joi, 29 septembrie 2011

Dragostea învinge

O scurtă şi interesantă expunere a diferenţelor de credinţă dintre protestanţi şi ortodocşi.

25 Comentários:

Anonim spunea...

Multumesc, interesant cat de sugestiv poate fi'jocul' scaunelor:)
A.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

O expunere plastica si eficienta, care trebuie totusi "amendata" intr-un punct: spre deosebire de conceptia protestanta (si de cea catolica), Ortodoxia invata ca Dumnezeu nu l-a creat pe om perfect, ci doar bun, perfectibil, i-a dat "chip" si l-a chemat sa inainteze vesnic inspre si intru "asemanare". In momentul in care spunem ca omul a fost creat perfect (sau "in armonie perfecta cu Dumnezeu", ceea ce e acelasi lucru), transferam practic vina caderii asupra lui Dumnezeu.

Cami spunea...

Ar invinge biata dragoste daca oamenii si-ar face timp sa-L asculte in inima lor pe Dumnezeu, daca ar cauta lucrurile simple care-i unesc iar nu pe cele complicate care-i separa.
La biserica din satul bunicii am auzit prima data un cantec-rugaciune care mi-a ramas in inima … As zice ca acesta ar trebui sa fie cantecul inimilor noastre. Asa am regasi calea pe care sa ne intoarcem Acasa.
Daca nu ne straduim sa aducem in vietile noastre lucrurile simple: iubirea, iertarea, unitatea, adevarul, credinta, speranta, lumina, bucuria … cele complicate ne vor distruge.
«Acolo unde domneste Iubirea, si imposibilul poate fi atins.» spune un proverb indian. Si unde domneste Iubirea? Evident in Cer.
Dumnezeu il asteapta pe om asa cum il asteapta Tatal pe fiul risipitor (Luca 15)… Ma intreb cand va inceta fiul sa tot risipeasca darurile Tatalui si va fi un copil ascultator asa cum ne-a invatat Iisus: Tatal nostru …
***
Rugaciunea Sfantului Francisc de Assisi

Doamne,

fa din mine un instrument al împacarii între oameni:

Unde este ura , eu sa aduc iubire,

Unde este vina , eu sa aduc iertare,

Unde este dezbinare, eu sa aduc unire,

Unde-i ratacire, eu sa aduc adevarul,

Unde-i îndoiala, eu sa aduc credinta,

Unde-i disperare, eu sa aduc speranta,

Unde-i întuneric, eu sa aduc lumina,

Unde-i suferinta, eu sa aduc bucurie.

Doamne, ajuta-ma ca mai curând eu sa mangai pe altii

decît sa fiu mangaiat,

Ca eu sa-i înteleg pe altii decît eu sa fiu înteles,

Ca eu sa iubesc pe altii decît eu sa fiu iubit.

Caci cînd ma uit pe mine însumi atunci ma gasesc,

Cînd iert atunci gasesc iertare,

Cînd mor pentru mine, atunci înviu la viata de veci.

Amin.


http://mmarysplendoareaiubirii.blogspot.com/2009/09/rugaciunea-sfantului-francisc-de-assisi.html

http://www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=13

Anonim spunea...

Paul, unde ai gasit asta? In Facere scrie ca au fost bune toate. Omul a fost creat perfect, numai ca fiind fiinta rationala, ca si ingerii, a fost liber sa aleaga. Ai ceva concret pe tema asta sau e doar o teologumena?

I.

Anonim spunea...

Cami, n-ai prea inteles cum e cu filmultzul, nu despre 'dragoste' vorbeste... E mult mai profund, chiar dogmatic..

Cat despre 'Sf. Francisc, saracul, frumoasa rugaciune, nu zic nu, dar cred ca sufletul lui e undeva la intuneric...

Cat priveste catehismul BC, lucruri fundamentate intr-un fel, dupa cum arata si notele de subsol. Dar catolicismul e o erezie, asa ca mai bine ne lipsim de ambalaje frumoase, pot induce in eroare...

Traducatoru'

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Nu e o teologumena, este dogma, o gasesti la orice teolog ortodox. "Bune toate" nu inseamna perfecte, ci... bune. De aceea Sfintii Parinti au spus ca omul este creat dupa chip si are in el potential si asemanarea, dar trebuie sa se straduiasca spre a o atinge. In fond, e si o chestiune de logica. Daca ar fi fost perfect n-ar mai fi pacatuit.

