Emisiuni de colecţie cu Răzvan Codrescu şi Sorin Lavric, la Naşul TV

Doi intelectuali publici de mare calibru se exprimă, în termeni neechivoci, împotriva Legii 217/ 2015, cunoscută deja ca "antilegionară", dar fiind una antiromânească, anticonstituţională şi antidemocratică.

Răzvan Codrescu (luni 10 august) și Sorin Lavric (marți 18 august), invitaţii Nicoletei Savin în emisiunea „Ora de veghe”, de la Nașul TV, fac, pe rînd, o pledoarie convingătoare pentru libertate. Pentru libertatea de a cerceta un capitol important din istoria românilor fără o grilă ideologică impusă. Pentru libertatea de a gîndi şi a exprima o opinie în legătură cu personaje istorice, curente ideologice, mişcări şi partide politice şi evenimente din trecutul nostru recent sau mai îndepărtat. Pentru libertatea de a citi operele unor mari creatori români, indiferent de opţiunile lor politice de la un moment dat. Pentru libertatea de a face o reverenţă în faţa marilor noştri cărturari, chiar dacă aceştia fac parte din tabăra învinşilor în confruntarea comunism vs. naţionalism. Pentru libertatea de a-i cinsti pe sfinţii închisorilor comuniste şi de a-i comemora şi omagia pe eroii rezistenţei armate anticomuniste. Pentru libertatea de a ne alege modele dintre eroii, martirii şi sfinţii acestui neam. 

Pentru a vedea emisiunile, intraţi pe site-ul postului de televiziune (vezi AICI) şi clicaţi, în meniul din partea dreaptă a ecranului central, pe datele respective: 10.08.2015 (R. Codrescu) și 18.08.2015 (S. Lavric). 

Radio România şi TVR despre cartea "Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale"

Vă recomand această ediţie, din 1 Iulie a.c., ora 21.30, a emisiunii "Biserica şi societatea", realizată de Cristian Curte la Radio România Actualităţi, în jurul cărţii Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale (Editura Rost, Bucureşti, 2015). Invitaţi, în studio, Sorin Lavric, în calitate de profesor de filosofie şi publicist, şi subsemnatul, ca editor şi jurnalist, şi, prin telefon, Radu Preda, şeful IICCMER şi profesor universitar de Teologie.

Lansarea cărţii, la Casa cu Rost, pe 23 Iunie a.c. De la stînga: Ciprian Voicilă, Claudiu Târziu şi Sorin Lavric.

De asemenea, vă invit să urmăriţi un scurt reportaj al TVR de la lansarea cărţii Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale aici, de la min. 17,15.

UPDATE 

Aseară, de la ora 21.00, şi astăzi, în reluare, de la ora 15.00, emisiunea "Credinţă şi cultură azi", realizată de Vasile Bănescu la Trinitas Tv, a fost tot despre cartea Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale. Invitat: scriitorul Răzvan Codrescu. Merită urmărită on-line aici, dacă aţi scăpat-o pe tv, căci dl Codrescu vine cu o abordare specifică, foarte instructivă, punînd excelent accentul acolo unde e necesar.

Lansăm antidotul pentru "corectitudinea politică"

Marţi, 23 Iunie a.c., ora 19.00, Editura ROST lansează cea mai recentă publicaţie a sa, volumul colectiv "Corectitudinea politică: "religia" marxistă a Noii Ordini Mondiale", coordonat de William S. Lind, Andrei Dîrlău şi Irina Bazon.

Despre importanţa temei, structura şi ţinta cărţii şi contextul în care apare vor vorbi: scriitorul Sorin Lavric, sociologul Ciprian Voicilă şi directorul Editurii Rost, Claudiu Târziu.

Prezentarea va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

Participanţii vor putea cumpăra cartea la un preţ promoţional.

