S-a înfiinţat Comitetul pentru salvgardarea MŢR

Horia Bernea a fost una din personalităţile cele mai importante ale culturii româneşti postbelice şi una din prezenţele cele mai semnificative ale vieţii culturale a anilor ‘90 din cultura română. Semnificaţia moştenirii sale culturale este una majoră, care trebuie readusă în conştiinţa publică a contemporanilor. Ctitoria sa, Muzeul Ţăranului Român, a însemnat o operă importantă a culturii româneşti de după 1989, un gest restaurator, o operă cu o profundă semnificaţie culturală şi spirituală.

Dorinţa noastră este aceea de a crea acest comitet pentru a prezerva şi promova patrimoniul cultural al acestei instituţii de cultură care aparţine, în ultimă instanţă, publicului interesat de prezervarea culturii naţionale şi de afirmarea valorilor culturale naţionale în concertul european.

Ultimul deceniu a făcut ca moştenirea culturală a întemeietorilor acestui muzeu, AlexandruTzigara-Samurcaş şi Horia Bernea, să pălească. Succesiv, după anul 2005, conducerea instituţiei a cedat din ce în ce mai mult ispitei comerciale şi unei aşa-zise deschideri, care a avut menirea de a pune muzeul în mijlocul unui angrenaj al afacerilor „culturale” care să concureze misiunea fundamentală a muzeului, considerată ca fiind grevată de „păcatul” afirmării identităţii culturale şi spirituale în prim plan, în dauna noii ideologii a vidării de identitate şi de memorie a culturii române. Astfel, moştenirea fondatorilor muzeului a fost considerată mai degrabă o povară, decât un patrimoniu. În această situaţie ne aflăm astăzi.

Comitetul îşi propune să readucă în spaţiul public moştenirea culturală autentică a acestor creatori ai unei instituţii culturale fundamentale, să reînnoade legăturile rupte ale prezenţei opereilor cu actualitatea vieţii culturale.

Este un gest de solidaritate spirituală, un gest necesar de reparaţie, de respect şi de dragoste pentru cei care au avut curajul, tăria şi tenacitatea să readucă un anume chip al culturii tradiţionale româneşti în faţa unei societăţi a cărei memorie autentică este anihilată de diverse constructe ideologice şi de instaurarea unei false conştiinţe a modernităţii şi a identităţii.

Conştiinţe exemplare, oameni de cultură remarcabili, iubitori şi apărători ai culturii naţionale, Alexandru Tzigara-Samurcaş şi Horia Bernea au lăsat în urma lor nu numai o operă de cultură, ci şi un testament spiritual, un sens al existenţei omului de cultură legat de dimensiunea pedagogică şi mărturisitoare pentru moştenirea culturală a cărturarului şi artistului român.

Comitetul pentru salvgardarea MŢR ar trebui, pe cât posibil, să reunească pe toţi prietenii muzeului, pe toţi aceia care admiră opera de cultură care este MŢR.

Comitetul, în măsura posibilităţilor, va trebui să deruleze programe şi proiecte care să dezvăluie şi să adâncească cunoaşterea MŢR, a moştenirii culturale a civilizaţiei tradiţionale româneşti şi să vegheze ca viitorul şantier de consolidare a muzeului să nu facă din MŢR un muzeu închis pentru decenii, aşa cum s-a întâmplat cu un alt muzeu naţional.

Publicul iubitor al unei instituţii de cultură este un partener real şi credibil, nu un adversar care trebuie înlăturat şi criticat pentru interesul său legitim.

Desigur, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă cu proiectele şi misiunea muzeului aparţine conducerii acestuia, dar procesul acestei gestionări poate şi trebuie să fie unul transparent şi responsabil.

Grupul de inţiativă:
1. Alexandra Dorobanţu – arhitect; 2. Ilinca Cioculescu – medic; 3. Cristian Dragomir – medic; 4. Ioana Diaconescu – poetă; 5. Iulian Capsali – realizator de film; 6. Catherine Lauxerois –pianistă; 7. Jean Lauxerois – filozof; 8. Ioana Lăncrănjan –medic; 9. Constantin Flondor –pictor, profesor universitar; 10. Dan Hăulică – preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă; 11. Alexandra Hoinărescu – arhitect; 12. Mircea Oliv – critic de artă; 13. Alexandra Nadane – ziaristă; 14. Şerban Niţulescu -arhitect; 15. Maria Niţulescu – arhitect; 16. Sanda Ceauşescu –filolog; 17. Marie Murat – diplomat; 18. Pia Paleologu –muzeograf; 19. Toader Paleologu – fost ministru al culturii; 20. Horea Paştina – pictor, profesor universitar; 21. Adrian Pârvu – sculptor, restaurator; 22. Horea Popescu – medic; 23. Mihaela Şchiopu – artist plastic; 24. Gheorghe Solacolu – avocat; 25. Militza Sion – arhitect; 26. Virgil Scripcaru – sculptor; 27. Silvia Radu – artist plastic; 28. Bogdan Voiculescu – profesor universitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie; 29. Emilia Pop – pictor restaurator; 30. Nicolae Mărgineanu – regizor; 31. Răzvan Bucuroiu – ziarist; 32. Mihai Şora – filozof; 33. Iolanda Malamen - scriitor; 34. Ioan Andrei Egli – arhitect; 35. Nicolae Şerban Tanaşoca – director Institutul de Studii Sud-Est-Europene; 36. Anca Marina Tanaşoca – istoric; 37. Elena Siupir – cercetător Institutul de Studii Sud-Est Europene; 38. Radu Dobre Sima Nicolae - arhitect, reprezentantul pentru Romania al Fundatiei Ludwig din Aachen; 39. Claudiu Târziu – jurnalist.

Instanţa judecă cererea PRO VITA Bucureşti de închidere a expoziţiei „Human Body”

Asociaţia PRO VITA - filiala Bucureşti a solicitat instanţei de judecată închiderea expoziţiei „The Human Body” desfăşurată în această perioadă la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, precum şi interzicerea ca organizatorii să mai expună corpuri sau părţi corporale umane de genul celor expuse, altundeva pe teritoriul României. De asemenea, a mai cerut obligarea la înhumarea cadavrelor şi a părţilor de cadavre prezentate în expoziţie, pe cheltuiala organizatorilor.

Acţiunea are ca scop apărarea valorilor persoanei umane, reflectate inclusiv în respectul datorat persoanelor decedate, conform legislaţiei româneşti şi internaţionale. Cererea se va judeca marţi, 18 iunie, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

În contextul prevederilor legale, care consacră valorile tradiţionale româneşti, de respect faţă de corpul şi persoana celui decedat, PRO VITA consideră că Expoziţia „The Human Body” nu îşi are locul pe teritoriul ţării noastre, întrucât reprezintă o gravă atingere adusă respectului datorat persoanei după decesul acesteia şi contravine legii române în vigoare, prin:

• modul de expunere;
• tratamentul aplicat corpurilor umane prin tehnica plastinaţiei;
• faptul că corpurile umane neînsufleţite sunt folosite pentru a genera profit;
• faptul că organizatorii nu au prezentat niciun fel de documente cu privire la cadavrele expuse;
• posibilitatea ca trupurile umane expuse să fi aparţinut unor persoane încarcerate în sistemul de detenţie din China, deţinuţi executaţi ori prizonieri de conştiinţă persecutaţi de regimul comunist chinez.

