Să nu-l uităm pe Nichita!

Nichita Hristea Stănescu, n. 31 martie 1933, Ploieşti - d. 13 decembrie 1983, Bucureşti.

Nichita sau feţele diamantului - Ep. 1 from Ştefan Dimitriu on Vimeo.

Despre toleranţă şi dragoste în agora

Sînt creştin-ortodox şi naţionalist. Port deci două stigmate de neşters pentru lumea în care trăim. Ortodoxul (naţionalist sau nu, şi cu atît mai mult dacă e şi naţionalist) şi naţionalistul (ortodox ori ba, dar mai abitir dacă e şi ortodox) sînt acuzaţi, după caz, că nu iubesc destul, că nu sînt toleranţi şi, finalmente, că urăsc. Majoritatea acuzatorilor habar n-au ce înseamnă toleranţa sau dragostea. Corifeii antiromânismului şi ai antiortodoxiei ştiu însă bine ce semnifică şi toleranţa, şi dragostea, dar manevrează astfel aceste cuvinte încît să-şi justifice ura şi intoleranţa faţă de creştin-ortodocşi şi de naţionalişti, de fapt faţă de Biserică şi neam. (Continuare)

În spatele cortinei de fier. Studiu de caz: România

Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi Asociaţia Rost desfăşoară în acest an proiectul "În spatele cortinei de fier. Studiu de caz: România", prin care îşi propun o analiză obiectivă, foarte bine documentată, a instaurării violente a regimului comunist în România. 

Proiectul a luat naştere în urma constatării că atît în societatea românească, cît şi în Occident, mai ales în rîndul tinerilor, există o gravă carenţă de informaţie cu privire la istoria noastră recentă. Acest lipsă de informaţie are, inevitabil, efecte negative pe plan social-cultural.

Elementul central al proiectului îl constituie un film documentar, care va urmări pas cu pas principalele etape ale transformării radicale a societăţii româneşti la toate nivelurile ei. 

Proiectul mai presupune şi realizarea unei serii de benzi desenate şi a unui album foto-documentar.

Proiectul va fi difuzat în marile oraşe din România şi în ţările UE reprezentate de partenerii noştri: Suedia, Polonia, Germania, Letonia şi Slovenia, în perioada decembrie 2013 - iunie 2014.

Proiectul a obţinut deja finanţare pentru 70% din bugetul total necesar prin programul Europa pentru Cetăţeni al Comisiei Europene. 

Pentru a finaliza proiectul este obligatorie completarea bugetului. 

Ne puteţi sprijini prin donaţii directe în contul dedicat proiectului: RO82 BACX 0000 0001 0736 3000, deschis la Unicredit Ţiriac Bank, beneficiar Asociaţia Rost, CIF 12495302.

Aflaţi mai multe pe www.comunizare.ro.

Boicot la BCR din cauza propagandei homosexuale

Scrisoare deschisă legată de sponsorizarea de către ERSTE Foundation a propagandei homosexuale din România

În data de 17 Martie 2013 un grup de 50 de clienţi ai Băncii B.C.R. (Membră a Grupului ERSTE) şi-a manifestat dezacordul faţă de politicile ERSTE Foundation de a sprijini propaganda homosexuală în România. Aceştia au transmis o scrisoare către directorii BCR şi ERSTE Foundation în care au reamintit faptul că românii sunt conservatori şi construiesc relaţiile sociale într-un mod tradiţional, iar în centrul vieţii sociale, la români, se află Familia creştină, formată din bărbat şi femeie.  Semnatarii au cerut delimitarea pe viitor a ERSTE Foundation de sponsorizarea propagandei homosexuale în România.

La această scrisoare, în răspunsul primit în data de 22 Martie 2013, ERSTE Foundation şi-a reafirmat politica sa de investire a unei părţi a dividendelor obţinute din participaţia în cadrul grupului ERSTE către acţiuni de sprijin a diverselor minorităţi, printre care şi cea LGBT (Lesbianism-Gay-Bisexuali-Transsexuali) din România. Reamintim faptul că Banca Comercială Română este  parte componentă a Grupul austriac ERSTE, acesta fiind principalul acţionar al B.C.R. (93,57%).

Drept urmare, noi, clienţii B.C.R. semnatari ai acestei scrisori, ne afirmăm public dezaprobarea şi alegem să ne disociem de acţiunile ERSTE Foundation prin renunţarea la serviciile B.C.R..  În acest sens începând de astăzi, 27 Martie 2013, vom iniţia procedura de renunţare la serviciile B.C.R. pentru a nu sprijini altfel propaganda homosexuală din România sau din alte ţări.