Evenimentul va avea loc la Casa Cu Rost (Calea Victoriei 155, bl. D1, tronson 8 - intrarea prin str. Buzeşti, vizavi de agenţia Tarom, între farmacia Sensiblu şi banca Credit Agricole). 

Intrarea este liberă.

Conferință extraordinară la Facultatea de Teologie din București

Dragi prieteni, mîine, 18 Noiembrie, începînd cu ora 18.00, în Amfiteatrul ”Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie Ortodoxă - București (Str. Sf. Ecaterina nr. 2), va avea loc conferința ”Vrednicie, mărturisire, jertfă în lumea românească de ieri și de azi”, prilejuită de lansarea volumului Cartea mărturisitorilor, semnat de Răzvan Codrescu. 

Vor participa dl Răzvan Codrescu, fostul deţinut politic și poetul Demostene Andronescu, părintele profesor Gheorghe Holbea, profesorul şi eseistul Sorin Lavric și subsemnatul.

Cu această ocazie, veți putea achiziționa toate titlurile scoase la Editura Rost și Editura Fundației Sfinții Închisorilor.

La sfîrșitul întîlnirii, dl Răzvan Codrescu va da autografe. 

Vă așteptăm cu bucurie!

Eveniment cultural: Virgil Nemoianu și Sorin Lavric în dialog

Maestrul şi "discipolul". Noica şi Lavric

Am descoperit înregistrarea cu Noica întîmplător. Mi-a plăcut mult, pentru că sesizez (sau aşa îmi pare) rădăcini creştine la un gînd filosofic pe care îl expune în doar 11 minunte. 

Am văzut luni emisiunea cu Sorin Lavric. Mi-a plăcut la fel de mult, pentru că acesta este nu doar un intelectual de rasă, ci şi un om de caracter, care îl plasează într-o descendenţă nobilă. 

Lavric a scris o carte excepţională despre Noica. Şi o spun chiar dacă în unele privinţe am păreri diferite de cele exprimate de autor.

Sorin Lavric conduce un cerc de filosofie care îi poartă numele lui Constantin Noica.

Din aceste motive şi din altele, Lavric poate fi considerat un discipol întru înţelepciune şi stil al lui Noica. 

Vă invit să vizionaţi filmul cu Noica aici, iar emisiunea cu Lavric aici. 

Dezbatere CSIC: Biserica Ortodoxă Română sub comunism

Care au fost formele sub care unii clerici ortodocşi au colaborat cu autorităţile comuniste după 1948? Care ar fi explicaţiile care au stat în spatele variatelor forme de colaborare? Ce forme a luat rezistenţa Bisericii Ortodoxe Române împotriva regimului comunist între 1945 şi 1989 şi care ar fi fost consecinţele unei rezistenţe făţişe împotriva comunizării? Ce efecte a avut atitudinea Bisericii în perioada comunistă asupra vieţii spirituale a credincioşilor, dar şi asupra imaginii BOR?

La aceste întrebări vor căuta să răspundă cercetătorul CNSAS Adrian Petcu, prof. dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice), pr. prof. Adrian Gabor (Facultatea de Teologie), alături de pr. prof. Nicolae Bordaşiu, fost deţinut politic, într-o discuţie moderată de filosoful Sorin Lavric.

Dezbaterea, organizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, va avea loc marţi, 11 iunie, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Naţională din Bucureşti (Bd. Unirii, nr. 22, sala Mircea Eliade).

Într-un mediu public dominat de superficialitate, stereotipii manipulatorii şi abordări reducţioniste, „Dezbaterile CSIC” îşi propun să aducă în discuţie subiecte de istorie contemporană de interes general pentru societatea românească. Scopul principal al acestor întâlniri îl reprezintă prezentarea unor puncte de vedere diferite asupra unor subiecte controversate, dar care modelează societatea contemporană, într-o atmosferă echilibrată, argumentată şi de bun simţ. 

Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Ora de veghe: Noica şi Mişcarea legionară. Cu Sorin Lavric

Pentru volumul Noica şi Mişcarea Legionară, Sorin Lavric a primit în 2009 premiul "Titu Maiorescu" al Academiei Române. Pentru acelaşi volum, Lavric a fost premiat pe 27 aprilie 2013 de către Fundaţia Aiud. Cartea a stârnit opinii pro şi contra, precum orice demers postdecembrist de clarificare a legăturilor dintre intelectualii interbelici şi legionari, oricât de onest ar fi acesta.
Merită să fiţi împreună cu "Ora de veghe", de pe Naşul TV şi Sorin Lavric, astăzi, de la ora 19.00, la Naşul TV.

Sorin Lavric (n. 27 noiembrie 1967, Turnu Severin) este scriitor, traducător român. Este absolvent al Facultăţii de Medicină (1993) şi al Facultăţii de Filosofie (1996), doctor în filosofie în 2005. După terminarea studiilor medicale a lucrat, timp de un an, ca stagiar, pentru ca mai apoi să renunţe la practica medicală. În 1997 a devenit redactor la Editura Humanitas, iar din 2003 ţine cursuri semestriale la Facultatea de Filozofie Bucureşti, a căror tematică este axată pe filozofia lui Constantin Noica.

Gala Premiilor Fundaţiei Aiud

Fundaţia Aiud şi Grupul Filos vă invită la o seară specială.
Sâmbătă, 27 aprilie, ora 19:00, la Teatrul de pe Lipscani, vor fi decernate Premiile Fundaţiei Aiud în cadrul unui eveniment de excepţie prezentat de Dan Puric şi Răzvan Codrescu.
Înaintea decernării premiilor va fi prezentat spectacolul “Testament”, o producţie Artist Liber – 2012, dedicat foştilor deţinuţi politic din România. Scenariul şi regia: Fineta Grigorescu.
Totodată, va fi lansat volumul Eu sunt scribul… Amintiri şi poezii din închisoare, de Mihai Buracu, apărut la Editura Filos, în prezenţa filozofului şi publicistului Sorin Lavric.

Un alt moment deosebit este constituit de prezentarea proiectului „În spatele Cortinei de Fier. Studiu de caz: România”.

Bilete şi rezervări la Casa de bilete a Sălii Rapsodia, str. Lipscani 53, Telefon 021-315.89.80 sau 0761.319.819.
Program: Marti-Miercuri: 11 – 18; Joi – Duminică: 12 – 19.
Preţul biletelor: 30, 40 şi 50 lei

CONCURS DE JURNALISM (15 martie – 15 mai 2013)

Premiile “Gabriel Constantinescu”

Asociaţia “Rost” organizează prima ediţie a Premiilor “Gabriel Constantinescu” pentru jurnalism de opinie, în perioada 15 martie – 15 mai 2013.

Concursul este primul de acest fel în România. Niciodată nu a mai fost făcut un concurs exclusiv pentru texte de opinie şi nici pe tema Dreptei.

Am hotărît ca Premiile să poarte numele lui Gabriel Constantinescu, pentru că acesta a fost o personalitate reper a Dreptei creştine culturale de la noi.

Născut în 1921, fiu al scriitorului sibian Paul Constant (1895-1981), Gabriel Constantinescu a fost ofiţer în vechea armată regală a României şi a trecut prin toate „vămile” odioasei istorii a secolului XX: frontul de Răsărit, prizonieratul la ruşi, temniţele comuniste din România şi domiciliul obligatoriu în Bărăgan, marginalizarea socio-profesională (după întoarcerea la Sibiu din 1962, a lucrat ani de zile la încărcat ciment!) şi permanentele hărţuieli ale Securităţii de pînă în 1989.

În ianuarie 1990 a întemeiat la Sibiu revista Puncte cardinale, care a apărut fără întrerupere timp de 20 ani şi al cărei director a fost pînă cînd s-a mutat la cele veşinice, la 6 martie 2010.