Expunerea corpului unor persoane decedate în general, orice modalitate ar îmbrăca această expunere, şi cu atât mai mult expunerea corpului unor persoane decedate în maniera în care acestea sunt expuse în cadrul Expoziţiei „The Human Body”, contravine valorilor enunţate de legislaţia în vigoare cu privire la respectul datorat persoanei după decesul său.

Un aspect încă şi mai grav este acela că, în ciuda afirmaţiilor organizatorilor, nu se prezintă consimţământul expres al persoanelor cărora le-au aparţinut corpurile în ce priveşte folosirea în acest mod a corpului lor după moarte. Nici afirmaţia că ar fi vorba despre cadavre neidentificate, a căror moarte ar fi survenit din cauze naturale, nu este plauzibilă. Particularităţile tehnicii de conservare („plastinare”) necesită un cadavru cu o vechime de cel mult 3-4 zile, în timp ce declararea ca „nerevendicate” se poate face doar după minim 30 de zile. Deci, este practic imposibil ca un cadavru nerevendicat să fie supus tehnicii plastinaţiei.

„Există motive solide să credem că trupurile ar putea fi ale unor persoane care au decedat în urma încarcerării şi torturii în închisorile chineze, inclusiv 'prizonieri de conştiinţă' persecutaţi în sistemul de detenţie chinez”, afirmă d-na Anca Florescu, avocatul PRO VITA Bucureşti. „Toate cadavrele provin din China, o ţară condusă de un regim totalitar, cunoscut pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului. China este acuzată de tortură, tratamente inumane sau degradante folosite în mod uzual, de persecuţii politice şi religioase, incluzând chiar şi trafic de organe umane de la prizonieri de conştiinţă aflaţi în închisorile chineze, în special practicanţi Falun Gong – toate acestea fiind documentate pe larg în rapoartele internaţionale.”

Doi voluntari de la Societatea Independentă Română de Drepturile Omului, care din prima zi a expoziţiei stau în faţa Muzeului, informându-i pe oameni.

Comunicat al societăţii civile creştine. Parlamentari, nu votaţi o Constituţie anticreştină!

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ MEMBRILOR COMISIEI PARLAMENTARE DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI PRECUM ŞI TUTUROR PARLAMENTARILOR,  DIN PARTEA SOCIETĂŢII CIVILE CREŞTINE DIN ROMÂNIA

În contextul  discuţiilor ce au loc în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, deplin conştienţi de rolul legii fundamentale în trasarea viitorului unei ţări şi de faptul că aceasta trebuie să reflecte credinţa spirituală creştină a românilor,

Asociaţiile semnatare,  în calitate de reprezentanţi  al societăţii civile creştine din România îşi exprimă clar voinţa de modificare a Art. 48 din Constituţie prin introducerea: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat si o femeie”. Românii, în majoritatea lor, consideră Familia tradiţională, formată din bărbat şi femeie, ca fiind primul şi cel mai important centru al vieţii sociale. Familia tradiţională reprezintă nucleul de formare a noilor generaţii iar rolul esenţial jucat de aceasta în viitorul unei ţări trebuie specificat şi recunoscut în noua Constituţie.

Ne exprimăm îngrijorarea faţă de declaraţia Domnului Prim-ministru Victor Ponta de a păstra articolul în forma actuală, fără evidenţierea rolului şi importanţei familiei tradiţionale. Acest lucru relevă o minimizare a responsabilităţii pe care o are Statul în a asigura cadrul adecvat de dezvoltare al noilor generaţii şi interferează flagrant cu modul de viaţă al românilor, majoritar creştini. Ne exprimăm speranţa că se va ţine seama de credinţa spirituală a românilor şi se va recunoaşte în noua Constituţie locul şi rolul Familiei tradiţionale.

Ne opunem categoric introducerii în Constituţie la Art. 4, alin. 2 ”Orice discriminare bazata pe .... orientare sexuala este interzisa.” Discriminarea bazată pe orientarea sexuală nu ţine de spiritul sau tradiţia românilor. În România atât heterosexualii, cât şi persoanele de altă orientare sexuală sunt egali în faţa legilor Statului român, iar orientarea sexuală nu este criteriu de evaluare al oamenilor. Orice român este liber să acţioneze în spaţiul privat după cum îi dictează propria conştiinţă, iar minorităţile sexuale nu sunt îngrădite în nici un fel în exercitarea libertăţilor fundamentale. Orice formă de discriminare este interzisă în România, iar  acest lucru este statuat în prezent prin Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare, prin urmare introducerea acestui articol nu este necesară. Mai mult, poate crea confuzii şi viitoare tulburări sociale, deoarece discriminarea pe baza orientării sexuale este în prezent definită ca  fiind  orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe baza de orientare sexuală. Se forţează astfel calea către o legiferare tacită a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, cu faza intermediară de uniune civilă între persoane de acelaşi sex, lucru ce contravine tradiţiei creştine a acestui neam şi naturii umane şi pentru care în nici un caz nu vom gira prin vot.

În încheiere, ne exprimăm încrederea şi speranţa că alegeţi să votaţi o Constituţie ce va crea cadrul adecvat pentru noi şi pentru copiii noştri, o Constituţie apropiată de români, de tradiţia şi credinţa lor creştină. În acelaşi timp însă, suntem pregătiţi să nu acordăm votul de încredere unor propuneri ce nu sunt în concordanţă cu spiritul creştin al acestui neam sau care pun în pericol generaţiile viitoare şi vom încuraja pe toţi românii creştini să nu gireze noua Constituţie ce va fi supusă votului popular.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează,

1.     Alianţa Familiilor din România

2.     Federatia Organizatiilor Ortodoxe PRO VITA din Romania

3.     Asociaţia Pro Vita filiala Bucureşti

4.     Alianţa pentru Demnitate Naţională

5.     Asociaţia Christiana

6.     Asociaţia CIVIC Media

7.     Asociaţia „Rost”

8.     Asociatia „Basarabii"

9.     Asociaţia „Cercul Studenţesc Floarea de foc”

10.  Liga de Utilitate Publică

11.  Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului

12.  Asociaţia „Familia Ortodoxă”

13.  Asociaţia Dascălilor din Romania

14.  Asociaţia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”

15.  Asociaţia pentru Libertatea Românilor

16.  Liga pentru Identitate Naţională

17.  Asociatia “Sfantul Daniil Sihastrul”

18.  A.T.O.R. (Asociaţia Tinerilor Ortodocşi)

19.  Asociatia “Prietenii de Familie”

20.  Asociatia Bio Romania

21.  Asociatia Civică a Tinerilor Creştin Ortodocşi Români

22.  Asociatia Gaspar, Baltasar & Melchior

23.  Asociatia Tinerilor Ortodocsi „Orthograffiti"

24.  Asociatia Traditia Romaneasca

25.  Asociaţia “Triada”

26.  Asociaţia ”Prietenii Sf. Efrem cel Nou”

27.  Asociaţia „Bucovina Profundă”

28.  Asociaţia „Darul Vieţii”

29.  Asociaţia „Doamna Stanca”

30.  Asociaţia „Familia şi Viaţa”

31.  Asociaţia „George Ogăraru” pentru Cultură şi Sport

32.  Asociaţia „Onoare şi Patrie”

33.  Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor"

