Frica noastră instituie noul totalitarism marxist

Magazinul online „Legende Vii” a anunţat că suspendă de la vînzare tricourile cu portretele a trei personalităţi: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr şi Părintele Gheorghe Calciu. De asemenea, va renunţa la sloganul „ne vom întoarce într-o zi” – care este un vers din Radu Gyr. Pentru mine unul, această măsură este uluitoare! Oamenii de la „Legende Vii” greşesc flagrant.

Citiţi, vă rog, opinia mea pe Rost Online. 

ARHIVA REVISTEI ”ROST”

Pentru că în ultima vreme foarte multă lume ne-a solicitat, vă punem la dispoziție online arhiva revistei Rost. Din păcate, nu sînt disponibile toate numerele în format PDF, dar, pentru moment puteți consulta edițiile de la nr. 13 pînă la nr. 100. Le vom pune pe site și pe celelalte cît de curînd posibil.

Pentru a intra în numărul dorit, faceți click pe coperta lui aici. Lectură plăcută!

O nouă carte de folos la Editura ROST

Săptămîna viitoare va fi pe piață o carte care va naște controverse, dar care, tocmai de aceea, ne obligă la o revizitare a istoriei Renașterii, cu scopul precis de a reevalua, spre folos cultural dar și... practic, noțiunea de politică și, desigur, cea de om politic. 

Bazată pe o documentare minuțioasă, scrisă alert și cu o empatie bine strunită de nevoia de obiectivitate a unui autor onest, cartea poate fi citită și ca o poveste pur și simplu, dincolo de implicațiile sale filosofico-politico-istorice și de interogațiile firești pe care le reclamă acestea.

Primul volum al cărții Cesare Borgia, Prințul Renașterii. O cronică în două volume, de Dragoș Moldoveanu (Editura ROST, 2014, București) are 167 de pagini și costă doar 18 lei. Distribuția se face prin S.C. Supergraph S.R.L. (Str. Ion Minulescu 36, sector 3, Bucureşti, Tel.: (021) 320 61 19, Fax: (021) 319 10 84, E-mail: editura@sophia.ro) și prin Editura ROST (Str. Vulturilor 8, sector 3, Bucureşti; telefon: 0740/103621, e-mail: editurarost@gmail.com). 

Pentru a vă deschide gustul de lectură, vă ofer scurta prefață a volumului.

Cuvânt introductiv

Despre Cesare Borgia s-a scris și s-a evocat de prea puține ori cu obiectivitate. Abordările au fost în rare cazuri întemeiate pe fapte verificate și probe convingătoare, iar argumentele au presupus mai curând mistificări de natură propagandistică. Pseudo-istorici și scriitori avizi de cancanuri au dat întâietate zvonisticii și ficțiunilor în detrimentul adevărului faptic.

Predilecția pentru informații nefondate și scorneli este înfiorătoare. Dintotdeauna au fost mai captivante relatările despre „fratricidul“ (niciodată dovedit) comis de Cesare, despre „relația incestuoasă“ (acuzație lansată din răzbunare) cu sora sa, Lucrezia, sau despre „imoralitate“ ca trăsătură generală de personalitate a acestuia. Diabolizarea lui Cesare Borgia a fost sistematică, iar efectul a fost previzibil.

În mentalul colectiv, ducele de Romagna și de Valentinois a fost un ucigaș cu sânge rece, un individ fără scrupule care a pășit pe cadavre pentru a-și atinge scopurile „infame“, un aventurier egoist și trufaș. O reprezentare necruțătoare, redată în tonuri funeste. O sumă de etichete care alcătuiește mai curând portretul unui personaj malefic și distructiv.

Descrierea de mai sus este o denaturare elaborată care a funcționat și încă funcționează, pe alocuri, ca adevăr.

Acestei terfeliri a veridicității istorice i se răspunde în paginile cărții de față. Cesare Borgia nu a fost un monstru cu chip uman. A fost un personaj remarcabil care a ilustrat o epocă excepțională, de transformare organică a vieții și filozofiei sociale, de evoluție a cunoașterii. A întrupat trăsă-turi precum dinamism, abilitate, energie și ambiție. A fost exponentul Renașterii.