Pentru Gabriel Constantinescu Dreapta nu este o simplă opţiune politică, ci în primul rînd o bună aşezare în existenţă. O Dreaptă românească autentică şi cu adevărat primenitoare nu va căpăta contur şi consistenţă decît atunci cînd, urmînd modelul uman întruchipat de un Gabriel Constantinescu şi de cei din aceeaşi plămadă, va şti să se ridice jertfelnic de la ideologie la asumare existenţială.

Temă

Articolele trebuie să abordeze tema Dreptei, dar subiectele sînt la libera alegere a participanţilor (evenimente recente, elemente doctrinare, istorie etc).

Participanţi

Sînt invitaţi să participe toţi cei care consideră că au talent, pricepere şi ceva de spus despre Dreapta, fără nici o condiţie legată de vîrstă, experienţă în presă, profesie, ocupaţie etc.

Fiecare participant poate intra în concurs cu cel mult trei texte.

Articole

Speciile publicistice admise în concurs sînt: eseul, analiza şi comentariul.

Textele trimise pentru concurs trebuie scrise exclusiv pentru www.rostonline.ro. Nu se admite apariţia lor în alte publicaţii (pe hîrtie sau online), site-uri sau bloguri în timpul perioadei de concurs. Încălcarea acestei reguli atrage după sine eliminarea din concurs.

Textele trebuie să aibă minimum 5.000 şi maximum 20.000 de semne (cu spaţii).

Textele vor fi trimise pe adresa revistarost@gmail.com, începînd cu data de 15 martie 2013. Articolele eligibile pentru concurs vor fi publicate pe site-ul www.rostonline.ro, pe măsură ce vor fi primite de juriu şi vor avea avizul acestuia. Înscrierile în concurs se fac pînă pe 15 mai 2013 inclusiv, prin trimiterea pe e-mail a textului, însoţit de prezentarea autorului.

Asociaţia “Rost” îşi rezervă dreptul de a utiliza articolele înscrise în concurs pentru a realiza materiale publicitare şi în media, precum şi de a le reproduce, sub orice formă, pentru promovarea Premiilor “Gabriel Constantinescu” şi a ideilor Dreptei.

Înscriere

Fiecare articol trebuie trimis individual, însoţit de o prezentare a autorului (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, seria şi numărul C.I., profesie, ocupaţie, loc de muncă, volume publicate [dacă este cazul] şi fotografie).

După ce trimit articolul, participanţii vor primi un e-mail de confirmare. Numai din acest moment, aceştia sînt consideraţi ca fiind participanţi la concurs. Nu se vor trimite e-mailuri de confirmare a eligibilităţii articolelor înscrise în concurs.

Criterii de evaluare

Membrii juriului vor evalua articolele în baza următoarelor criterii:

• utilitatea şi relevanţa conţinutului pentru publicul interesat de Dreapta

• capacitatea de a capta şi de a susţine interesul cititorului

• originalitate (alegerea subiectului, tratarea subiectului, poziţia adoptată etc.)

• capacitatea de documentare

• calitatea redactării: limbaj, lizibilitate şi structură

Juriul

Juriul este alcătuit din Răzvan Codrescu (preşedinte), Dan Stanca, Sorin Lavric, Cristi Pantelimon şi Claudiu Târziu.

Jurizarea se va face pînă la 31 mai a.c.

Desemnarea câştigătorilor

Lista cu cei nominalizaţi la Premiile “Gabriel Constantinescu” va fi făcută publică la 31 mai a.c., pe site-ul www.rostonline.ro.

Premierea se va face în cadrul unui eveniment special pe 4 iunie a.c.

Premii

Pentru fiecare categorie (eseu, analiză şi comentariu) se va acorda cîte un premiu în valoare de 300 de euro.