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Traducatorule, dumneata crezi una, parintele Arsenie Boca altceva, important nu e atat ce "credem", cat pentru ce ne rugam - "ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina", parca asa era, nu?

Anonim spunea...

Paul, esti lipsit de logica, motiv pentru care n-o sa-mi mai bat capul sa te lamuresc. Cam amesteci borcanele... Ma rog, discutiile despre catolicism / ortodoxie, n-au sa se termine, pentru unii, decat cand se va ridica 'ceata' se pe ochii tuturor si se vor deschide Cerurile. Asta pentru ca fiecare tinde sa-si apere credinta in care s-a nascut mai mult decat sa (se) intrebe despre Adevar.

Traducatoru'

Cami spunea...

Draga Traducatorule,

Ce poate fi mai profund decat dragostea? Dumnezeu este Iubire. Inima lui Iisus este un abis de Iubire. Iubirea este implinirea Legii: "Aceasta este porunca Mea: Sa va iubiti unul pe altul, precum V-am iubit Eu" (Ioan 15, 12). In porunca iubirii de Dumnezeu si de aproapele este cuprinsa toata Legea si proorocii.
„Şi acum raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea „ (Corinteni I - 13 : 13).
Cat despre catolici afla ca se mantuiesc si ei, chiar daca ortodocsii ii considera eretici, iar despre Sfantul Francisc afla ca e la loc de cinste in Rai.
Povestea un preot: „O femeie isi facuse programare pentru botez la preotul ortodox, dar atunci cand a venit la biserica nu l-a gasit. Atunci l-a rugat pe preotul greco-catolic sa-i boteze copilul. Cand preotul ortodox s-a intors i-a spus celuilalt: Ai mai facut un greco-catolic. Iar preotul greco-catolic a replicat: frumos: Nu. Am mai facut un crestin.”
Fie ca suntem catolici sau ortodocsi, suntem crestini. Acesta este un adevar pe care se poate reface unitatea Bisericii lui Iisus Christos despartita de oamenii plini de orgoliu care cred ca detin adevarul. Rataciri sunt si de o parte si de alta, dar nu trebuie sa uitam ca pe tronul de Judecator e Dumnezeu.

Anonim spunea...

Draga Cami, le-amesteci si tu. Cerneala a curs pe acest subiect si multa. Si in paginile Rost-ului si in alte locuri. Singurul lucru cu care sunt perfect de acord e incheierea: Sumnezeu este Judecator. Absolut si Nemitarnic. Daca intelegi ce vreau sa zic...

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Ca oamenii, indiferent de confesiune, mai ratacesc, e una. Insa dogma ortodoxa nu rataceste, pentru ca tine neschimbate invataturile Mantuitorului si pe ale Sfintilor Parinti. Pe de alta parte, catolicismul a tot introdus inovatii eretice, de la invatatura despre purgatoriu pana la imaculata conceptie si infailibilitatea papei. Este bine sa privim lucrurile in fata, pentru a vedea, acolo unde sunt deosebiri, cine tine adevarul. Cat despre cine se mantuieste, doar Dumnezeu stie. Insa calea sigura este tinerea dreptei credinte si trairea in Duhul lui Hristos. Despre Francisc de Assisi, un mare duhovnic roman, parintele Arsenie Boca, il socoteste in rand cu sfintii, insa problema e discutabila. Dupa cum am spus, doar Dumnezeu stie, in cele din urma.

Anonim spunea...

@ Paul, ma bucur ca ti-ai revenit! SI Sf. Grigorie Teologul era origenist si credea in apocatastaza, si totusi este unul din cei mai mari stalpi ai Bisericii. In volumele despre Pr. Arsenie, aparute la Fagaras, desprindem la inceputurile vietii sale o atitudine filocatolica. Vom regasi aceasta deschidere fata de catolicism si la altii, spre exemplu la CZC. Ulterior, Pr. Arsenie Boca a comentat negativ la adresa catolicilor, dupa cum reiese tot din aceleasi volume. Oricum, Pr. Arsenie, la care am mare evlavie, e una, iar dogma Bisericii e cu totul alta.

Iar mantuirea, dragul meu, tine tocmai de aceste dogme. Ah, ca Dumnezeu poate sa rasplateasca unuia sau altuia contrar judecatii omenesti, e una, dar a afirma ca ereticii pot avea sfinti, e ilogic si imatur. Mai ales cand toata viata lui Francisc a fost presarata de aparitii dracesti. Ca si in cazul Padre Pio, sau ale altor personaje obscure din istoria BC.

