Evenimente culturale semnificative

GAVRIL VATAMANIUC – ŞOIMUL BUCOVINEI

Ultimul partizan din Munţii Bucovinei

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 15 octombrie 2012, de la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a spectacolului-document “Gavril Vatamaniuc – Şoimul Bucovinei”, realizat după un scenariu radiofonic de Lăcrămioara Stoenescu şi Ion-Costin Manoliu, în regia lui Petru Hadârcă. În distribuţie: Dorin Andone, Mircea Rusu, Monica Ghiuţă, Annemary Ziegler, Marcelo Cobzariu, Mihai Bica, Silviu Oltean, Petru Hadârcă, Orodel Olaru, Costin Enache, Violeta Berbiuc, Gheorghe Pufulete, Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Spectacolul va fi difuzat în premieră, luni, 15 octombrie 2012, de la ora 23.03, la Radio România Actualităţi.

Gavril Vatamaniuc (25 noiembrie 1924 – 1 martie 2012), ultimul partizan din Munţii Bucovinei,

a avut o experienţă de viaţă bogată şi emblematică pentru neamul românesc, identificându-se cu rezistenţa anticomunistă pe care o reprezintă. Ca şi alte câteva mii de oameni curajoşi, acest model exemplar al rezistenţei româneşti, oferă o lecţie de supravieţuire, o lecţie de viaţă, în condiţii extreme, la limita existenţei.

Spectacolul radiofonic ,,Gavril Vatamaniuc - Şoimul Bucovinei’’ evocă această perioadă frământată din istoria recentă, în care eroul rezistenţei din Bucovina, Gavril Vatamaniuc, înfruntă reprezentanţii sistemului totalitarist, opresiv şi inuman.

Scenariul “Gavril Vatamaniuc – Şoimul Bucovinei”, are la bază interviul realizat de Lăcrămioara Stoenescu cu eroul rezistenţei armate anticomuniste din Munţii Bucovinei, Gavril Vatamaniuc, în august 2010, în localitatea Frasin. Materialul documentar astfel rezultat, a fost inserat în primul capitol al volumului “Memoria stigmatelor” – carte în care Lăcrămioara Stoenescu a adunat 22 de interviuri cu foşti deţinuţi politici; 22 de destine sub semnul Dosarului…Aceşti purtători de stigmate morale sunt reprezentanţi ai tuturor celor care au înfruntat cu mult curaj ororile regimului comunist şi au suferit ani întregi de închisoare politică.

Pornind de la interviul realizat cu Gavril Vatamaniuc, cei doi autori ai scenariului – Lăcrămioara Stoenescu şi Ion-Costin Manoliu – au încercat să contureze cât mai aproape de realitate, chipul tânărului sergent major care a trăit în libertate, nesuportând jugul celor care încercau să i-o reprime.

Lăcrămioara Stoenescu s-a axat pe latura eroică, iar Ion-Costin Manoliu pe cea spirituală.

Gavril Vatamaniuc a plecat pe Muntele Vulturul, să trăiască liber, ca şoimul singuratic, cu puşca în mână şi cu gândul la Dumnezeu. A trăit o viaţă palpitantă, plină de evenimente dramatice, alături de ceilalţi partizani, dând dovadă de patriotism, verticalitate şi demnitate, rar întâlnite.

Spectacolul vorbeşte despre spiritul de sacrificiu al acelor oameni care înfruntă viforul timpurilor asemenea brazilor sub care vieţuiesc.

După şase ani de luptă în munţi şi nouă ani de stat în închisoare, “Şoimul Bucovinei” a fost eliberat în 1964, odată cu toţi deţinuţii politici, dar a fost pândit de mâna lungă a Securităţii şi hăituit toată viaţa. A fost singurul partizan din Bucovina, care a reuşit să scape, toţi ceilalţi fiind otrăviţi sau împuşcaţi, rând pe rând.