De asemenea, se va acorda şi un premiu de popularitate, în valoare de 300 de euro, textului care va primi cele mai multe like-uri pe Facebook (toate textele sînt postate automat pe pagina de Facebook a Rost).

Textele premiate şi cele nominalizate vor apărea într-un volum (tipărit) despre Dreapta, pînă la sfîrşitul acestui an.

Declaraţie de confidenţialitate

Datele personale ale concurenţilor vor fi înregistrate şi procesate doar pentru a asigura gestionarea candidaturilor. Aceste informaţii sînt tratate în conformitate cu legislaţia privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Datele sînt înregistrate şi păstrate cît este necesar, în contextul participării la concurs.

Numele, profesia, ocupaţia şi eventualele lucrări publicate de concurenţi vor fi făcute publice într-o scurtă prezentare care va însoţi articolul publicat.

Nu rataţi să aflaţi cum (încă) urlă haita!

Vineri, 15 februarie a.c., începînd cu ora 18.00, la Muzeul Ţăranului Român, Studioul “Horia Bernea” (intrarea din str. Mănetăriei, prin curtea interioară), Fundaţia “Sfinţii Închisorilor” va lansa volumul de memorii din temniţele comuniste Urlă haita…, de Nicolae Purcărea, sculptor în lemn de inspiraţie populară foarte apreciat şi fost deţinut politic  (suferind la Piteşti, Gherla, Aiud, Canal, Jilava). Un eveniment care nu trebuie ratat, cu o echipă de vorbitori de înaltă clasă, alături de autor: Dan Puric, actor, regizor şi creator de şcoală de teatru, Răzvan Codrescu, poet, traducător şi eseist şi Sorin Lavric, filosof, scriitor şi traducător.  Ne vedem acolo!

 

„Am rămas astăzi o mînă de oameni din generaţia mea care încă mai sîntem mărturii vii. Dar idealul pentru care am luptat este viu şi va dăinui în veci, cît va trăi omul pe pământ. Credinţa în Dumnezeu şi dragostea de neam sînt cele două axe înscrise în destinul neamului nostru”. (Nicolae Purcărea)

O nouă carte despre "Fenomenul Piteşti"

Înscrieri la Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“

Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi www.fenomenulpitesti.ro organizează Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“, care îşi propune să retrezească interesul pentru victimele regimului comunist şi pentru cel mai inuman experiment represiv din închisori.

Ediţia I se va desfăşura la Piteşti între 23-27 iulie anul curent şi va cuprinde prelegeri ale unor personalităţi de prestigiu legate de fenomenul Piteşti, de represiune şi de rigorile regimului comunist. Programul mai cuprinde filme documentare despre comunism, însoţite de dezbateri tematice, şi vizite de documentare la fostele închisori Piteşti şi Jilava. Studenţii se vor putea bucura de un dialog deschis cu personalităţi ca Dan C. Mihăilescu, Radu Preda şi Sorin Lavric, dar şi cu supravieţuitori ai tortúrilor. Directorul Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti“ este istoricul Alin Mureşan.

La cursurile Şcolii de Vară vor participa 15 studenţi. Doritorii trebuie să completeze formularul de înscriere de pe site-urile www.istoriecontemporana.ro sau www.fenomenulpitesti.ro până vineri, 6 iulie (inclusiv) şi să îl trimită la adresele de mai jos. Lista candidaţilor admişi va fi publicată pe aceleaşi site-uri luni, 9 iulie. Cheltuielile legate de transportul, cazarea şi masa studenţilor vor fi suportate de către organizatori.

Pentru informaţii legate de admitere, ne puteţi scrie la adresele scoaladevara@istoriecontemporana.ro sau scoaladevara@fenomenulpitesti.ro.

Pentru acreditări de presă şi informaţii suplimentare legate de organizare, ne puteţi contacta la presa@istoriecontemporana.ro.