Aici nu e vb de o rafuiala personala, ci de delimitarea unor aspecte ce pot crea confuzie si care, oricum ar fi bine sa fie delimitate clar.

Adica: iubim pacatosul, uram pacatul.

Iar filmuletul are in prim plan tocmai zugravirea
ideii apusene si celei rasaritene despre Intruparea, Invierea si Inaltarea Domnului, iar mai apoi despre... dragoste, asa cum intelege Cami.

Traducatoru'

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Mie nu mi s-a parut foarte iubitoare remarca "saracu' e la intuneric", atata tot. Plus ca nu cred ca e al nostru sa hotaram unde e Francisc de Assisi, ci doar al lui Dumnezeu. Nu spun ca tot ce spune un parinte - sau un sfant - e dogma, ci doar ca noi (sau macar eu), departe fiind de sfintenie, ar trebui sa fim mai prudenti inainte de a da verdicte. In principiu, ca regula generala adaptata intelegerii noastre, e drept ca ereticii nu pot avea sfinti. Si ca siguranta nu doar a sfinteniei, ci a mantuirii in general, nu e decat in Ortodoxie. Dogmele trebuie sa ramana clar delimitate. Pe de alta parte, judecata lui Dumnezeu e mai inalta. Sa nu uitam cazul clasic: Fericitul Augustin e in calendar si in ceruri, desi opera lui e plina de erezii.

Anonim spunea...

Si tocmai de aia e fericit nu sfant. Opera plina de erezii, dar care au fost formulate ca teologumene, el fiind si filosof, deci omul isi exprima un punct de vedere personal, fara a avea intentia de a-l impune.

Cat despre Francisc, remarca lipsita de iubire, cum zici a fost un raspuns la invitatia lui Cami de a ne catehiza dupa catehismul BC. Iar in cazul aceluiasi Francisc, inselarile la care a cazut au fost atat de mari, incat daca am accepta, logic, cum ca ar fi sfant, ar reiesi ca inselatii pot fi sfinti, ceea ce este ilogic, fals. Citeste-i viata si vei vedea la ce ma refer...

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Discutia devine din ce in ce mai interesanta. Cunosc viata lui Francisc, si cuvintele unor sfinti (aproape) contemporani despre viziunile lui. O discutie destul de aprinsa pe subiect puteti gasi aici ( http://razvan-codrescu.blogspot.com/2011/08/intre-ortodoxie-si-franciscanism.html ) si aici ( http://razvan-codrescu.blogspot.com/2011/08/stop-cadru-scandal-curiozitate.html ). Pe de alta parte, in "Dogmatica" sa, parintele Staniloae scrie ca deosebirea dintre dogma si teologumena este artificiala. Cert e ca acel "fericit" din dreptul lui Augustin are ratiuni mai ales pedagogice, pentru ca erorile lui sunt prea evidente. Altfel nu va inchipuiti ca cetele sfintilor se veselesc in ceruri si Augustin e lasat ceva mai la o parte, sa stea doar cu Ieronim. Tot ce vreau sa spun e ca, dupa cuvantul Sfantului Isaac Sirul, Dumnezeu nu e atat "drept", cat milostiv. Pe unul il primeste dupa o singura clipa de cainta, pe altul il retine in erminia picturii ca sfant, desi spre sfarsitul vietii se abatuse spre idolatrie, altora, fie ei catolici sau protestanti, le da ocazia sa moara pentru El, iar pe mine ma ingaduie sa scriu aceste randuri, cu toata nepriceperea mea.

Anonim spunea...

Scopul n-a fost determinarea sortii lui Francisc sau soarta catolicilor, am atins aceste subiecte tangential.

Prin urmare, daca am stabilit ca Fericitul este trecut acolo si ca scop pedagogic, tot in acelasi scop trebuie sa ne delimitam si de catolicism si 'sfintii' ei.

Si daca nu ne este noua dat a sti soartea muritorului, desi se pare ca am cazut de acord ca logic, ereticii nu pot avea mantuire, decat prin iconomie, ceea ce nu ne este noua dat a scruta, tot asa trebuie sa ne abtinem in a ne pronunta despre soarta unui Augustin, Ieronim, care deja s-au mutat la Domnul si asupra carora, Duhul Sfant prin Sfanta Biserica, s-a pronuntat.

Totusi, este o mare diferenta intre un Augustin si un Padre Pio sau Hellen White, etc...

Cat despre Francisc, se spune ca a avut o descoperire in care Dumnezeu-Tatal ceresc a zis: "Nu stiu pe cine sa asez de-a dreapta Mea, pe Francisc sau pe Fiul Meu".