Până la 1 martie 2012, când ne-a părăsit, Gavril Vatamaniuc a supravegheat atent realizarea scenariului, pentru a nu se strecura vreo inadvertenţă în ceea ce priveşte adevărul istoric al faptelor relatate.

Timpul nu a mai avut răbdare cu “ultimul partizan din Munţii Bucovinei”, iar dorinţa noastră, de a aduce mărturia sa directă în spectacolul-document pe care i l-am dedicat, nu s-a mai putut împlini. Talentul extraordinar de povestitor al bucovineanului, plăcerea de a vorbi, oricui i-ar fi cerut, personalitatea sa, aparţinând unei lumi pe care astăzi n-o mai regăsim – răzbat din interpretarea actorului Dorin Andone, cel care a fost distribuit de către regizorul Petru Hadârcă, în rolul celui care a scris o filă de istorie recentă - Gavril Vatamaniuc. (Magda Duţu)

FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE. BUCUREŞTI 2012

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti 2012, unul dintre cele mai reputate evenimente de muzică cultă din România, se va desfăşura în perioada 24 – 28 octombrie 2012 la Studioul „Mihail Jora” al Radiodifuziunii Române, Marele Salon de Recepţii al Muzeului Naţional Cotroceni şi Biserica Anglicană.

Organizat sub înaltul patronaj al Excelenţei Sale Philippe Beke, ambasadorul Regatului Belgiei la Bucureşti, Festivalul îşi asumă în egală măsură o dimensiune artistică şi o vocaţie educativă. Evenimentul îşi propune să depăşească limitele unui public erudit, pentru a se adresa unei audienţe mai largi. Concertele Festivalului invită publicul să descopere spiritul epocii baroce prin intermediul muzicii, al instrumentelor istorice şi al tehnicilor interpretative specifice.

Aflat anul acesta la cea de a şaptea ediţie, Festivalul propune publicului un periplu muzical prin Europa Barocului muzical. Acest periplu va aduce o întâlnire cu câteva din figurile reprezentative ale muzicii baroce europene: Hopkinson Smith (Elveţia / S.U.A.), Menno van Delft (Olanda) si ansamblul Il Gardellino (Belgia), Ketil Haugsand (Norvegia).

Programul Festivalului de Muzica Veche Bucuresti 2012

            Joi, 25 octombrie 2012, ora 19.00 – „Renaissance Rainbow” (recital de lăută renascentistă), Hopkinson Smith (Elveţia/SUA) - Marele Salon de Recepţii al Muzeului Naţional Cotroceni;

            Vineri, 26 octombrie 2012, ora 19.00 – „The Music Lesson” (concert-lecţie pentru copii), Dorel Iuga Lozin (flauto traverso), Sándor Gáti (oboi baroc), Melinda Béres (vioară barocă), István Csata (viola da gamba), Raluca Enea (clavecin) – Biserica Anglicană din Bucureşti  - intrarea liberă;

            Sâmbătă, 27 octombrie 2012, ora 19.00 – „Keyboard Families” (recital de clavecin şi clavicord), Menno van Delft (Olanda) - Marele Salon de Recepţii al Muzeului Naţional Cotroceni

            Duminică, 28 octombrie 2012, ora 19.00 – „Il Maestro e Lo Scolare” (concert orchestral), Il Gardellino (Belgia) şi invitaţii lor din România - Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radiodifuziunii Române.

Pe lângă cele patru concerte, un plus al acestei ediţii îl constituie o suită de masterclass-uri şi evenimente educative, culminând cu „Il maestro e lo scolare” - concertul de închidere al Festivalului. „Il maestro e lo scolare” este un proiect organizat de Medieval Praxis în parteneriat cu Institutul Cultural Român, fundaţia „Il Gardellino” (Belgia) şi Conservatorul Regal din Bruxelles. 

Biletele au fost puse în vânzare prin reţeaua Eventim în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Sala Radio, librăriile Humanitas şi Cărtureşti iar online pe www.eventim.ro. 