TVR Info: Despre Biserica Ortodoxă Română în comunism

via Ionuţ Trandafirescu

În cea mai recentă ediţie a emisiunii sale de pe TVR Info, De la plus la infinit, din 10 martie a.c., dl Răzvan Bucuroiu a abordat un subiect greu şi încă nebulos pentru prea mulţi români: cum a rezistat Biserica Ortodoxă Română în anii prigoanei comuniste. Despre absurdul comunismului, despre rezistența anticomunistă, despre marile personalități ale intelectualităţii româneşti care au trecut prin malaxorul puşcăriilor comuniste, despre nevoia de a canoniza sfinţii închisorilor comuniste, despre vechea şi noua elită au vorbit, în studio,  doi admirabili cărturari: istoricul George Enache și scriitorul Sorin Lavric. De asemenea, a intervenit telefonic doamna Lidia Stăniloae, fiica marelui teolog Dumitru Stăniloae.

Marți, 13 martie, ora 19:00, la Librăria Bizantină, va avea loc un eveniment din aceeași perspectivă: Fenomenul Pitești după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi? 

ROST 103: CRIZA AUTORITĂŢII

A apărut numărul 103 al revistei Rost, cu tema „Criza autorităţii” (cf. Claudiu Târziu, „Scara virtuţilor intelectuale” – editorial; Răzvan Codrescu, „România între două paradigme”; Răzvan Codrescu, „Criza modernă a autorităţii”; Paul Slayer Grigoriu, „Autoritatea cuvîntului scris”; Vlad Diaconu, „Autoritatea duhovnicească între papism şi sectarism”; Dan Ciachir, „Patriarhul Pavel al Serbiei”).

„Dosarul” numărului (realizat de d-na Lilica Voicu-Brey) este dedicat lui Alexandru Ciorănescu (1911-1999), al cărui centenar se sărbătoreşte luna aceasta. Interviul numărului este cu d-l Răzvan Bucuroiu, directorul fondator al magazinului ilustrat Lumea Credinţei, ajuns la numărul 100.

În întîmpinarea principalului praznic al lunii – Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie) – vine textul intitulat „La curtea voievozilor cereşti” (Răzvan Codrescu). O altfel de întîlnire cu Sf. Arhanghel Mihail oferă şi filele de jurnal ale „zugrăviţei” de icoane Teodora Roşca („Mărturii despre identitate”).

Printre semnatarii din acest număr se mai numără: Paul Nistor, Radu Preda, Claudiu Târziu într-o ipostază mai puţin cunoscută (cf. grupajul liric „Poeme tîrzii”), Dan Stanca, Sorin Lavric, Elena Dulgheru etc. Ilustraţia copertei – simbolic: axis mundi în amurgul istoriei – aparţine fotografului Irinel Cîrlănaru. (R. C.)

Publicaţia costă 5,9 lei şi poate fi cumpărată de la chioşcurile de presă din toată ţara sau, în sistem de abonament (cu 30% reducere), de la redacţie. În Bucureşti se mai găseşte la Librăria Sophia (str. Bibescu Vodă nr. 19), Librăria Bizantină 1 (str. Regina Maria nr. 50) şi Librăria Bizantină 2 (str. Bibescu Vodă nr. 20). Vedeţi aici librăriile din ţară la care o găsiţi.

Noua revistă ROST apare sub semnul Crucii

Ajunsă la numărul 101, revista lunară de cultură creştină şi politică ROST, se relansează, în septembrie, într-o formulă editorială şi grafică îmbunătăţită în chip spectaculos.

În cele 80 de pagini color, tipărite pe o hîrtie de cea mai bună calitate, cu coperte cartonate şi plastifiate mat, găsiţi studii, documentare, eseuri, interviuri şi reportaje despre o realitate politică, istorică şi culturală văzută prin grilă creştină.