34.  Asociaţia „Prietenii omului - umanism, cultură”

35.  Asociaţia „Primul Pas”

36.  Asociaţia „Sf. Ioachim şi Ana”

37.  Asociaţia „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”

38.  Asociaţia „Studenţi pentru Viaţă”

39.  Asociaţia Bio România

40.  Asociaţia Casa Gratis Pro Deo

41.  Asociaţia Centrul Creştin Alba Iulia

42.  Asociaţia Clinica Pro-Vita Internaţional

43.  Asociaţia Culturală „Sf. Mitropolit Dosoftei”

44.  Asociaţia Hrisdoria

45.  Asociaţia Iniţiativa Creştin-Ecologistă

46.  Asociaţia Mama Olga - Neamt

47.  Asociaţia Medicilor Catolici din Bucureşti

48.  Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova

49.  Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creştini-Ortodocşi

50.  Asociaţia pentru cultură „Alfa”

51.  Asociaţia Poliţiştilor Creştini din Romania - Filiala Bucureşti

52.  Asociaţia Predania

53.  Asociaţia Pro Vita „Sf. Stelian”

54.  Asociaţia Pro Vita Christiana „Sf. Ecaterina”

55.  Asociaţia Pro-Logos Timişoara

56.  Asociaţia Provita filiala Gorj

57.  Asociaţia Provita Media

58.  Asociaţia Provita Sf. Brâncoveanu, filiala Piteşti

59.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Braşov

60.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Suceava

61.  Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Tg. Jiu

62.  Asociaţia Tinerii Creştin Ortodocşi

63.  Asociaţia Ucrainenilor Ortodocşi din Bucovina

64.  CARITAS Bucureşti

65.  Forumul Civic Creştin

66.  Fundatia Antimis

67.  Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni"

68.  Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni” fil. Suceava

69.  Fundaţia „Sfânta Irina"

70.  Fundaţia Clinica Pro Vita

71.  Fundaţia Creştină „Arsenie Boca”

72.  Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

73.  Habitat pentru Umanitate - Beiuş

74.  Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate

75.  Liga Distributistă Română “Ion Mihalache”

76.  Societatea Ortodoxă a Femeilor Române – Filiala Iaşi

77.  Școala Brâncovenească

78.  WorldTeach Romania

Ce vrea societatea civilă creştină de la Constituţie

Propunerile ONG-urilor creştine pentru revizuirea Constituţiei României: familie puternică, recunoaşterea tradiţiei creştine şi participare mai simplă a cetăţeanului la viaţa politică.
Un grup de câteva zeci de organizaţii non-guvernamentale creştine a remis Comisiei parlamentare care elaborează proiectul legislativ pentru revizuirea Constituţiei României un set de propuneri şi opinii privitoare la acest proces de modificare a legii fundamentale.
Documentul a fost elaborat în urma unor consultări extinse între organizaţii civice creştine importante şi cuprinde propuneri de întărire a unor prevederi constituţionale relevante pentru respectarea familiei şi a moştenirii creştine a poporului român, dar şi pentru participarea cetăţenească la viaţa politică.
„Conştienţi de însemnătatea revizuirii Constituţiei, organizaţiile semnatare ale acestui document, ca parte a societăţii civile, vă roagă să luaţi în considerare propunerile de amendare, cu scopul adecvării legii fundamentale la tradiţia şi moştenirea poporului român, dar şi pentru adaptarea acesteia la realităţile şi împrejurările de astăzi”, se arată în scrisoarea transmisă membrilor Comisiei.
În primul rând, se solicită modificarea articolului 48 în sensul definirii exprese a căsătoriei ca fiind „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Amendamentul propus urmăreşte recunoaşterea rolului primordial al familiei întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, în conformitate cu tradiţia românească şi după standardele universal recunoscute, ca instituţie esenţială pentru societate şi civilizaţie. „Considerăm că se impune această menţiune mai ales având în vedere evoluţia societăţii româneşti din ultimii ani, creşterea ratei divorţului, reducerea natalităţii, înmulţirea familiilor destrămate, monoparentale sau sărace, toate acestea afectând copiii într-un mod ce pune în pericol viitorul României.”
Tot la articolul 48 se doreşte întărirea dreptului părinţilor de a asigura creşterea, educarea şi instruirea propriilor copii. Propunerea este motivată prin aceea că exercitarea drepturilor parentale şi limitarea intervenţiei statului în familie, consideră semnatarii, au un efect benefic şi rezultă în dezvoltarea unor generaţii viitoare sănătoase.
Recunoaşterea prin Constituţie a tradiţiei creştine este foarte importantă. În sensul acesta, organizaţiile semnatare au propus introducerea la art. 4 a menţiunii că „baza valorilor poporului român se regăseşte în tradiţia creştină, pe care statul are datoria de a o proteja.” Rolul acestui amendament este acela de a recunoaşte, prin legea fundamentală a ţării, o realitate evidentă, fără a afecta în niciun fel laicitatea statului.
Un alt capitol important este acela al participării cetăţenilor la viaţă politică, pe care semnatarii propunerilor o consideră mult prea dificilă pentru un stat democratic.
Astfel, se propune reducerea numărului necesar de semnături pentru iniţiativa legislativă cetăţenească la 55.000 (de la 100.000) şi a celui pentru revizuirea Constituţiei din iniţiativa cetăţenilor, la 250.000 (de la 500.000). Actualele cerinţe, apreciază organizaţiile non-guvernamentale creştine, fac aproape imposibil de transpus în practică iniţiativa legislativă cetăţenească şi se situează mult peste procentul impus pentru acţiunile similare la nivelul Uniunii Europene. Mai remarcăm că nu există egalitate de şanse între un grup de cetăţeni şi un deputat sau senator care poate propune o iniţiativă legislativă singur, deşi numărul de voturi cu care a fost ales cel din urmă în Parlament poate fi cu mult mai mic decât necesarul de semnături pentru o iniţiativă cetăţenească.
În acelaşi scop, se solicită ca propunerea de revizuire a Constituţiei pe calea iniţiativei cetăţeneşti să nu mai necesite adoptarea de către Parlament, ca o modalitate de a asigura, în mod nemijlocit, suveranitatea populară pentru decizii importante.
Puteţi citi documentul integral aici.
Printre semnatarii scrisorii se numără Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe PRO VITA din România, Alianţa Familiilor din România, Asociaţia “Rost”, Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Caritas etc.
La formularea amendamentelor s-a ţinut cont de angajamentele internaţionale ale României, iar propunerile au fost prezentate şi în timpul dezbaterilor preliminare din Forumul Constituţional.

Vă recomand...

...dacă vreţi să mai aflaţi cîte ceva despre mine :-)

"Există oameni în care coabitează perfect poetul şi soldatul. Cred că mă număr printre ei"

Opriţi defăimarea Sfîntului Închisorilor!

Joi, 30 mai a.c., între orele 15.00 şi 17.00, în Piaţa Victoriei, pe trotuarul din faţa Muzeului Antipa, Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu” şi Asociaţia “Rost”, împreună cu alte asociaţii civice, organizează un protest împotriva guvernului, care a dictat defăimarea lui Valeriu Gafencu – Sfîntul închisorilor.
Prin retragerea titlului de cetăţean de onoare al oraşului Tg. Ocna, sub acuzaţia de fascism, guvernul Victor Ponta şi inspiratorii săi de la Institutul Elie Wiesel intenţionează să-l supună oprobiului public pe Sfîntul închisorilor.
Manifestarea noastră se va desfăşura în acelaşi timp cum şedinţa Consiliului Local Tg. Ocna, care va trebui să-şi dea votul formal pentru decizia luată deja la Bucureşti.
Sînt aşteptaţi să participe toţi cei care au conştiinţă naţională şi credinţă creştină. Singurele însemne permise la miting sînt crucea şi drapelul tricolor.
De asemenea, vă îndemnăm să veniţi fiecare cu portretul lui Valeriu Gafencu.