Protestul nostru vizează excesele şi propaganda publică provocatoare şi agresivă de tip homosexual şi pedofil şi nu trebuie confundat cu intoleranţa sau condamnarea persoanelor cu alte orientări sexuale. Cei care cer înţelegere şi toleranţă din partea societăţii trebuie la rândul lor să înţeleagă şi să respecte valorile societăţii. Organizatorii evenimentului ”Luna istoriei LGBT (Lesbianism-Gay-Bisexuali-Transsexuali) nu au dat dovadă de respect faţă de aceste valori.

Cei care doresc se pot adăuga protestului nostru o pot face printr-un simplu comentariu aici sau la adresa contact@floareadefoc.ro .

Semnatari:

1. Asociaţia  Cercul Studenţesc ”Floarea de foc”
2. Boambeş Andrei, economist
3. Capsali Iulian, regizor
4. Băndoiu Andreea Cosmina, lector universitar
5. Caţa Iosif Dan, preot
6. Damian Gabor, antreprenor
7. Dan Castea, manager
8. Gheorghe Holbea, profesor universitar
9. Dumitrache Eduard, manager/preşedinte ong
10. Dumitrache Ana Nicoleta, artist plastic
11. Preda Felix, director IT
12. Vastea Răzvan, director consultanţă
13. Alina Ioana Dida, medic
14. Floarea Carmen Irina, cercetător
15. Mihaela Ursescu, consultant SAP
16. Sfîrâiala Mirela, profesor
17. Irina Sargov, arhitect
18. Octavian Adrian Tabără, inginer
19. Lenuţa Liana Gabor, economist
20. Dobre Cristina, jurnalist
21. Mihai Gafitescu, consilier principal
22. Alexandru Agavriloae, arhitect
23. Mihai Madalina-Andreea, asistent manager
24. Iordan Florin, etnomuzicolog
25. Mariana Kincses, economist
26. Attila Kincses, administrator
27. David Maricica, consilier
28. David Emil, inginer
29. David Bogdan, student
30. David Emilian, economist
31. Nicu Mihali, regizor
32. Boia Mihaela
33. Boia Eugen
34. Marian Rotaru
35. Bucur Adrian, freelancer
36. Jerlăianu Marius, marketing
37. Georgescu Ioana, profesor
38. Georgescu Sever, profesor
39. Diana Preda, consultant
40. Voronca Stefan, redactor
41. Dinca Leonid, pensionar
42. Marola Victor, lector universitar
43. Iulian Cacenschi, profesor
44. Dumitrache Ion, medic veterinar
45. Dulgheru Elena, jurnalist
46. Mirea Sorin Alexandru, inginer
47. Ababi  Raisa, farmacist
48. Chitu Elena, asistent medical
49. Dudu  Maria, asistent medical
50. Zaharia Rodica, asistent medical
51. Bilbie Ana-Maria, studenta
52. Dopcea Ioan, microbiolog
53. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului,
54. Eduard Pascu, inginer
55. Feghiu Mariana, medic veterinar
56. Feghiu Adrian, medic veterinar

Cele mai proaspete articole de pe ROSTonline.ro

Liber la Dreapta

de Claudiu Târziu

Cu implozia PDL se spulberă şi mitul existenţei Dreptei în România (despre PNL nu mai credea nimeni că este de dreapta). Deci Dreapta trebuie construită de la zero. Întrebarea este dacă de astă dată se va alcătui şi afirma cu adevărat o forţă politică de dreapta, ori o altă fantoşă a Stîngii botezată “Dreapta”. (citiţi) 

Şandramaua lui Voiculescu se duce la fund, primul şobolan părăseşte corabia

de Tudor Marincu

 

Întrebare pentru marele om de televiziune: Cum au fost plătiţi ziariştii de la Jurnalul Naţional, cotidianul pe care l-a condus cu măiestrie până a ajuns “lider al pieţei şi acolo a rămas“? Tot civilizat, decent şi la timp? Sau poate că ziariştii respectivi nu sunt la fel de “aroganţi şi geniali” precum Ciutacu şi nu merită plătiţi nici măcar la timp, ce să mai zicem de decent şi civilizat? (citiţi) 

ESEU ÎN CONCURS. Apocalipsa de catifea

de Sorin Alexandru Horlea

 

De fapt aceasta este diferenţa esenţială, din punct de vedere politic, dintre o gândire de dreapta şi orice alt fel de gândire. Şi nu e nevoie de un discernământ foarte subtil pentru a înţelege aceasta. Ci doar de un pic de credinţă creştină şi o grămadă de optimism. O gândire aşa zis de dreapta nu este de dreapta şi nu este dreaptă (în definitiv acelaşi lucru), dacă nu are la bază credinţa. Şi nu este dreaptă dacă nu crede cu tărie că Biserica poate birui lumea. Cu biruinţa convingerii, nu a învingerii.  (citiţi)

Vedere de pe Centură. Germania să tacă! Vorbeşte Stroe!