Smerit? Sau inselare?

Ca sa nu mai vorbim despre obsesia lui fata de Mantuitorul..

Cu putin timp inainte de sfarsitul sau pamantesc, acesta a cinat impreuna cu 12 ucenici, tot asa cum a facut si Mantuitorul. Altadata, le-a zis ucenicilor "Nu vad la mine nici un pacat pentru care sa nu fi facut marturisire si pocainta..."

Daca voi vreti sa credeti ca omul asta e sfant, fie. Eu nu pot crede asa ceva..

Anonim spunea...

Dar un lucru este cert: toţi cei care au citit "Imitatio Christi" se vor duce în iad. Că-i scrisă de Thomas a Kempis, un papistaş nenorocit....

Mizerabilu'

Paul Slayer Grigoriu spunea...

Ultimul lucru pe care as vrea sa-l fac e sa introduc vreo sminteala prin randurile mele. Am incercat doar sa nuantez un pic un discurs care mi se parea prea vindicativ. Altfel, mijlocitorii mei sunt, ca si ai dumneavoastra probabil, Maica Domnului, Sfintii Petru si Pavel, Sfantul Siluan... nu Francisc de Assisi.

Anonim spunea...

@ Mizerabilu'

Sf. Ap. Pavel zice undeva ca putem sa preluam idei de-ale paganilor cu valoare de adevar, filosofice. Sf. Nicodim Aghioritul, care este unul dintre cein mai mari nsfinti si teologi ai Bisericii Ortodoxe s-a inspirat din opere apusene. Cert este ca romano-catolicii sunt eretici! Asta nu0i face insa handicapati. Pot avea idei pertinente si observatii inspirate. Pot fi fauritori de cultura si chiar de spiritualitate, insa nu o spiritualitate fecunda si originala. In acest caz priveste un pic la tarele catolicismului care ni se imputa si noua, crestin-ortodocsilor: Inchizitia, macelul de pe taramul amer-indian, omorarea unor oameni invatati ai vremii, fata de care Vaticanul se simte nevoit azi sa-si ceara iertare, cazurile de pedofilie (urmarea logica atat a caderii din har cat si a introducerii celibatului), etc.

Eu nu anulez meritul unuia care s-a nascut catolic, chiar am prieteni catolici, insa din punct de vedere teologoc, dogmatic, istoric dar si... logic, ereticii nu pot avea sfinti. Asta pentru ca orice erezie inseamna HULA. Hai sa n-o mai aburim. Lumea ortodoxa nu se compune numai din elemente gen blogger lipsiti de discernamant + anticatolici, cum vreti/vor unii sa insinuati/-eze.

Faptul ca sunt unii care se opun ilogic si neavenit venirii Papei, sau ca exista altii care striga ortodoxie sau moarte dar ei abia au trecut de 15 ani, asta nu inseamna ca trebuie sa devenim mai compatimitori fata de catolicism sau mai ingaduitori fata de masonerie.

Cei care se fac ca nu inteleg sunt la fel cu talibanii ortodocsi care-i cereau capul dlui Codrescu mai adineaori.

Cat despre Francisc si compania, ca tot veni vorba de dl Codrescu, trebuie specificat ca orice discutie/problema care pleaca de la premise false conduce la concluzii false. Fenomenul franciscanismului sau altul de asa natura este fals si nu poate contine in sine nimic benefic dpv religios. Da, cultural, intelectual, spiritual (yoga included, ca si ei tot spirituali se cheama) putem discuta. Dar daca o facem devenim umanisti, numai, fara a mai fi si crestini ortodocsi. Suntem chiar si sadici intr-o oarecare masura. E ca si cum am spune, exagerez, desigur, ca invazia rusa a fost benefica. Saracii aia de au putrezit in puscarii sau prin Siberski au fost sfintiti tocmai de rusi, fiindca pusi in situatii Xtreme au invatat sa se roage, altfel ar fi fost pierduti!

Cam asa se poate spune si despre latura culturala in franciscanism... Un inselat atrage adepti slabi la minte (hei, stiti ca Vaticanul a scos chiar un manual destinat omului de rand pentru a deosebi minunile de inselari??), astia, bine intentionati, se chinuie sa faca niscaiva lucruri pe-acolo, si noi venim sa elogiem un deznodamant predefinit, care nu are cum sa aduca vreun lucru nou (si bun), decat sa sporeasca nr inselatilor si sa induca lumea uin eroare. Si sa nu credeti cumva ca lui Francisc ii va fi bine dincolo prin promovarea numelui lui, intrucat la Judecata cea mare, vom da seama si pt repercusiunile din jurul nostru, nu numai pentru faptele personale.