Asociaţia “Christiana” protestează: O bioetică a morţii?!

Asociaţia Filantropică Medicală Creştin-Ortodoxă “Christiana”, care de peste 20 de ani se străduieşte să promoveze în societatea românească postcomunistă principiile şi valorile medicinei şi bioeticii creştine, considerând viaţa nu ca pe un hazard în ordinea naturii, ci ca pe cel mai mare şi mai sfânt dar făcut omului de către Dumnezeu, îşi exprimă surprinderea şi îngrijorarea faţă de complicitatea universitară şi academică la răspândirea, prin conferinţe publice şi propagandă mediatică, sub paravanul libertăţii necondiţionate a opiniilor şi cercetării ştiinţifice, a unor idei dizolvante cu privire la viaţă şi familie, rezultate ale unei gândiri materialiste şi atee, puse în slujba unor ideologii ostile axiologiei şi moralei tradiţionale.

După ce în februarie a. c., pe fondul aşa-numitei “Luni LGBT”, un profesor homosexual olandez, Gert Hekma, care predă „studii gay şi lesbiene” (!) la Departamentul de Sociologie şi Antropologie al Universităţii din Amsterdam, militând deschis pentru homosexualitate şi pedofilie, a fost la un pas de a conferenţia în mediul universitar bucureştean pe tema departajării legale a pedofiliei de „ephebofilie” (argumentând că pedofilia ar privi doar copiii sub 12 ani, pe când „ephebofilia”, adică sexul adulţilor cu copii de peste 12 ani, ar fi o stare de normalitate!), iată că pe 27 mai a. c., la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (Amfiteatrul “Mircea Florian”), este programat să conferenţieze un bioetician controversat de origine româno-australiană, Julian Săvulescu, profesor la Oxford şi editor al unei reviste – Journal of Medical Ethics – care a stârnit recent un adevărat scandal în Marea Britanie prin susţinerea legitimităţii avortului, inclusiv a “avortului post-natal” (denumire eufemistică a infanticidului), profesorul respectiv şi colaboratorii săi pretinzând că “statutul moral al unui nou-născut este cel echivalent unui fetus, în sensul în care îi lipsesc proprietăţile care să justifice atribuirea unui drept la viaţă”, iar cei care nu le împărtăşesc concluziile ar fi “fanatici care se opun de fapt valorilor unei societăţi liberale”!

Dezavuând asemenea teze, nu doar anticreştine, ci de-a dreptul antiumane, de un cinism iresponsabil (pe care “ştiinţa” nu-l poate scoate din vecinătatea abjecţiei), noi considerăm că într-o societate ca a noastră, campioană mondială la avorturi şi grav destructurată moral de ofensiva mai veche sau mai nouă a unor perverse ideologii antitradiţionale, oficialităţile politice, culturale şi mediatice ar trebui să manifeste un plus de responsabilitate şi prudenţă, iar nu să gireze cu autoritatea lor fel de fel de oferte ştiinţifice sau ideologice care contravin flagrant şi tradiţiilor, şi intereselor vitale ale societăţii noastre.

Nutrim speranţa – alături de alţi protestatari din sânul societăţii civile şi laicatului ortodox – că, aşa cum în luna februarie Facultatea de Sociologie a revenit asupra deciziei iniţiale şi a sistat conferinţa pro-pedofilie, tot astfel Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti va găsi o modalitate de a nu se face complice a îndemnului “academic” la infanticid şi la perpetuarea avorturilor care ne pun în pericol, dincolo de considerentele moral-spirituale, chiar viitorul şi fiinţa naţională.

Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă,

preşedintele A.F.M.C. «Christiana»

Ministerul Educaţiei restricţionează accesul elevilor la expoziţia „cadavre jupuite”

În perioada 22 martie – 30 iunie a.c., la Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti este găzduită expoziţia “The Human Body”, în care peste 200 de cadavre jupuite, unele secţionate în fel şi chip şi conservate prin metoda plastinării (astfel că par trupuri vii), sînt prezentate într-un spectacol sinistru (unele în „mişcare”).

În mai multe ţări, această expoziţie a stîrnit proteste şi în unele a fost interzisă (bunăoară în Franţa cea laică şi experimentală).

La noi, autorităţile au început să reacţioneze după protestul public al unor asociaţii civice. Astfel, Direcţia pentru Protecţia Copilului a recomandat ca accesul copiilor sub 12 ani să fie permis numai dacă  aceştia sînt însoţiţi de părinţi, iar Ministerul Educaţiei a transmis o adresă Inspectoratelor Şcolare Judeţene în care cere ca, pentru vizitele la această expoziţie organizate de şcoli, să se ceară votul majoritar în Consiliile de Administraţie ale şcolilor şi acordul scris al părinţilor, „întrucît există unele aspecte controversate, generate de tipul de exponate, precum şi un posibil impact emoţional negativ pe care acestea l-ar putea avea asupra elevilor”.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, însuşi a declarat, spre cinstea lui, că nu şi-ar duce copiii la această expoziţie.

Motivele acestei atitudini responsabile sînt cunoscute:

1. Trupurile provin din China şi ar putea fi ale unor deţinuţi politic, ucişi de autorităţi şi puse la dispoziţia organizatorilor expoziţiei. Desigur, China dă asigurări că aceste cadavre sînt ale unor oameni care au murit din cauze naturale şi că ele nu au fost revendicate de nimeni pentru a fi înmormîntate. Ce încredere putem avea însă într-o dictatură şi încă într-un regim comunist, prin definiţie criminal? Ne-ar fi convenit ca rude sau cunoştinţe ale noastre, care au fost victime ale comunismului din România, să fi devenit exponate?

2. Prin expunerea acestor trupuri se aduce atingere atît concepţiei creştine despre trup (şi totuşi sîntem o ţară majoritar creştină), cît şi demnităţii persoanei în cel mai larg şi laic sens. O persoană merită respect şi după moarte. Iar profanarea de cadavre se pedepseşte în toată lumea civilizată.

3. Vizitarea acestei expoziţii i-ar putea traumatiza psihic pe copii. O spun mai mulţi psihologi consultaţi de organizaţii ale societăţii civile. Dacă unii copii sînt traumatizaţi după ce participă la o înmormîntare, cum n-ar fi văzînd morţii „vii”?

4. Această expoziţie este o modalitate mizerabilă de a face bani de pe urma suferinţei altora. Dacă urmăreau un scop strict ştiinţific, organizatorii puteau folosi corpuri şi organe fabricate după ultima tehnologie, care le-ar fi făcut să pară adevărate.

În ciuda acestor argumente, ca de fiecare dată cînd e vorba despre un element de terorism cultural, „umaniştii” şi „progresiştii” de stînga au sărit ca arşi în apărarea expoziţie şi întru acuzarea autorităţilor. Diverşi jurnalişti, pătrunşi de entuziasmul cercetării ştiinţifice, şi activişti civici cu agendă politică i-au acuzat pe contestatarii expoziţiei de obtuzitate şi fundamentalism religios şi nu văd cu ochi buni restricţionarea accesului elevilor.