Teatru şi film despre Părintele Arsenie Boca

Teatrul Naţional Radiofonic organizează marţi, 6 decembrie 2011, de la ora 18.30, la  Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, str. Kiseleff nr.3, sector 1, Studioul “Horia Bernea” -  evenimentul cultural   “Părintele Arsenie Boca – Apostol şi profet al neamului românesc”.

Sub acest generic, va avea loc în premieră, audiţia cu public a spectacolului radiofonic  “Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii” şi vizionarea  filmului documentar “Părintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu” - ambele producţii purtând semnătura reputatului regizor Nicolae Mărgineanu.

***

Zian Boca s-a născut la 29 septembrie 1910, în satul Vaţa de Sus din Ţara Zarandului.  A studiat la Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paştile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbãta de Sus, primind numele Arsenie. Ca preot, duhovnic şi stareţ, cu putere şi duh apostolesc şi chiar prorocesc, a inspirat mişcarea unică de la Sâmbăta, de redeşteptare  religioasă şi morală a românilor.

A trecut la Domnul pe 28 noiembrie 1989. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, se perindă zilnic sute de pelerini. Anual, pe 28 noiembrie, peste 10.000 de oameni sunt prezenţi la slujba sa de pomenire. Mii şi mii de oameni îl cinstesc ca pe un sfânt.

***

Spectacolul radiofonic de teatru-document “Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii”  este o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, realizată în cadrul proiectului “Biografii, memorii”, difuzată în premieră la Radio România Actualităţi, pe 13 decembrie 2011, de la ora 21.05.

Scenariul radiofonic: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu.

În distribuţie: Mihai Bica, Dorin Andone, Eusebiu Ştefănescu, Dan Săndulescu, Oana Mărgineanu, Magda Duţu, Alexandru Nedelcu. Cântările bisericeşti: Diaconul protopsalt Mihail Bucă şi isonarii Ionuţ Dima, Ştefan Voicu şi Ioan Hangu.

Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Producător: Magda Duţu.

La audiţie vor participa actorii care au jucat în acest spectacol şi echipa de realizatori.

Scenariul radiofonic „Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii” porneşte de la însemnările colegului său de şcoală, preotul Petru Boldor, născut în satul Cib din Munţii Apuseni. A învăţat la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie şi la Liceul „Avram Iancu” din Brad, unde a fost coleg de bancă cu Părintele Arsenie Boca. A studiat „Teologia” la Sibiu şi Arad. A fost preot la multe parohii. A cunoscut calvarul închisorilor comuniste. L-a revăzut pe Părintele Arsenie în 1966 la Bucureşti, în 1969 la Brad, cu prilejul centenarului Liceului „Avram Iancu” şi din nou la Brad, în 1979, la sărbătorirea  celor  50 de ani la la absolvirea liceului. A scris despre aceste întâlniri într-un caiet pe care l-a dăruit profesorului Romulus Neag de la Brad, care ni l-a pus cu generozitate la dispoziţie.

I-a dedicat Părintelui Arsenie poezia Sfântul.

A trăit în ultima parte a vieţii pământeşti la un cămin de bătrâni din Sibiu.

Părintele Petru Boldor a trecut la Domnul la mijlocul anilor `90 ai veacului XX.

***

Filmul documentar “Părintele Arsenie Boca  - Omul lui Dumnezeu” urmăreşte evoluţia tânărului Zian Boca până la măsura unei personalităţi de statură filocalică. Aduc mărturii despre Părintele Arsenie: IPS Laurenţiu Streza - Mitropolitul Ardealului, PS Daniil Stoenescu – Episcopul Daciei Felix, preoţii Nicolae Streza, Ioan Sofonea, Oprea Crăciun, Nicolae Bordaşiu, Simion Todoran, Viorel Trifa, Dionisie Ignat, Ioan Gavrilă, Ciprian Negreanu şi Aspazia Oţel Petrescu din Roman, Nicolae Streza din Făgăraş, Vasilica Niculescu din Drăgănescu.