Asadar, paradoxal, cei ce-l elogiaza acum pe Francisc, de fapt ii fac un mare rau. Si lor, desigur.

Sunt destule acte de cultura, chiar si din lumea apuseana, initiate de catolici si protestanti, care merita sa fie promovate si din care chiar putem invata ceva, insa promovarea unor asemenea caractere gen Francisc & comp, nu face decat sa sporeaasca confuzia in randul tuturor si SA DENATUREZE MESAJUL EVANGHELIEI, pentru ca lumea ase loveste de asemenea comportamente si crede ca asa se face,ca trebuie sa vezi ingeriu si sa vb cu pasarelele.

Fiecare va fi judecat in legea sa, ccine s-a nascut protestant/catolic, va fi judecat dupa legea constiintei si a mostenirii sale. Ortodocsi, in plinatatea harului ce li s-a dat, sunt chemati la lucruri mai inalte. Daca si noi alergam dupa voma altora, e grav!

Anonim spunea...

@Paul, repet, ma bucur ca ti-ai revenit. :) Mesajul n-a fost deloc dur. E ceea ce este cuprins si in DEX. Poti defini altfel realitatea?

@Toti

De parca am uitat cat am avut de patimit de pe urma politicii Vaticanului... Trezirea prieteni! Puneti neuronii la contributie si fiti sinceri. Nu va mai plangeti de talibanii ortodocsi, dovediti ca sunteti mai presus decat ei si nhu le mai dati apa la moara.

Anonim spunea...

Mi se pare foarte periculos sa alergam dupa siroposenii d-astea pufoase si drafastoase, adica dam citate din Evanghelie despre dragoste, dar numai dupa cum ne place, sentimental, de parca Evanghelia ar fi o colectie de prezentatii powerpoint cu porumbei si ingerashi...

Evanghelia, care se traduce vestea ce buna, are chiar un continut violent: pocaiti-va ca altfel va ia mama naibii. Bine, zis mai vulgar :). Adica ori cu Dumnezeu in Cer, unde e lumina si bucurie, ori jos la iad cu dracu.

Cheastiile astea cu dragostea care uneste planeta, make love not peace, nu sunt crestine si arunca lumea intr-un relativism si o toleranta (toleranta nu poate fi decat spre pacat) incat ajungi sa nu mai iei atitudine de teama sa nu incalci cumva libertatea si sentimentele persoanei de langa tine. Ori Hristos, a venit cu alt mesaj: a venit sa aduca sabie, si chiar intre casnici. Mesajul lui e radical, nene, duce doar intr-o singura directie, printr-n singur mod. Nu interpretezi si traduci tu, un mesaj divin. Ori il urmezi, ori nu. Si in nici un caz, nu te apuci sa schimbi perceptia Bisericii si sa talcuiesti ca stii, nu-i chiar asa, esti depasit.

Mesajul este unul, credinta este una, Biserica este una pentru ca si Dumnezeu este unul. Ce inteligenta poti avea sa afirmi ca si aia sunt crestini, ca nu exita doar o Biserica, etc... Pai mie daca-mi da bunica o reteta superba dee facut cozonac si eu mai adaug de la mine otet si piper, mai iesa cozonacu?

Ce boala e asa de greu de priceput?

T.

Cami spunea...

« Într-un alt loc ni se relatează că Francisc şi tovarăşii săi făceau o călătorie prin valea Spoleto, în apropierea oraşului Bevagna. Dintr-o dată, Francisc a observat o mulţime de pasări de toate felurile. Plin de evlavie, el li s-a adresat: “Fraţi şi surori păsări, ar trebui să-l proslăviţi pe Creatorul vostru si să-l iubiţi necontenit. El v-a dăruit pene ca să vă îmbrăcaţi, aripi ca să puteţi zbura şi tot ceea ce vă trebuie. Dumnezeu este cel ce v-a înnobilat în faţa tuturor celorlalte creaturi, făcându-vă sălaşul in aerul pur, rarefiat. Fără a fi nevoiţi să sădiţi sau să culegeţi, aţi primit călăuzirea şi protecţia lui Dumnezeu”. La aceste cuvinte, păsările au început sa-şi desfacă aripile, să-si întindă aripile şi să se uite lung la Francisc, bucurându-se şi slăvindu-l pe Dumnezeu conform naturii lor. Apoi, Francisc s-a dus exact in mijlocul lor, s-a răsucit şi a venit înapoi, atingându-le cu tunica sa. După aceea, el le-a binecuvântat, iar ele au plecat in zbor. »