Tema centrală a acestei ediţii este Crucea: de la semnul credinţei creştine la simbolul pătimirii românilor. „Românitatea e plină de răni, de la Nord la Sud şi de la Vest la Est. Suferinţele ei alcătuiesc o cruce peste ţara-mamă. O cruce a cărei inimă, Harghita – Covasna, sîngerează azi cel mai tare. Una care poate fi răscumpărătoare în veşnicie sau numai chinuitoare în veac” – ni se spune de pe coperta 1.

Aşa cum v-a obişnuit, ROST vă oferă şi un documentar despre o personalitate-reper: Mihail Manoilescu – un politician patriot şi un economist cu adevărat profesionist, care a făcut mari servicii României; printre altele, a întărit leul într-o perioadă de criză. „Am ales să-l evocăm nu numai pentru exemplaritatea personalităţii lui, ci şi pentru funcţia trezitoare a mărturiilor sale” – îşi motivează redacţia opţiunea pentru Manoilescu. Povestea vieţii lui Mihail Manoilescu este jalonată cu fragmente din Memoriile sale – un veritabil document istoric al perioadei interbelice.

Din sumar, mai remarcăm ultimul interviu acordat de marele duhovnic Petroniu Tănase, de la Sfîntul Munte Athos. Textul, purtînd titlul „Omul este om cînd tinde spre Dumnezeu”, este publicat în premieră, la cîteva luni după mutarea la cele veşnice a părintelui Petroniu. Astfel, Avva Petroniu ne sfătuieşte, de dincolo de mormînt, cum să ne cunoaştem cea mai mare patimă şi cum să o stăpînim, de ce să fugim de televizor şi internet şi cum să ne asumăm credinţa ca pe o fertfă.

Vă recomandăm şi foarte interesanta anchetă de opinie „Cuplul, între concubinaj şi cununie” – la care răspund psihologul Andreea Tulban, scriitorul Dan Stanca, părintele profesor Constantin Necula şi actorul Dan Puric. De asemnea, ca noutăţi: rubricile de poezie (Dante Aligheri, Divina Comedie, Purgatoriul, Cîntul XXIII, în traducerea lui Răzvan Codrescu), proză („Povestea evreului Friedin”, fragment din romanul Gora Mborgali sau Surîsul Destinului, de Ciabua Amiredjibi, prinţ georgian şi fost deţinut politic anticomunist), filosofie (gîndirea lui Lucian Blaga în analiza lui Sorin Lavric) şi critică de film (Elena Dulgheru, despre ratările ultimei pelicule a lui Cristi Puiu – „Aurora”).

Revista ROST este condusă de jurnalistul Claudiu Târziu, în calitate de director, şi de scriitorul Răzvan Codrescu – redactor-şef.

Între colaboratorii permanenţi ai revistei figurează o serie de nume cunoscute şi apreciate de publicul nostru: scriitorii Liliana Ursu, Ovidiu Hurduzeu, Sorin Lavric şi Dan Stanca, istoricii Flori Bălănescu, Paul Nistor, Mircea Stănescu şi George Enache, teologii Radu Preda şi pr. prof. dr. Mihai Valică, medicul prof. univ. dr. Pavel Chirilă, muzicienii Cătălin Tîrcolea şi Paul Slayer Grigoriu, criticul de film Elena Dulgheru, actorul şi regizorul Dan Puric.

Publicaţia costă 5,9 lei şi, începînd de mîine, poate fi cumpărată de la chioşcurile de presă din toată ţara sau, în sistem de abonament (cu 30% reducere, adică 50 lei pe an sau 25 lei pe 6 luni), de la redacţie. În Bucureşti se găseşte începînd de azi la chioşcuri şi la Librăria Sophia (str. Bibescu Vodă nr. 19), Librăria Bizantină 1 (str. Regina Maria nr. 50) şi Bizantină 2 (str. Bibescu Vodă nr. 20).

ROST apare pe ziua de întîi a fiecărei luni.

