români, creștin-ortodocși. Considerăm iresponsabil atât demersul autorului broșurii Homoistorii, cât și pe cel al jurnalistului de la Evenimentul Zilei, demersuri prin care se dorește falsificarea istoriei recente a neamului nostru. Aceste acte denotă o extremă lipsă de toleranță, frecvent invocată de reprezentanții așa-numitelor minorități sexuale.

În ceea ce îi privește pe Mircea Vulcănescu și pe Sandu Tudor trebuie menționat că ambii au fost lideri ai Asociației Studenților Creștini Români în perioada interbelică, implicându-se activ în problemele studențești și în viața publică. Primul a fost discipol al lui Nae Ionescu – mentorul generației interbelice,  și al lui Dimitrie Gusti; a colaborat cu Familia, Cuvântul Studențesc, Criterion, ș.a. După ocuparea țării de către URSS a fost întemnițat, fiind considerat „criminal de război”. A trecut la cele veșnice pe 28 octombrie 1952.

Este un gest incalificabil faptul că la doar câteva zile de la împlinirea a 59 de ani de la mutarea la ceruri, imaginea îi este terfelită în demersuri menite să legitimeze homosexualitatea – căreia, cu siguranță, i s-ar fi împotrivit. Poate, dacă ar mai trăi, celor care îl prezintă ca „vizat indirect” de homosexualitate, le-ar aplica același tratament pe care i l-a aplicat prietenului său din ASCR – Sandu Tudor. Dincolo de acest eveniment izolat, Mircea Vulcănescu și Sandu Tudor au fost prieteni, au slujit acelorași idealuri, au avut aceeași credință.

Alexandru Teodorescu – Sandu Tudor ( monahul Agaton – ieromonahul Daniil de mai târziu) – este cel care a inițiat publicațiile „Floarea de Foc” și „Credința”. El este cel care după o vizită la Muntele Athos, descoperind adevăratul sens al ortodoxiei, înființează mișcarea isihastă „Rugul Aprins”. Din această mișcare spirituală, printre alții au făcut parte: Alexandru Mironescu, Dumitru Stăniloaie, părintele Ioan Culaghin, Bartolomeu Anania, părintele Arsenie Papacioc, Mircea Vulcănescu, părintele Sofian Boghiu, Vasile Voiculescu. După instaurarea regimului comunist, cu toții au fost condamnați la ani grei de pușcărie, inclusiv ieroschimonahul Daniil, care, ca și Mircea Vulcănescu, a murit în închisoare. Printre cei întemnițați s-a numărat și Vasile Voiculescu. Și el a petrecut 4 ani în închisorile comuniste. Bine știute fiind torturile la care au fost supuși deținuții, precum și tratamentul care li s-a aplicat, este incalificabilă folosirea operei lui Vasile Voiculescu pentru legitimarea homosexualității. Doar un ignorant poate născoci așa ceva!

Atât Mircea Vulcănescu, cât și Sandu Tudor și Vasile Voiculescu au crezut în același Dumnezeu, și-au iubit neamul și nu au pregetat să moară asumându-și credința. Au murit ca niște mucenici. Din moment ce au fost creștini adevărați, cum este posibil ca ei să fie asociați cu homosexualitatea? Oare câți dintre așa-zișii homosexuali s-au jertfit ori ar fi capabili să o facă pentru un crez comun și să accepte să moară pentru el? Homosexualitatea nu e un crez, nu poate fi un ideal – e o boală, a fost și va rămâne o boală.

Fără a încerca să minimalizăm personalitatea lui Petru Comarnescu, amintit în broșură, acesta, pentru a se putea afirma, s-a înscris în Partidul Muncitoresc Român, devenit Partidul Comunist Român, în timp ce Mircea Vulcănescu și Sandu Tudor au ales mai degrabă să moară, decât să facă pactul cu fiara roșie. Mai mult de-atât, înainte să moară, Mircea Vulcănescu a spus: „Să nu ne răzbunați!” Alăturarea lor nu face altceva decât să demonstreze că homosexualitatea nu este un model viabil, homosexualitatea nu e un crez pentru care să mori. Homosexualitatea duce la degradare morală. Apariția broșurii Homoistorii dovedește din plin acest lucru. Numai niște oameni fără scrupule pot perverti într-o asemenea manieră memoria unor martiri.

În final ne întrebăm – știe oare Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe ce fel de proiecte finanțează? Îi rugăm pe domnii care au tot timpul pe buze toleranța să fie ei înșiși exemple de toleranță și abia mai apoi să o revendice. Rescrierea istoriei este cel mai mare act de intoleranță.

Consiliul de Conducere al CERCULUI STUDENȚESC ”FLOAREA DE FOC”