Oficialii români trebuie să reziste acestor presiuni. Societatea civilă responsabilă îi susţine.

Asociaţia „Rost” îşi declară sprijinul ferm pentru deciziile luate în acest sens de Ministerul Educaţiei şi Direcţiei pentru Protecţia Copilului.

Boicot la BCR din cauza propagandei homosexuale

Scrisoare deschisă legată de sponsorizarea de către ERSTE Foundation a propagandei homosexuale din România

În data de 17 Martie 2013 un grup de 50 de clienţi ai Băncii B.C.R. (Membră a Grupului ERSTE) şi-a manifestat dezacordul faţă de politicile ERSTE Foundation de a sprijini propaganda homosexuală în România. Aceştia au transmis o scrisoare către directorii BCR şi ERSTE Foundation în care au reamintit faptul că românii sunt conservatori şi construiesc relaţiile sociale într-un mod tradiţional, iar în centrul vieţii sociale, la români, se află Familia creştină, formată din bărbat şi femeie.  Semnatarii au cerut delimitarea pe viitor a ERSTE Foundation de sponsorizarea propagandei homosexuale în România.

La această scrisoare, în răspunsul primit în data de 22 Martie 2013, ERSTE Foundation şi-a reafirmat politica sa de investire a unei părţi a dividendelor obţinute din participaţia în cadrul grupului ERSTE către acţiuni de sprijin a diverselor minorităţi, printre care şi cea LGBT (Lesbianism-Gay-Bisexuali-Transsexuali) din România. Reamintim faptul că Banca Comercială Română este  parte componentă a Grupul austriac ERSTE, acesta fiind principalul acţionar al B.C.R. (93,57%).

Drept urmare, noi, clienţii B.C.R. semnatari ai acestei scrisori, ne afirmăm public dezaprobarea şi alegem să ne disociem de acţiunile ERSTE Foundation prin renunţarea la serviciile B.C.R..  În acest sens începând de astăzi, 27 Martie 2013, vom iniţia procedura de renunţare la serviciile B.C.R. pentru a nu sprijini altfel propaganda homosexuală din România sau din alte ţări.

Protestul nostru vizează excesele şi propaganda publică provocatoare şi agresivă de tip homosexual şi pedofil şi nu trebuie confundat cu intoleranţa sau condamnarea persoanelor cu alte orientări sexuale. Cei care cer înţelegere şi toleranţă din partea societăţii trebuie la rândul lor să înţeleagă şi să respecte valorile societăţii. Organizatorii evenimentului ”Luna istoriei LGBT (Lesbianism-Gay-Bisexuali-Transsexuali) nu au dat dovadă de respect faţă de aceste valori.

Cei care doresc se pot adăuga protestului nostru o pot face printr-un simplu comentariu aici sau la adresa contact@floareadefoc.ro .

Semnatari:

1. Asociaţia  Cercul Studenţesc ”Floarea de foc”
2. Boambeş Andrei, economist
3. Capsali Iulian, regizor
4. Băndoiu Andreea Cosmina, lector universitar
5. Caţa Iosif Dan, preot
6. Damian Gabor, antreprenor
7. Dan Castea, manager
8. Gheorghe Holbea, profesor universitar
9. Dumitrache Eduard, manager/preşedinte ong
10. Dumitrache Ana Nicoleta, artist plastic
11. Preda Felix, director IT
12. Vastea Răzvan, director consultanţă
13. Alina Ioana Dida, medic
14. Floarea Carmen Irina, cercetător
15. Mihaela Ursescu, consultant SAP
16. Sfîrâiala Mirela, profesor
17. Irina Sargov, arhitect
18. Octavian Adrian Tabără, inginer
19. Lenuţa Liana Gabor, economist
20. Dobre Cristina, jurnalist
21. Mihai Gafitescu, consilier principal
22. Alexandru Agavriloae, arhitect
23. Mihai Madalina-Andreea, asistent manager
24. Iordan Florin, etnomuzicolog
25. Mariana Kincses, economist
26. Attila Kincses, administrator
27. David Maricica, consilier
28. David Emil, inginer
29. David Bogdan, student
30. David Emilian, economist
31. Nicu Mihali, regizor
32. Boia Mihaela
33. Boia Eugen
34. Marian Rotaru
35. Bucur Adrian, freelancer
36. Jerlăianu Marius, marketing
37. Georgescu Ioana, profesor
38. Georgescu Sever, profesor
39. Diana Preda, consultant
40. Voronca Stefan, redactor
41. Dinca Leonid, pensionar
42. Marola Victor, lector universitar
43. Iulian Cacenschi, profesor
44. Dumitrache Ion, medic veterinar
45. Dulgheru Elena, jurnalist
46. Mirea Sorin Alexandru, inginer
47. Ababi  Raisa, farmacist
48. Chitu Elena, asistent medical
49. Dudu  Maria, asistent medical
50. Zaharia Rodica, asistent medical
51. Bilbie Ana-Maria, studenta
52. Dopcea Ioan, microbiolog
53. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului,
54. Eduard Pascu, inginer
55. Feghiu Mariana, medic veterinar
56. Feghiu Adrian, medic veterinar

Boicotaţi Colegiul "George Coşbuc" din Bucureşti!

Scrisoare deschisă adresată părinţilor

 

„Să nu vă întoarceţi virgine din vacanţă”

(din sfaturile profesoarei Roxana Marin către eleve)

Organizaţiile semnatare ale prezentei scrisori-apel îndeamnă public părinţii să evite înscrierea copiilor lor la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti.

Suntem nevoiţi să răspundem astfel, în calitate de organizaţii ale societăţii civile preocupate de situaţia familiei româneşti şi a educaţiei, părinţilor alarmaţi de unele stări de fapt cu care copiii lor se confruntă în acest liceu.

Motivaţia apelului la boicot este dată de un cumul de factori, dintre care cei mai importanţi sunt legaţi de proliferarea promiscuităţii sexuale şi a imoralităţii:

- Propaganda homosexuală făţişă, deja de notorietate, derulată în ultimii trei ani de unii dintre profesori, prin „platforma de activism LGBT” (ie. – homosexual-lesbian-bisexual-transsexual). Pintre activităţi se numără şi „primul Gay Pride (ie. - parada „mândriei homosexuale”) dintr-o şcoală publică din România”, cu participarea elevilor, inclusiv din ciclul gimnazial;

- Organizarea şi interpretarea piesei de teatru pornografic „Monoloagele vaginului”, având ca actori şi spectatori eleve şi profesoare (inclusiv fosta directoare, Ilinca Buciu). Cel puţin repetiţiile pentru acest „spectacol” s-au derulat în incinta liceului;

- Promiscuitatea sexuală, cazurile de corupere de minori şi relaţii sexuale profesor-elev.

Am decis să facem acest apel, fără precedent în România, constatând că unele dintre activităţile şi situaţiile menţionate nu numai că nu sunt incidente izolate, ci că se repetă şi că primesc sprijin din partea conducerii liceului. Este vorba despre promovarea homosexualităţii şi a promiscuităţii sexuale. Astfel, li se inoculează elevilor ideea falsă că asemenea comportamente sunt fireşti şi că pot constitui o alternativă viabilă, dacă nu optimă, în parcursul lor către statutul de adult.