Comentariul: Bogdan Ficeac şi Ion-Costin Manoliu. Voce comentariu: Maria Ploae. Documentaţia: Ion-Costin Manoliu. Muzica: Petru Mărgineanu, Diaconul Mihail Bucă, Ieromonahul Daniel Mih. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu.  

Teatru radiofonic: "Marcel Petrişor - Secretul Fortului 13"

Teatrul Naţional Radiofonic organizează marţi, 19 octombrie 2010, de la ora 18.30, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, şos. Kiseleff nr.3, sector 1, Sala „Irina Nicolau” - audiţia publică a spectacolului de teatru-document Marcel Petrişor: Secretul Fortului 13. Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, realizată în cadrul proiectului Biografii, memorii, spectacolul va fi difuzat în premieră, în aceeaşi seară, de la ora 19.00, la Radio România Actualităţi.

Scenariul: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Răzvan Popa.
În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Bica, Dorin Andone, Gavril Pătru, Orodel Olaru, Mircea Constantinescu, Eugen Cristea, Constantin Bărbulescu, Petru Hadârcă, Constantin Drăgănescu, Alexandru Nedelcu, Toma Dănilă, Violeta Berbiuc, Gavriil Pinte.
Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.
Producător: Magda Duţu.

La audiţia cu public desfăşurată la Muzeul Ţăranului Român, persoanele interesate de un astfel de subiect se pot întâlni cu scriitorul Marcel Petrişor, cu echipa de realizatori, cu actorii distribuiţi, precum şi cu invitaţi speciali la acest eveniment: istorici, clerici, foşti deţinuţi politici, jurnalişti.

Menţionăm că intrarea este liberă.

Scriitorul Marcel Petrişor, la Cluj, în toamna lui 2006, alături de ÎPS Bartolomeu Anania, părintele Gheorghe Calciu, monahul Moise de la Oaşa şi prof. Raul Volcinschi

Scenariul porneşte de la memoriile scriitorului Marcel Petrişor, cuprinse în volumele Fortul 13 – Convorbiri din detenţie şi Secretul Fortului 13, inspirate de experienţa sa ca deţinut politic în perioada 1952-1964.

În centrul acţiunii se află trei tineri trecuţi prin „infernul” închisorii de la Piteşti: poetul şi filosoful Constantin Oprişan - fost conducător al Frăţiilor de Cruce, viitorul preot Gheorghe Calciu şi Iosif V. Iosif, alături de care Marcel Petrişor este încarcerat în vestita Casimcă a Jilavei.

Povestea „experimentului Piteşti” este rememorată chiar de cei care l-au trăit, în încercarea de a-şi înţelege destinul care i-a purtat până în adâncurile cele mai întunecate ale „iadului”, de unde cei mai mulţi dintre ei au reuşit să iasă la „lumină”, unii urcând până la culmile divine ale sfinţeniei.

Grav bolnav de tuberculoză, refuzându-i-se orice ajutor medical, Constantin Oprişan moare martiric la Jilava. Trecerea sa la Domnul este precedată de gestul eroic al lui Gheorghe Calciu, care-şi taie venele pentru a-şi salva camaradul, hrănindu-l cu sângele său. Jertfă emblematică pentru o întreagă generaţie mucenicită: „Mai mare iubire ca aceasta nimeni nu are: să-şi pună viaţa pentru prietenii săi” (Ioan 15, 13).

Aflat într-o vizită recentă la Jilava, Marcel Petrişor a rememorat anii de suferinţă înduraţi acolo

După ieşirea din închisoare, Gheorghe Calciu şi Marcel Petrişor au refăcut din memorie versurile de mare valoare pe care Constantin Oprişan le-a creat în penitenciar, publicându-le în culegerea intitulată Cărţile Spiritului şi alte poezii, făcând cunoscut sfatul pe care poetul ni-l lasă moştenire: "Să nu te-ntorci din cale când Duhul Rău te minte,/ Căci vei rămâne pururi în a Sodomei carceri;/ Prin fier, prin foc, prin apă, dar numai înainte,/ Căci drumurile-n spirit nu suferă întoarceri."