Numai omul împietrit în dogme refuză să-L iubească pe Creator şi să-I mulţumească pentru toate darurile sale minunate. Un astfel de om nu vrea să cunoasca Adevărul, ci se complace în ceea ce cred alţii despre Adevăr. Pe Dumnezeu nu poţi să-L cunoşti cu mintea, ci cu inima, dar cu o inima de carne iar nu cu una de piatra.

Sfântul Augustin scrie în Confesiunile sale: "Intră din nou în inima ta, tu care ai devenit un străin pentru tine însuţi, prin faptul că rătăceşti în afara ta. Nu te cunoşti pe tine însuţi şi îl cauţi pe cel care te-a creat Intră în inima ta; examinează acolo ceea ce poate percepi din Dumnezeu, pentru că acolo se află chipul lui Dumnezeu... În omul interior locuieşte Adevărul".

Şi Domnul spune: "Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul meu în voi şi vă voi face să urmaţi poruncile mele şi să păziţi şi să împliniţi legile mele" (Ezechiel 36, 26-27).


« Lăudaţi şi binecuvântaţi pe Domnul meu, mulţumiţi-I si slujiţi-L cu cea mai mare smerenie. » după cum spune Sfântul Francisc într-un minunat imn de laudă adresat Creatorului: “Cântul Creaturilor” sau ”Cântecul Fratelui Soare”

http://orlandobalas.wordpress.com/2011/03/15/sf-francisc-si-respectul-pentru-creatie/

PS: Cum de mai rabdă Dumnezeu această omenire împietrită care refuză să respecte legea lăuntrică a Iubirii? Pentru că, aşa cum spune Sf. Francisc, „Cel care ne-a creat este infinit de Bun” şi stă ascuns în inimile noastre. Dar omul s-a pus pe tronul de judecător şi a ajuns să judece nu doar creaţia ci pe Dumnezeu Însuşi.
*

"Într-o bună zi lui Dumnezeu i s-a făcut silă de oameni. Prea îi rodeau urechile cerându-i necontenit tot felul de nimicuri şi de lucruri stupide. Şi atunci a hotărât să se ascundă pentru puţin timp. I-a chemat pe toţi sfetnicii săi şi i-a întrebat: «Unde trebuie să mă ascund? Care e locul cel mai potrivit?» «Pe piscul celui mai înalt munte de pe pământ», i-au răspuns unii. «Nu, ascunde-te în adâncul mării, acolo nimeni nu te va găsi», i-au răspuns alţii. «Ascunde-te pe partea întunecoasă a lunii, acesta e locul cel mai bun. Cine va reuşi să te găsească acolo?», şi-au dat cu părerea alţii. Atunci Dumnezeu s-a îndreptat către îngerul său cel mai inteligent şi l-a întrebat: «Tu ce mă sfătuieşti? Unde să mă ascund?» Îngerul inteligent i-a răspuns zâmbind: «Ascunde-te în inima omului! E singurul loc unde oamenii nu merg!»" (Anthony de Mello.)

Anonim spunea...

aggiornamento

http://www.gandul.info/magazin/video-un-alai-de-nunta-ajunge-in-fata-altarului-dansand-de-mama-focului-8836459

desi e posibil sa fie protestanti, dar am vazut asemenea si la RC. roadele Vatican II...

Cami spunea...

Şi «David dansa cu toată puterea înaintea Domnului, încins cu un efod de in». Si Sfinţii dansează în Rai de fericire. Şi Dumnezeu face soarele sa danseze pe Cer. Omul de ce nu ar dansa? Doar a fost creat pentru fericire!
Aşadar, bucură-te, cântă, dansează, slăveşte-L pe Dumnezeu!
*
Dans pentru Dumnezeu 2010
http://neclintit.wordpress.com/2011/03/21/dans-pentru-dumnezeu-2010/

David aduce chivotul la Ierusalim
http://www.youversion.com/bible/chapter/ntr/2sam/6

« DANSUL – ca terapie de vindecare a sufletului. Salveaza-te, danseaza! »
http://luminarasaritului.wordpress.com/2011/06/29/dansul-ca-terapie-de-vindecare-a-sufletului/

Anonim spunea...

::))) No comment!


T.