Aceasta este și teza prezentei scrieri – primul volum dintr-o serie de două despre viața și contextul istoric în care a existat Cesare Borgia. Volumul de față este consacrat anilor de început, copilăriei și adolescenței sale, perioadei în care a fost cardinal, precum și consolidării unei alianțe care îi va înrâuri cariera ulterioară, cu Franța lui Ludovic al XII-lea. Intervalul anilor 1475 și 1499. Ultimul sfert al extraordinarului secol al XV-lea, miezul Renașterii.

Concis, volumul I din Cesare Borgia, Prințul Renașterii. O cronică în două volume redă ascensiunea fiului papei Alexandru al VI-lea până la inițierea campaniei militare din Romagna (1499-1503). Până la perioada de glorie și declinul său abrupt. Este povestea înălțării unui tânăr senior, erudit și avid de cunoaștere, care își conștientizează menirea și își făurește propriul destin. Este povestea unui spirit ales de Istorie.

Pentru o mai bună înțelegere a personalității și traiectoriei sale, am considerat necesară nararea, pe alocuri sumară, a istoriei familiei sale. Istorie care, începând din anul 1455 – anul alegerii unchiului tatălui său, Alfonso de Borja, pe Tronul Sfântului Petru – s-a confundat într-o măsură considerabilă cu istoria Vaticanului. Este limpede că înălțarea acestei familii spaniole, pe teritoriu străin, s-a datorat în primul rând priceperii și inteligenței politice a acestui Alfonso de Borja, papa Calixt al III-lea. Este puțin probabil să fi vorbit și scris astăzi despre Cesare Borgia, dacă acest eveniment epocal nu ar fi avut loc. La mai puțin de patru decenii de la alegerea primului papă spaniol din istorie, nepotul de soră al acestuia, Rodrigo Borgia, numit cardinal prin mijlocirea directă a unchiului său, a fost votat suveran pontif – cel de-al doilea (și ultimul) de naționalitate spaniolă.

Nemărginita ambiție a familiei Borgia a stârnit antipatii și vrajbă. Acești străini care „invadaseră“ Cetatea Romei și ocupau funcții înalte în aparatul administratic și decizional al Sfântului Scaun incomodau și perturbau relațiile adânc cimentate ale vechilor clanuri italiene. În acest context, ascensiunea lui Cesare Borgia, cu aspirații îndrăznețe, dinamic și dezlănțuit, a încâlcit suplimentar ițele unei acțiuni suficient de complexe.

Fără echivoc, Cesare a beneficiat de pe urma unei ocazii favorabile. Fiul unui papă urât pentru obârșia sa non-italiană, invidiat pentru circumstanța care i-a facilitat ascensiunea, însă respectat pentru abilitatea politică și aptitudinile de administrator, Cesare a înțeles că împrejurarea, în absența virtuților care să îl înalțe în vârful puterii, era insuficientă. A acceptat, forțat de tatăl său, calitatea de membru în Colegiul Cardinalilor, la care a renunțat pentru a deveni prințul războinic care va aspira la cucerirea și unificarea peninsulei italiene.

Vorbind despre Cesare Borgia, ar fi injust să nu ne raportăm la Niccolò Machiavelli și la moștenirea sa politico-literară. Fiului papei Alexandru al VI-lea îi datorăm redactarea de către ilustrul florentin a celui mai faimos tratat de știință politică scris vreodată, Principele. Machiavelli a compus acest manual de guvernare inspirat fiind de acțiunile și concepțiile politice ale lui Cesare Borgia, pe care l-a cunoscut, analizat îndeaproape și prețuit.

Între evaluarea diplomatului florentin și propaganda calomnioasă născută din resentimente am ales criticile lui Machiavelli. Între faptele consemnate și informațiile otrăvite lansate de către adversarii politici am ales faptele probate și sprijinite pe argumente solide. Între virtuțile slăvite de contemporani și etichetele aplicate de către defăimători am preferat virtuțile și abilitatea. Cesare Borgia, așa cum a fost.

