Părintele Teofan de la Nera: "Pe oamenii bucuriei se clădește nădejdea”
Ascunsă între pădurile de pe Valea Nerei, mânăstirea
"Sf. Paraschiva” (comuna Sasca Montană,
jud. Caraş-Severin), fondată de renumitul doctor Pavel Chirilă, chiar pe locul
copilăriei sale, este una dintre cele mai mari din Banat.
Aici vieţuiesc şaizeci de maici şi surori, după rânduiala athonită. Viaţa
aspră, cu trudă multă, priveghere îndelungată, rugăciune permanentă şi hrană
puţină, le-a transformat pe măicuţe într-un soi rar de fluturi transparenţi,
care, când străbat aerul, împrăştie miros de flori de câmp şi de smirnă. Chip al
ascezei este şi duhovnicul lor, părintele Teofan, un monah ascuţit în nevoinţe
şi cu un veşnic zâmbet pe buze. Căci, deşi este sever în păzirea temeiurilor de
credinţă, părintele Teofan e mereu plin de bucurie. Foarte căutat de tineri,
nu numai pentru că şi sfinţia sa este tânăr (39 de ani), ci, mai ales,
pentru că ştie să deschidă sufletele şi să găsească leac fiecăruia, părintele
Teofan a renunţat de câţiva ani să mai spovedească credincioşi din afara obştii
de la Nera. Însă primeşte oameni cu beteşuguri duhovniceşti şi îi ajută pe cât
poate, cu un cuvânt de învăţătură, cu un sfat.
Născut la Bârlad, a copilărit în
munţii Buzăului, la Mânzăleşti, unde au mers cu serviciul părinţii lui, care
erau profesori. Primind o educaţie atee în familie şi la Liceul Militar din
Breaza, viitorul părinte Teofan a căutat alte căi de desăvârşire spirituală
decât cea ortodoxă, trecând, ca mulţi alţii din generaţia sa, prin practici
orientale. După primul an la Academia Tehnică Militară din Bucureşti, a
abandonat cariera militară, pentru a merge la mânăstire. Spune că această
decizie a fost rezultatul unui "proces al întoarcerii din ateism în
biserica Dumnezeului celui Viu. Am decis să-l slujesc pe Domnul, în forma
extremă a monahismului.”
A fost în vizită pentru perioade mai lungi la mânăstirile
Frăsinei, Sihăstria şi Sihla, dar s-a aşezat la Crasna, în Prahova. Acolo a
fost călugărit şi hirotonit. De acolo a fost trimis în Grecia, să înveţe limba
greacă, devenind unul dintre traducătorii români cei mai buni. O vreme a stat şi
la mânăstirea Vatopedu, din Sf. Munte Athos, şi spune că i-a folosit mult. După
întoarcerea din Grecia, acum 13 ani, a primit binecuvântare pentru a clădi,
împreună cu câteva maici, mânăstirea de la Nera. Smerit şi doritor de linişte,
părintele Teofan acordă foarte rar interviuri. Preferă ca oamenii să-l
descopere în mod direct, prin întâlnirea faţă către faţă. Totuşi, a acceptat
să stea de vorbă cu noi despre problemele generaţiei tinere, care îl preocupă
în chip deosebit.
Citiţi interviul cu părintele Teofan în Formula As!
Postări
