Ce vă doresc de Sfintele Sărbători și de Anul Nou

Viața este căutarea permanentă a bucuriei din copilărie. Bucurie care se naște din percepția magică a lumii. Aspirația către divinitate nu este nici ea altceva decît năzuința de a reintra în starea de fericire pe care o avem înscrisă în ADN, prin trăirea ei de către protopărinții noștri, și pe care am pregustat-o personal în copilărie.

După ce ieșim din inocență, niciodată sufletul nu ne va mai tresări la fel la frumusețile lumii. Și tînjim după acea stare, în care totul era mister și totul ne bucura.

Sărbătoarea Nașterii Domnului este poate singurul moment în care retrăim, parțial și la o intensitate totuși slabă, bucuria cea dintîi, căci viața noastră este din nou învăluită, pentru o clipă, în magie. Sau, cum frumos spune părintele Pantelimon Șușnea de la Mănăstirea Oașa, ”se deschid Cerurile și Dumnezeu devine vizibil! Necreatul pătrunde în creat, nevăzutul pătrunde în văzut, veșnicia pătrunde în timp.” 

În Ajun de Crăciun, vă urez, deci, să vă cuprindă bucuria din vremea inocenței și să nu vă mai părăsească niciodată.

Sărbători cu pace, veselie, aducătoare de mult ajutor de Sus și un An Nou mai bun să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!

Colindători la Mănăstirea Oașa (Alba). Foto: Pr. Pantelimon Șușnea

TABARA NAŢIONALĂ STUDENŢEASCĂ DE ETNOGRAFIE

"Perspectiva civilizaţiei româneşti"
27 aprilie - 1 mai 2012

A.S.C.O.R. filialele Oradea, Timişoara, Craiova, Liga Studentţilor din Cluj, Oradea şi Timişoara, şi Organizaţia Tinerilor din Sibiu, în colaborare cu Mănăstirea Oaşa organizează în perioada 27 aprilie - 1 mai 2012 tabara naţională de etnografie cu tema "Perspectiva civilizaţiei româneşti".
Locurile de desfăşurare a taberei: Mănăstirea Oaşa (Munţii Şureanu, 1400 m, jud. Alba) şi  metocul Mănăstirii Oaşa "Sf. Ioan Evanghelistul" (Găbud, jud. Alba).
Programul va consta în:
- vizitarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei: Costeşti, Blidaru, Sarmizegetusa Regia (cetatea regilor daci) (avându-l ca ghid pe dl. Vladimir Brilinski)
- participarea la conferinţe şi seminarii de folclor susţinute de invitaţii: dl. Costion Nicolescu, teolog, etnolog, publicist, dl. Ioan Sorin Apan, profesor şi coordonator al proiectului Minisatul Sf. Andrei, Părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa, şi Părintele Pantelimon Şuşnea, iconar şi fotograf Mănăstirea Oaşa.
Temele discutate în dialog cu studenţii vor viza componentele specifice civilizaţiei româneşti, precum:
· Creştinarea dacilor
· Moştenirea dacică
· Viziunea asupra timpului şi spaţiului
· Legile şi ierarhiile satului
· Creaţia literară populară
· Sărbătorile
· Arta populară: arhitectura, muzica, costumul popular etc.
· Obiceiuri
· Înţelepciunea sătească
· Psihologia românului
· Analiza limbii etc.

"Satul reprezintă cu adevărat o unitate socială, românească, organică. Tot ceea ce ne aparţine mai deplin si este crescut mai viu in sat se afla. Minunea istorică a poporului românesc în faţa căreia istoricii străini şi români stau nedumeriţi, o pot afla tot aici. Vechea noastră civilizaţie, este o civilizatie sătească despre care putem spune că a fost odată cu neamul. (....) Poporul românesc, cu străvechea lui civilizaţie sătească, este o fiinţă şi ca orice fiinţă are un chip al său propriu de a fi. Să-l cercetăm aşa cum se înfăţişează în realitatea concretă. Respectul naturii lucrurilor sş dragostea pentru ceea ce este viu, ne dau putinţa să pătrundem în adâncimi nebănuite. (...) Activitatea religioasă este în centrul vieţii satului românesc. Toate celelalte fenomene, atât cele ce privesc ordinea materială a lucrurilor cât şi cele ce privesc ordinea lor spirituală, sunt străbătute de religie ca de un fir nevăzut. Toate celelalte activităţi, fie ele artistice, tehnice, economice, politice sau juridice, sunt judecate şi îndrumate în sensul desfăşurării vieţii religioase. (...) Religia cu sistemul său de credinţe şi practici, ca răspuns lumii de taină ce înconjoară omul satului românesc, alcătuieşte inima întregului spiritual şi social. Din punct de vedere spiritual, satul românesc tradiţional înseamnă credinţa în Dumnezeu, înseamnă creştinism. Autonomia deosebitelor activităţi e mai mult aparentă decât reală, pentru că în fond oamenii satului de îndată ce cred în Dumnezeu, dau întâietate activităţii religioase şi puterii sale absolute; ceea ce face ca restul activităţilor să fie străbătute de un suflu religios.
În satul romanesc, fenomenul religios se caracterizează înainte de toate printr-o totală cuprindere, în aşa fel că îmbrăţişează aproape toate chipurile de manifestare ale vieţii sociale. Întreaga viaţă obştească a satului respiră o atmosferă religioasă. Activităţile îşi găsesc de obicei îndreptăţirea şi raţiunea în religie." Ernest Bernea

Cazarea şi masa sunt gratuite. Se plăteşte doar transportul.
Înscrieri în tabara: până în 24 aprilie 2012.
Contact: Oana Prajea 0744 361 943
Email: oana27mail@yahoo. com