Departamentul de Comunicare al „Rost”,

Radu Bălaşa

Ortodoxie şi naţionalism la Radio România

În emisiunea Actualitata credinţei, din 27 ianuarie a.c., de la Radio România Actualităţi, realizatorul Cristian Curte a pus problema legăturii dintre Ortodoxie şi naţionalism. Invitaţii săi, scriitorul Sorin Lavric şi teologul Radu Preda, au făcut nuanţări foarte importante.

"Nu poţi să crezi în Dumnezeu decît  dinlăuntrul etniei şi a patrie tale. Trebuie să stai cu picioarele pe ceva particular. Nu cred că există o contradicţie între sentimentul naţional şi credinţa în Dumnezeu. [...] Ortodoxia este mai puţin docilă la această campanie de sterilizare religioasă a cetăţenilor Europei. Ortodoxia este încă vie. [...] Ortodoxia este privită ca o fortăreaţă care nu se lasă cucerită." - spune Sorin Lavric.

Iar Radu Preda: "Poţi să-ţi iubeşti patria iubindu-L pe Dumnezeu. Problema intervine atunci cînd  iubirea de patrie e mai puternică decît iubirea de Dumnezeu. Aş face distincţia între patriotism, care are o coloratură eminamente pozitivă, şi naţionalism, care este, aşa cum ştim, asociat îndeobşte cu un sens negativ. Or patriotismul presupune conştientizarea diferenţelor şi a bogăţiilor etnice, lingvistice, culturale lăsate de Dumnezeu în creaţia Sa. Din acest punct de vedere, patriotismul şi credinţa n-ar trebui să se excludă. Problema delicată începe acolo unde naţionalismul ia locul patriotismului. [...] Biserica a condamnat punerea iubirii de ţară mai presus de iubirea de Dumnezeu."

"Fenomenul Piteşti". Primele imagini de la lansarea proiectului şi mărturii video ale supravieţuitorilor

 

Mîine este lansat Proiectul "Fenomenul Piteşti"

Marţi, 15 februarie, de la ora 18.00, va avea loc lansarea oficială a Proiectului „Fenomenul Piteşti”, în Aula Magna a Facultăţii de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46; staţia RATB – „Facultatea de Drept”, staţia metrou – „Izvor”). Vor participa: Sorin Lavric (scriitor), Ioan Stanomir (IICCMER), Cristian Filip (Fundaţia Creştină Părintele Arsenie Boca), Nicolae Mărgineanu (regizor), Alin Mureşan (istoric) şi supravieţuitori ai închisorilor comuniste.
În cadrul evenimentului vor fi proiectate imagini din documentarul „Demascarea” şi capturi din site-ul www.fenomenulpitesti.ro. De asemenea, doritorii vor putea achiziţiona filmul „Demascarea”, cartea „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate” (ediţia a II-a), pachete carte+film şi tricouri personalizate, toate la preţuri promoţionale.

Sorin Lavric susţine o conferinţă despre Vulcănescu şi Noica

via Răzvan Codrescu

După ce luna trecută d-l Mihai Şora a conferenţiat despre Mircea Vulcănescu, luna aceasta, la Muzeul Ţăranului Român, d-l Sorin Lavric răspunde provocării lansate prin blogul d-lui Răzvan Codrescu, prin incitantul eseu al d-lui Mihai Gheorghiu - unei paralele C. Noica - M. Vulcănescu: ca reprezentanţi de seamă ai generaţiei interbelice şi ca modele cultural-spirituale în conştiinţa posterităţii. Conferinţa are loc joi, 17 februarie a.c., ora 18, în Clubul Ţăranului de la MŢR.
Cartea (mai veche) despre Noica şi mişcarea legionară şi conferinţa (mai nouă) despre Nevoia de martiri îl recomandă pe d-l Lavric ca pe unul dintre cei mai îndrituiţi referenţi  actuali ai temei propuse spre dezbatere.