Autorul

Nominalizaţii la Premiile “Gabriel Constantinescu”

Concursul de jurnalism de opinie al RostOnline.ro pentru Premiile “Gabriel Constantinescu” s-a încheiat.

La categoria “Eseu” sînt nominalizaţi, în ordine alfabetică:

Mihai-Silviu Chirilă, pentru textul intitulat Participarea creştinului la viaţa cetăţii,

Paul Florea, pentru Miturile toxice ale Dreptei româneşti, şi

Dragoş Moldoveanu, pentru Sminteala corectitudinii politice şi reacţia „primitivă” a tradiţionaliştilor.

Pentru “Premiul de popularitate”, în urma numărului de like-uri de pe Facebook adunat de fiecare concurent pînă aseară la ora 00.00, sunt nominalizaţi:

Ovidiana Bulumac, pentru articolul intitulat Praful de pe tobă şi-o suită de-ntrebări,

Ionuţ Mavrichi, pentru Dreapta creştină sau creştinism „de-a dreapta”? şi

Oana-Mădălina Mihăilă, pentru Metode sofisticate de a pierde vremea.

La această ediţie a Premiilor “Gabriel Constantinescu” nu se vor acorda premiile pentru “Analiză” şi “Comentariu”, din pricina participării slabe la aceste categorii.
Juriul concursului e alcătuit din (în ordine alfabetică): Răzvan Codrescu, Sorin Lavric, Cristi Pantelimon, Dan Stanca, Claudiu Târziu.

Festivitatea de premiere va avea loc în a doua parte a acestei luni, la o dată pe care o vom anunţa din timp.

Pentru Biserică şi familie

Înregistrarea emisiunii de la RTV despre banii pentru Biserică şi "uniunile civile" dintre homosexuali.  

CONCURS DE JURNALISM (15 martie – 15 mai 2013)

Premiile “Gabriel Constantinescu”

Asociaţia “Rost” organizează prima ediţie a Premiilor “Gabriel Constantinescu” pentru jurnalism de opinie, în perioada 15 martie – 15 mai 2013.

Concursul este primul de acest fel în România. Niciodată nu a mai fost făcut un concurs exclusiv pentru texte de opinie şi nici pe tema Dreptei.

Am hotărît ca Premiile să poarte numele lui Gabriel Constantinescu, pentru că acesta a fost o personalitate reper a Dreptei creştine culturale de la noi.

Născut în 1921, fiu al scriitorului sibian Paul Constant (1895-1981), Gabriel Constantinescu a fost ofiţer în vechea armată regală a României şi a trecut prin toate „vămile” odioasei istorii a secolului XX: frontul de Răsărit, prizonieratul la ruşi, temniţele comuniste din România şi domiciliul obligatoriu în Bărăgan, marginalizarea socio-profesională (după întoarcerea la Sibiu din 1962, a lucrat ani de zile la încărcat ciment!) şi permanentele hărţuieli ale Securităţii de pînă în 1989.

În ianuarie 1990 a întemeiat la Sibiu revista Puncte cardinale, care a apărut fără întrerupere timp de 20 ani şi al cărei director a fost pînă cînd s-a mutat la cele veşinice, la 6 martie 2010.

Pentru Gabriel Constantinescu Dreapta nu este o simplă opţiune politică, ci în primul rînd o bună aşezare în existenţă. O Dreaptă românească autentică şi cu adevărat primenitoare nu va căpăta contur şi consistenţă decît atunci cînd, urmînd modelul uman întruchipat de un Gabriel Constantinescu şi de cei din aceeaşi plămadă, va şti să se ridice jertfelnic de la ideologie la asumare existenţială.

Temă

Articolele trebuie să abordeze tema Dreptei, dar subiectele sînt la libera alegere a participanţilor (evenimente recente, elemente doctrinare, istorie etc).