Deloc întâmplător, unii dintre profesori desfăşoară activitate infracţională sau cel puţin aflată la limita legii şi a normelor morale pe care un cadru didactic ar fi firesc să le respecte. Ca exemplu, este cercetată penal pentru delapidare fosta directoare, „actriţa” Ilinca Buciu etc. Apreciem că există o legătură directă între decadenţa morală din liceu şi acţiunile ilegale ale unor cadre didactice.

Constatăm răspunsul vag şi lipsit de substanţă al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti la solicitarea noastră de a ni se comunica rezultatele anchetei pe care I.S.M.B. a efectuat-o la unitatea de învăţământ, în urma reclamaţiilor părinţilor. Suntem, din păcate, nevoiţi să îi considerăm pe responsabilii educaţiei româneşti părtaşi, cel puţin parţial şi tacit, la perpetuarea acestor fenomene grave.

Atragem totodată atenţia oficialilor din Ministerul Educaţiei că „activismul LGBT” (ie. -  homosexual-lesbian-bisexual-transsexual) este o activitate de propagandă cu finalitate POLITICĂ, mascată prin aparenţe culturale. Acesta nu are ca scop, aşa cum se afirmă, „respectarea drepturilor omului” sau „toleranţa” – termeni utilizaţi cu scop manipulator - ci fabricarea şi impunerea unor drepturi inventate, inexistente în documentele internaţionale, şi anume „dreptul la căsătorie” şi „dreptul la adopţie de copii” pentru cuplurile de acelaşi sex, precum şi incriminarea, după un tipar totalitar, a oricărei forme de critică la adresa acestui comportament. Aceste obiective politice, cu profunde implicaţii asupra societăţii, sunt, de altfel, asumate în mod deschis de organizaţiile „minorităţilor sexuale”, care se folosesc de toate pârghiile politice şi sociale, inclusiv de elevi, profesori şi fonduri publice.

Considerăm că toţi părinţii responsabili trebuie să evalueze unităţile de învăţământ şi sub aspectul calităţii şi solidităţii educaţiei morale pe care elevii o primesc, nu doar prin prisma educaţiei formale, indiferent cât de performante ar fi metoda didactică şi dotările. Doar astfel au garanţia că, la încheierea ciclului liceal, odată cu majoratul, tânărul îşi poate asuma un parcurs firesc în viaţă şi o contribuţie validă, sănătoasă, la „viaţa cetăţii”. Promovarea homosexualităţii şi a promiscuităţii sexuale ca virtuţi nu-i pot face, în acest proces de devenire, decât rău.

În consecinţă, încurajăm părinţii să evite înscrierea la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti a copiilor lor, considerând că procesul educaţional tarat din instituţia numită le pune acestora în grav pericol dezvoltarea firească - mentală, intelectuală, spirituală şi chiar fizică.

Solicităm profesorilor liceului o atitudine morală şi civic responsabilă, căci lucrează cu suflete şi nu exercită o îndeletnicire tehnică, limitată la predarea materiei din programă. Este de datoria dascălilor să protejeze aceste suflete nevinovate şi să refuze ingerinţa propagandei homosexuale promovate de câţiva profesori rău intenţionaţi în Colegiul Coşbuc.

Îndemnăm familiile care au deja copii elevi la acest liceu să vegheze cu atenţie activitatea lor şcolară, semnalându-ne situaţiile ieşite din comun.

16 martie 2013

Semnează următoarele organizaţii non-guvernamentale:

1. Alianţa Familiilor din România
2. Asociaţia Dascălilor din România
3. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
4. Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România (compusă din 13 organizaţii)
5. Asociaţia „Familia Ortodoxă”
6. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creştini-Ortodocşi
7. Asociaţia „Familia şi Viaţa”
8. Asociaţia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”
9. Asociaţia pentru Libertatea Românilor
10. Asociaţia „Darul Vieţii”
11. Asociaţia Provita Media
12. Liga de Utilitate Publică
13. Asociaţia „Rost”
14. Asociaţia „Doamna Stanca”
15. Asociaţia „Sfântul Grigorie Palama”
16. Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Tg. Jiu
17. Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Suceava
18. Liga pentru Identitate Naţională
19. Asociaţia „Cercul Studenţesc Floarea de foc”
20. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”
21. Asociaţia „Prologos”
22. Asociaţia „Sinaxis 2010”
23. Asociaţia „Antimis”
24. Asociaţia „Enable”
25. Asociaţia „Bunavestire”
26. Alianţa pentru Demnitate Naţională
27. Fundaţia Creştină „Arsenie Boca”
28. Asociaţia Umanitară „Neagoe Basarab”
29. Asociaţia WorldTeach România
30. Fundaţia „Bridge to Europe”
31. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”
32. Asociaţia pentru Cultură „Alfa”
33. Asociaţia "Basarabii"

Iubeşte-i pe amândoi!

Manifestul „Marşului pentru Viaţă” – 23 martie 2013

În fiecare an, mii de oameni din întreaga ţară participă la „Marşul pentru Viaţă” – cel mai mare eveniment public pentru protejarea vieţii din România.
În 2013 sunt aşteptaţi la marş toţi cei care cred că dreptul la viaţă este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, iar dragostea şi compasiunea faţă de o mamă şi copilul ei reprezintă cea mai frumoasă formă de implicare socială şi civică.
Femeile merită să fie sprijinite personal, dar şi pe plan social şi politic, prin promovarea unor legi care să uşureze povara financiară a maternităţii, să promoveze educaţia pentru familie, să faciliteze adopţia în interesul copilului şi să facă accesibilă consilierea în criză de sarcină.
Cu toţii ştim cât de important este pentru o femeie să fie ascultată şi ajutată. În timp ce tu citeşti acest manifest, mii de femei trec printr-o stare de criză din cauza unei sarcini şi au nevoie de un sprijin dezinteresat.
Tu poţi face ceva pentru ele. Dacă preţuieşti femeia, preţuieşte şi copilul ei. Dacă vrei să ajuţi femeia, ajută şi copilul ei. Dacă iubeşti femeia, iubeşte şi copilul ei. Iubeşte-i pe amândoi!


Asumă, ajută, adoptă!
Vino pe 23 martie la Marşul pentru Viaţă!
www.marsulpentruviata.ro

Protest la Palatul Parlamentului împotriva actelor de identitate electronice

În vederea conştientizării de către populaţie a riscurilor la care se expun prin acceptarea cardului electronic de sănătate, prin introducerea programului de informatizare a sănătăţii şi în general prin acceptarea actelor electronice (biometrice), Asociaţia Dreptate şi Adevăr organizează în data de 14 martie 2013, începând cu ora 12.00 şi până la ora 17.00, o acţiune de protest autorizată. Acţiunea va avea loc la Palatul Parlamentului, în alveola de lângă Parcul Izvor. ApLR îşi cheamă simpatizanţii şi membrii să popularizeze acest miting şi să participe activ alături de toţi cei care consideră că datele noastre medicale nu trebuie expuse riscurilor majore reprezentate de atacurile cibernetice şi traficul de organe şi nici divulgării lor prin lărgirea accesului unor persoane necunoscute, altele decât medicul curant, la informaţiile medicale şi personale care vor fi, de acum încolo, înregistrate într-o bază de date centralizată, anulându-se secretul profesional, confidenţialitatea şi dreptul la viaţă intimă şi privată a cetăţenilor români. Toţi cei care consideră că actele de identitate electronice, paşapoartele biometrice şi orice act electronic (cu cip) le încalcă drepturile cetăţeneşti, că le invadează intimitatea şi viaţa privată sunt chemaţi să ni se alăture şi să-şi exprime dezacordul pe 14 martie 2013, ora 12.00 la Palatul Parlamentului, în alveola de lângă Parcul Izvor.

