Patru ONG în apărarea unui colind

Scrisoare deschisă către CNA și CNCD

Domnule Președinte Asztalos Csaba Ferenc
Doamnă Președinte Laura Corina Georgescu
Domnilor Consilieri ai C.N.C.D. și C.N.A.

Am luat notă de reclamația făcută de Institutul Elie Wiesel în legătură cu colindul prezentat de postul de televiziune TVR3.

Dorim să atragem atenţia, în primul rând, că în textul colindului nu există expresia ”jidovan afurisit”, informație lansată de Revista 22 și preluată de mass media. Expresia corectă din textul și interpretarea colindului este “jidov, neam afurisit” și se referă la Judecata lui Hristos de către farisei și saduchei.

Sunt colinde din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecării lui Hristos de către Pilat în fața mulțimii din Ierusalim : “Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!”(Matei 27, 25). Este blestemul necunoașterii lui Hristos, Mesia cel așteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean și proorocit de profeții săi. Arhaic vorbind, afurisenia înseamnă ruperea de comunitate, anatema.

În al doilea rând, referirea la foc ca loc de pedeapsă este legată de “iezerul de foc şi de pucioasă”. Practic, ultimele versuri se refera la o viziune populară a iadului. Cum spune și textul colindului, iadul este un spațiu spiritual situat ”nici în cer, nici pe pământ”. În cultura tradițională a satului românesc cremațiunea nu este prezentă decât în contextul iadului.

Domnul Conf. Aurel Bodiu, specialist în etnologie, datează colindul pentru sec. XVII-XVIII .

”Este vorba despre o specie de colinde care a circulat în satul arhaic românesc și care face referire la judecarea lui Hristos de către căpeteniile religioase evreiești. Numele de ”jidov” vine pe filieră maghiară și era folosit, fără sens peiorativ, pentru evrei. Numai cineva care nu cunoaște folclorul românesc poate considera acest colind antisemit. Ţăranul român nu era antisemit” – ne-a declarat dl. conf. Aurel Bodiu.

La început de secol XX, înainte de evenimentele nefericite din al doilea război mondial, muzicianul maghiar Bela Bartok a realizat o culegere de folclor publicată în 12 volume în care un loc important îl deţin colindele româneşti. Există în acea culegere o categorie de colinde care se referă la Judecata de Apoi şi iertarea sau pedeapsa pe care o primesc diferite personaje istorice. Colindul pus acum în discuţie face parte din această categorie.

Ţinând cont de aceste argumente, apreciem că este o eroare să aplicăm consideraţii de discriminare unui patrimoniu care ţinteşte cu precădere domeniul spiritual. Cu atât mai mult cu cât valoarea acestui tezaur naţional tocmai a fost recunoscută pe plan mondial de către UNESCO.

Avem încredere că veţi lua cea mai bună decizie în legătura cu acest caz şi veţi revoca decizia de amendare a postului de televiziune TVR3.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează
Asociaţia Basarabii
Asociaţia pentru Revigorarea Tradiţiei
Asociaţia Rost
Cercul Studenţesc ”Floarea de Foc”

Solidaritatea Europei creştine

Via Răzvan Codrescu:

În data de 3 noiembrie 2009, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decidea că prin afişarea crucifixului în şcoli se viola articolul 2 al Protocolului nr. 1 (Dreptul la educaţie), ca şi articolul 9 (Libertatea religioasă) din cadrul Convenţiei. Experţi politici şi jurişti din diferite state ale continentului european, în frunte cu Italia (care a şi iniţiat recursul împotriva sentinţei respective), n-au întîrziat să critice aspru decizia CEDO, declarînd-o “o încercare de impunere a laicismului”, cu atît mai neavenită cu cît CEDO nu prevede că statul este “obligat la neutralitate confesională în cadrul educaţiei publice obligatorii” sau în orice alt sector public. Realitatea este că numeroase state membre ale Consiliului Europei sînt “state confesionale”, în sensul că, pe temeiul unei vechi şi neîntrerupte tradiţii, au o religie oficială şi vorbesc de Dumnezeu în legile şi constituţiile proprii.