Participanţi

Sînt invitaţi să participe toţi cei care consideră că au talent, pricepere şi ceva de spus despre Dreapta, fără nici o condiţie legată de vîrstă, experienţă în presă, profesie, ocupaţie etc.

Fiecare participant poate intra în concurs cu cel mult trei texte.

Articole

Speciile publicistice admise în concurs sînt: eseul, analiza şi comentariul.

Textele trimise pentru concurs trebuie scrise exclusiv pentru www.rostonline.ro. Nu se admite apariţia lor în alte publicaţii (pe hîrtie sau online), site-uri sau bloguri în timpul perioadei de concurs. Încălcarea acestei reguli atrage după sine eliminarea din concurs.

Textele trebuie să aibă minimum 5.000 şi maximum 20.000 de semne (cu spaţii).

Textele vor fi trimise pe adresa revistarost@gmail.com, începînd cu data de 15 martie 2013. Articolele eligibile pentru concurs vor fi publicate pe site-ul www.rostonline.ro, pe măsură ce vor fi primite de juriu şi vor avea avizul acestuia. Înscrierile în concurs se fac pînă pe 15 mai 2013 inclusiv, prin trimiterea pe e-mail a textului, însoţit de prezentarea autorului.

Asociaţia “Rost” îşi rezervă dreptul de a utiliza articolele înscrise în concurs pentru a realiza materiale publicitare şi în media, precum şi de a le reproduce, sub orice formă, pentru promovarea Premiilor “Gabriel Constantinescu” şi a ideilor Dreptei.

Înscriere

Fiecare articol trebuie trimis individual, însoţit de o prezentare a autorului (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, seria şi numărul C.I., profesie, ocupaţie, loc de muncă, volume publicate [dacă este cazul] şi fotografie).

După ce trimit articolul, participanţii vor primi un e-mail de confirmare. Numai din acest moment, aceştia sînt consideraţi ca fiind participanţi la concurs. Nu se vor trimite e-mailuri de confirmare a eligibilităţii articolelor înscrise în concurs.

Criterii de evaluare

Membrii juriului vor evalua articolele în baza următoarelor criterii:

• utilitatea şi relevanţa conţinutului pentru publicul interesat de Dreapta

• capacitatea de a capta şi de a susţine interesul cititorului

• originalitate (alegerea subiectului, tratarea subiectului, poziţia adoptată etc.)

• capacitatea de documentare

• calitatea redactării: limbaj, lizibilitate şi structură

Juriul

Juriul este alcătuit din Răzvan Codrescu (preşedinte), Dan Stanca, Sorin Lavric, Cristi Pantelimon şi Claudiu Târziu.

Jurizarea se va face pînă la 31 mai a.c.

Desemnarea câştigătorilor

Lista cu cei nominalizaţi la Premiile “Gabriel Constantinescu” va fi făcută publică la 31 mai a.c., pe site-ul www.rostonline.ro.

Premierea se va face în cadrul unui eveniment special pe 4 iunie a.c.

Premii

Pentru fiecare categorie (eseu, analiză şi comentariu) se va acorda cîte un premiu în valoare de 300 de euro.

De asemenea, se va acorda şi un premiu de popularitate, în valoare de 300 de euro, textului care va primi cele mai multe like-uri pe Facebook (toate textele sînt postate automat pe pagina de Facebook a Rost).

Textele premiate şi cele nominalizate vor apărea într-un volum (tipărit) despre Dreapta, pînă la sfîrşitul acestui an.

Declaraţie de confidenţialitate

Datele personale ale concurenţilor vor fi înregistrate şi procesate doar pentru a asigura gestionarea candidaturilor. Aceste informaţii sînt tratate în conformitate cu legislaţia privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Datele sînt înregistrate şi păstrate cît este necesar, în contextul participării la concurs.

Numele, profesia, ocupaţia şi eventualele lucrări publicate de concurenţi vor fi făcute publice într-o scurtă prezentare care va însoţi articolul publicat.