Sursa

Adevărul despre protestul unor ortodocşi contra propagandei homosexuale de la MŢR

Sursa: www.privesc.eu

În apărarea memoriei Sfîntului Valeriu Gafencu

Miercuri, 30 ianuarie 2013, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a transmis Primăriei oraşului Târgu Ocna un Memoriu semnat de mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai culturii româneşti, prin care sunt respinse argumentele pe baza cărora, în mod abuziv, Institutul pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel” face presiuni asupra autorităţilor locale de pe malul Trotuşului pentru retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem acordat în 2009 de Consiliul local fostului deţinut politic Valeriu Gafencu.

Într-o adresă din 8.11.2012, INSHR-EW punea în vedere primăriei Târgu Ocna faptul că Valeriu Gafencu ar fi fost condamnat în 1941 pentru “activitate într-o organizaţie fascistă”, fapt apreciat de conducerea acestui institut ca fiind un act incompatibil cu normele democratice şi etice, cerând consiliului local să retragă calitatea de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna acestui sfânt al închisorilor comuniste.

Menţionăm că, în primăvara anului trecut, printr-o hotărâre a Guvernului Ponta, INSHR-EW a fost trecut din subordinea Ministerului Culturii direct în subordinea Guvernului, toate documentele oficiale ale acestui institut purtând acum antet guvernamental. De asemenea, în vara lui 2012, o altă hotărâre de guvern a conferit INSHR-EW atribuţia legală de a propune parlamentului legi sau modificări ale legislaţiei existente.

Într-o admirabilă solidaritate, în scurt timp de la aflarea presiunilor la care sunt supuşi reprezentanţii autorităţii locale (este greu de închipuit că Ambasada SUA a telefonat în târguşorul moldav de pe Valea Trotuşului interesându-se special de acest caz de “fascism”!), mai multe asociaţii şi fundaţii, precum şi oameni de cultură au reacţionat în apărarea memoriei “”Sfântului închisorilor” aşa cum este cinstit în lumea Ortodoxă de la noi şi de peste hotare Valeriu Gafencu.

Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti prin scriitorul Marcel Petrişor, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Bucureşti prin Valentin Cantor, Fundaţia Memorialul Durerii prin d-na Lucia Hossu Longin, actorul Dan Puric, Fundaţia Sfinţii Închisorilor  prin dl Ioan Şuţa, Asociaţia ROST a dlui Claudiu Târziu, Fundaţia Arsenie Boca şi Fundaţia Sfinţii martiri Brâncoveni prin Marcel Bouroş s-au alăturat Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, iniţiatoarea acestui demers.

Lista susţinătorilor rămâne deschisă, iar organizaţiile, instituţiile sau persoanele care doresc să se alăture, ne pot contacta la tel. 0722749249, mail: ogoranu@gmail.com ori pot semna petiţia on-line care va fi disponibilă începând din această seară pe site-urile organizaţiilor semnatare. De asemenea, pe site-ul www.ogoranu.ro vor fi curând disponibile în format PDF şi liste de susţinere tip.

Redăm mai jos textul memoriului, dar şi documentul Institutului Elie Wiesel.

Biroul de presă al Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”

Florin Dobrescu

AICI! Petiţie publică pentru SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU!

 Către: Primăria Târgu Ocna

 În atenţia: Domnului Primar Ştefan Şilochi

         

Domnule primar,

Am luat cunoştinţă cu surprindere şi indignare de conţinutul adresei Nr. 600 / 8.11.2012, transmisă de Institutul Naţional pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv si neîntemeiat retragerea titlului de cetăţean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deţinut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulţi dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir şi un sfânt al inchisorilor.

Vă supunem atenţiei punctul nostru de vedere, de care dorim să se ţină cont în şedinţa Consiliului Local în care se va supune discuţiei solicitarea de reexaminare a calităţii de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna a fostului deţinut politic Valeriu Gafencu.

1. Cu privire la acuzaţia de “membru al unei organizaţii fasciste” lansată de reprezentanţii INSHREW, vrem să vă aducem la cunoştinţă faptul că studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanţele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetăţeni români, între care foarte mulţi minori, elevi membri ai organizaţiilor Frăţiile de Cruce. Condamnările aberante la zeci de ani de detenţie grea, dictate de aceste instanţe militare care condamnau cetăţeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spaţiul public după o legislatie absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica măsurile abuzive prin care regimul antonescian din acei ani înţelegea să elimine orice opoziţie politică, orice manifestare pluralistă în societatea românească.

Este cunoscut faptul că regimul Ion Antonescu a dus o consecventă politică de eliminare a adversarilor politici,în mod special a celor legaţi de Mişcarea Legionară, fie prin execuţii sumare, fie prin încarcerarea lor cu condamnări extraordinar de lungi, fie prin trimiterea acestora pe front în prima linie, în operaţiunile cele mai periculoase.

De altfel, din luările de poziţie repetate ale reprezentanţilor INSHREW, rezultă că aceştia definesc regimul generalului Ion Antonescu dintre 1941 şi 1944 ca unul dictatorial, întemeiat pe abuz, pe crime şi pe încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, ţncadrând  ca genocid şi crime împotriva umanităţii represiunile împotriva comunităţilor evreieşti şi de etnie romă ca victime ale acestui regim. În aceste condiţii, este de neînţeles pentru noi dubla măsură adoptată de reprezentanţii INSHREW, care deplâng anumite victime ale regimului antonescian, dar în acelaşi timp găsesc justificări sentinţelor politice dictate împotriva altor victime, aliniindu-se necondiţionat tezelor susţinute de de autorităţile represive ale unui regim de tip fascist, obedient Germaniei hitleriste, pe care altminteri îl detestă.

De asemenea, în baza celor mai sus arătate, este clar că Valeriu Gafencu nu a fost condamnat de două ori pentru că ar fi fost “membru al unei organizaţii fasciste”, aşa cum eronat se afirmă în documentul INSHREW. În realitate, el a fost condamnat ca adversar politic al unui regim totalitar, şi nu pentru apartenenţa în sine la o organizaţie fascistă, ci, aşa cum spune şi sentinţa citată de INSHREW, pentru “instigare publică” şi respectiv “crimă de constituire de asociaţiune şi activitate legionară, potrivnică ordinei existente în stat” – care după cum am văzut era unul de inspiraţie fascistă.

Ne surprinde maniera neacademică, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanţii INSHREW înţeleg să scoată din contextul juridic şi istoric al documentelor anumiţi termeni, falsificându-se flagrant sensul. 