de Viorel Patrichi

 

Evident că noi am simţit cum ni se umflă rânza de mândrie patriotică atunci când l-am auzit pe Moş Teacă răţoindu-se la Germania. Avem şi noi un bărbat de stat. Se ia de brăcinari cu… Angela Merkel. Bine, ea n-are, dar ar putea să aibă. Noi avem! (citiţi) 

Nervi de primăvară

de Răzvan Codrescu

 

Ah, “primăvară, mama noastră”, ce ne-am face noi fără tine, fără dulcile tale astenii, fără “nervii” tăi sublimi şi extatici, care ne dau cel mai deplin sentimentul reconfortant că “vom fi ce am fost şi mai mult decît atît”, dar că nu vom fi niciodată, în ruptul capului, altfel şi altceva, nici de-ar veni Hristos a doua oară şi nici de-ar pieri Uniunea Europeană şi s-ar institui Statele Unite ale Europei sau raiul pe pămînt?! (citiţi)

Nevoia unui front comun al presei româneşti

Foarte bună ideea lui Mihnea Măruţă, dar, cunoscînd mediul şi actorii, mă tem că utopică. Să dea Domnul să mă înşel!

De altfel, e prima dată cînd e formulată public, dar ideea unui front comun e discutată prin unele redacţii de ceva vreme. Trebuie să fie un motiv pentru care şefii din presă nu s-au aşezat încă la aceeaşi masă.

Mihnea Măruţă: "E nevoie să se aşeze la aceeaşi masă toţi cei care decid în mass-media, pentru a salva ce se mai poate salva. S-a ajuns într-un punct în care atât finanţatorii, cât şi producătorii informaţiei de presă sunt disperaţi, iar această disperare se repercutează asupra întregii ţări.
Soluţia nu poate să fie decât comună, iar concurenţa să reînceapă ulterior, după un moment T zero, constând în stabilirea obiectivelor generale şi a metodelor de salvare. Pentru ca jurnalismul să mai trăiască, e nevoie de reglementarea şi de curăţirea pieţei. E nevoie de reguli, de pedepse şi de arbitraj, pentru a separa onestitatea de înşelăciune continuă. Numai aşa se poate reveni la speranţa profitului.
[...] O conferinţă naţională a presei ar putea înfiinţa un organism de supraveghere deontologică (ştiu, termenul e compromis), ar putea stabili reguli pentru preluarea conţinutului, în favoarea producătorului şi în defavoarea agregatorului, ar putea concepe o taxă sau un abonament pentru mediul online şi, de ce nu, ar putea relansa dezbaterea privind legea presei.
Să nu ne mai minţim, cum o facem de două decenii: această breaslă nu se “auto-reglementează”, iar presiunile politice şi ale serviciilor secrete nu fac decât să macine încrederea publicului şi activitatea onestă a jurnaliştilor. Asta ca să nu redeschidem şi discuţia despre valori, etică sau protejarea minorilor.
Ceea ce construieşte în aceşti ani presa noastră este un viitor cu totul amoral, cu generaţii fanatizate şi alegeri radicale. În aceste condiţii, normalitatea unei situări “în centru”, a unei domoliri sociale, nu are vreun orizont tangibil. România e ameninţată nu atât de strategiile neprietenilor ei, cât de aglomerarea strigătelor şi de falia lipsei de îngăduinţă din presa pe care a lăsat-o să se cangreneze."

Citiţi textul integral aici, că merită!

Lansare de carte: "Jurnal Athonit. Pagini de ucenicie", de Alexandru Rădescu şi Paul S. Grigoriu

Editura "Filos" vă invită miercuri, 20 martie a.c., ora 20.00, la Librăria Predania din Bucureşti (Str. Vulturilor Nr. 8, vezi aici harta), unde va lansa cartea Jurnal Athonit. Pagini de ucenicie, de Alexandru Rădescu şi Paul S. Grigoriu. Evenimentul va avea loc la  în prezenţa autorilor, care vor acorda autografe. 

Volumul este ilustrat cu fotografii inedite realizate de Irinel Cîrlănaru şi are o prefaţă semnată de Silviu-Andrei Vlădăreanu.
Alexandru Rădescu este editor IT&C la "Jurnalul Naţional". Licenţiat şi master în Jurnalism (Hyperion), în anul 2008 a fost desemnat „Jurnalistul IT&C al anului” în Gala Comunic@tii Mobile, iar în 2010 a obţinut premiul „Tânărul Jurnalist al anului, secţiunea IT&C”, la concursul organizat de Freedom House.
Paul S. Grigoriu este absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (secţia Teologie-Litere) şi al Universităţii Naţionale de Muzică (secţia Pedagogie, cu un master în Muzicologie). Este muzician rock şi poet.