1. Apartenenţa lui Valeriu Gafencu la Frăţiile de Cruce şi Mişcarea Legionară nu poate fi considerată ca apartenenţă la organizaţii fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizaţii a definirii lor ca fasciste,   În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanţă penală internaţională care a judecat crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise de ţările aderente ale Axei Berlin-Roma şi colaboratorii acestora, a scos de sub orice acuzare încă din timpul anchetei preliminare Mişcarea Legionară şi pe liderii acesteia refugiaţi în Occident, aceştia beneficiind timp de 45 de ani de o totală libertate de acţiune şi organizare în lumea liberă, editând inclusiv o bogată presă şi un curier informativ al Mişcării. Unul din argumentele autorităţilor penale internationale de exonerare a Mişcării legionare de participare la crime împotriva umanităţii, a fost tocmai acela că, între 1941 şi 1944, legionarii refugiaţi în Reich au fost deţinuţi în lagărele naziste ca prizonieri politici, alături de alte categorii aflate în dizgraţia hitleriştilor, precum evreii, polonezi ş.a.                                                                             

Liderul legionar Horia Sima a publicat la Paris, în 1951, lucrarea “Destinee du nationalisme” (Menirea Naţionalismului), în care preciza poziţia Mişcării Legionare alături de blocul democraţiilor occidentale şi suportul acordat acestora în combaterea ofensivei comuniste spre vest.

2. Faptul că Mişcarea Legionară nu a avut un caracter fascist a fost confirmat şi după 1990 de mai multe instanţe româneşti care au acordat foştilor deţinuţi politici condamnaţi pentru activitate legionară drepturile cuvenite conform DL 118/1990.

3. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist”, aşa cum se exprimă reprezentanţii INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deţinut politic şi nici incontestabilele fapte de sfinţenie, comportamentul său de martir al inchisorilor comuniste. În ultimă instanţă, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, şi atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări şi de destine frânte abuziv, considerăm că victimele au dreptul la recunoaşterea şi considerarea calităţii lor personale, indiferent de momentul represiunii sau felul regimului totalitar responsabil.

4. De asemenea, considerăm ca intenţionat eronată şi scoasă din contextul legii interpretarea INSHREW atunci când afirmă că “Legea nr 51/1991 privind siguranţa naţională a României menţionează … faptul că acţiunile de inspiaţie legionară reprezintă ameninţări la adresa siguranţei naţionale”. D-lor omit în mod intenţionat să precizeze că în articolul 4 al aceleaişi legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW – N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.”

Or, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenenţa sa la o miscare politică, ci pentru comportamentul lui excepţional faţă de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât şi-a iertat sincer torţionarii care l-au dus la moarte.

 Vă facem cunoscută pe această cale şi mărturia mai multor foşti deţinuţi politici care au împărţit suferinţa în închisorile politice comuniste cu Valeriu Gafencu, respectiv aceea că deşi aflat în ultima fază de boală, acesta a cedat medicamentele sale unui alt deţinut politic evreu, Richard Wurmbrandt, pastor neoprotestant. Mărturia este menţionată în numeroase cărţi şi lucrări apărute public în România ultimilor ani, stârnind interesul a numeroşi cercetători şi oameni de cultură. Din mărturiile aflate în „Memorialul Durerii” rezultă că tânărul Valeriu Gafencu  a fost considerat un sfânt al închisorii. Nu i se poate pune în sarcină nici o acţiune violentă. Comportamentul lui a fost unul exemplar, de martir al gulagului românesc, fiind susţinut în apariţii publice şi de personalităţi precum Dan Puric ori Episcopul Andrei Andreicuţ. Aceste mărturii spulberă orice acuzaţie de fascism şi implicit de antisemitism adusă lui Valeriu Gafencu, arătând spiritul de toleranţă etnică şi religioasă al acestui sfânt al închisorilor aşa cum a fost numit în lumea ortodoxă de la noi şi de peste hotare, unde i se acordă o cinstire deosebită.

În baza tuturor argumentelor de mai sus, considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deţinut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului, este una mai mult decât întemeiată şi vă rugăm să nu daţi curs reconsiderării ei aşa cum cere în mod abuziv INSHREW, folosindu-se de false prezumţii şi argumente.

Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,

Semnăm

FUNDAŢIA ION GAVRILĂ OGORANU – prin preşedinte Coriolan Baciu

FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI – Marcel Petrişor

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI BUCUREŞTI –  Valentin Cantor

FUNDAŢIA MEMORIALUL DURERII – Lucia Hossu Longin

Dan Puric, actor

Răzvan Codrescu, publicist

FUNDAŢIA SFINŢII ÎNCHISORILOR – Ioan Şuţa

ASOCIAŢIA ROST – Claudiu Târziu

FUNDAŢIA ARSENIE BOCA – Irina Popescu

FUNDAŢIA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI – Marcel Bouroş

Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti

ASOCIAŢIA ORTODOXIA TINERILOR – Emil Bălan

ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA, Victor Roncea

MIŞCAREA NAŢIONAL CREŞTINĂ (BASARABIA) – Sergiu Laşcu

Nicolae Purcărea, meşter popular, fost deţinut politic, fost luptător în rezistenţa armată din Munţii Argeşului, Braşov

Dumitru Comşa, fost deţinut politic, Bucureşti

Arhimandrit Justin Pârvu, fost deţinut politic, Mănăstirea Petru Vodă-Neamţ

Petre Petre, fost deţinut politic, fost luptător în rezistenţa armată din Munţii Buzăului, Buzău

Aurel Vlad, fost deţinut politic, New-York, SUA

Prof. univ dr. Gheorghe Buzatu, Universitatea Iaşi

FUNDAŢIA GEORGE MANU – Nae Roşca

Prof. univ. dr. Corneliu Ciucanu, Universitatea Iaşi

ASOCIAŢIA URMAŞILOR LUPTĂTORILOR ANTICOMUNIŞTI – preot Marius Vişovan

ODA BUCURIEI… DE 1 MAI

Întîi de Mai, walpurgie şi sabat,
şi paşte roşu-al plebei proletare,
oricît ai fi de rău şi de spurcat,
românii ard în cinstea ta grătare!

Românul – ortodox, născut poet,
cinstit şi harnic – neclintit te ţine,
pe gura lui de rai, cu zaiafet
şi cu manele de evlavie pline.

Ce-i mai frumos ca Ziua Muncii (care
se ştie – nu? – că l-a făcut pe om)
să o petreci ca zi nelucrătoare,
cu „punţi” cu tot, chiar dacă eşti în pom?!

Sictir cu criza! Unu Mai nu ştie
de crize, de necazuri, de nimic:
el este numai chef, şi veselie,
şi dans încins al ţoapei din buric!

E dreptul mîrlei să se simtă bine,
să stea şi ea cu cracii-n sus la soare,
şi dacă să-l sfinţească n-are cine,
să spurce locul poate fiecare!

De l-au ţinut cu sila comuniştii,
azi, cînd e libertatea la putere,
de bună voie-l ţin capitaliştii,
căci ochii văd şi burtaverde cere!

Trăiască dracul, că e meşter mare!
Grădina Maicii Domnului e-a lui
şi el împacă clasa muncitoare
cu Europa noilor burjui!

Întîi de Mai e muc şi sfîrc al vieţii:
să bem, tovarăşi, să cîntăm manele!
Iar Dumnezeu să-şi ronţăie pesmeţii
în cerul lui, rotind la sori şi stele!

Cu dracul ne-nţelegem de minune
cînd facem praznic muncii prin putoare.
O viaţă-avem şi cine poate spune
că n-o trăim? Noroc şi la mai mare! 

Pentru conformitate,
Răzvan CODRESCU