Dintr-un amplu articol dedicat problematicii simbolurilor religioase, cu titlul “În privinţa Crucifixului, 10 state susţin Italia în faţa Tribunalului European”, apărut pe data de 2 iunie a. c. sub egida Agenţiei catolice Zenit, aflăm că “pentru prima dată în istoria CEDO, 10 state, între care şi Rusia, s-au declarat amicus curiae, pentru a susţine Italia în recursul contra sentinţei Curţii prin care se interzicea expunerea Crucifixului în aulele şcolilor publice”. CEDO a comunicat, pe 1 iunie 2010, la European Centre for Law and Justice (ECLJ), lista statelor care s-au alăturat oficial Italiei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, San Marino, România şi Rusia. Aceste 10 state, care fac parte din cele 47 de naţiuni membre ale Consiliului Europei, au solicitat în mod formal să se poată prezenta ca parte terţă în cadrul procesului şi să poată susţine oficial, la CEDO, observaţii scrise şi orale. În afara acestor 10 state, şi alte state europene, precum Austria sau Polonia, care din motive interne nu s-au putut constitui în “parte terţă”, au făcut publice declaraţii de susţinere a simbolurilor religioase, cu refuzul explicit de a le înlătura din spaţiile şcolare.

“Este vorba de un precedent important pentru CEDO, deoarece statele membre intervin de obicei doar atunci cînd o sentinţă afectează un cetăţean propriu. Chestiunea Crucifixului este şi ea unică şi fără precedent: 10 state au decis să explice CEDO care este limita capacităţii sale de a crea noi drepturi, împotriva voinţei statelor membre. În această decizie trebuie să vedem o contrabalansare a puterii Curţii”, a precizat, pentru Zenit, Gregor Puppinck, director al ECLJ.

Agenţia Zenit ne încredinţează că Guvernul italian “face toate demersurile posibile” pentru a obţine anularea sentinţei din 3 noiembrie 2009. Articolul precizează că Marea Cameră urmează să se exprime în speţă pe data de 30 iunie, iar decizia definitivă va fi publicată pînă la sfîrşitul anului în curs.

Este onorant faptul că România s-a alăturat Italiei în demersurile respective. Acest important pas moral şi diplomatic i se datorează în mare măsură actualului şef al diplomaţiei româneşti, d-l Teodor Baconsky, teolog de formaţie şi fost ambasador al României pe lîngă Sfîntul Scaun. Încă din aprilie, Franco Frattini şi Dominique Mamberti ne solicitaseră, în cadrul vizitei ministrului de Externe român la Roma şi Vatican, să susţinem oficial Italia în cauza crucifixelor. Şi iată că în cursul lunii mai, în pofida anumitor reticenţe ale premierului Emil Boc şi ale altor membri ai Guvernului, ministrul a reuşit să obţină o poziţie oficială a României în această speţă. Oficiali ai statului italian şi ai Sfîntului Scaun şi-au exprimat deja satisfacţia pentru decizia Guvernului român.

De menţionat că, pe 28 iunie 2010, Ambasada României pe lîngă Sfîntul Scaun va găzdui la sediul Misiunii, din proprie iniţiativă, o reuniune diplomatică a reprezentanţilor mai multor Misiuni (Italia, Franţa, Polonia, Rusia, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia), care şi-au exprimat interesul pentru o astfel de întîlnire colegială, în spiritul viu al Europei creştine. Una dintre temele care urmează să fie discutate pe larg va fi şi aceea a recursului la CEDO, a rolului Bisericii în cadrul societăţii şi a laicismului “pozitiv”.

Alege viaţa!

Pe data de 1 iunie, Pro Vita Bucureşti organizează Marşul Tăcerii. Un marş pentru dreptul la viaţă al copilului născut şi nenăscut. Copiii şi mamele lor au nevoie de sprijinul nostru. Problemele sunt multe dar nu avortul este soluţia.

Avortul distruge suflete şi vieţi. Avortul lasă urme atât fizice cât şi psihice. Femeia merită respectul şi grija noastră. Prin avort ea este înjosită, tratată cu dispreţ, fără milă.
Susţine acest marş, vino alături de noi. Ajută oamenii să conştientizeze că viaţa începe din momentul concepţiei.

Sufletul unui copil depinde de alegerea ta. Alege viaţa!
Copiii nenăscuţi nu pot striga şi nici nu pot răspunde dacă-şi doresc sau nu viaţa. Suntem acolo pentru cei care nu pot face nimic pentru a se apăra.

Punctul de întâlnire va fi în parcul Tineretului, intrarea de la cluburile de tenis Livone (intre gura de metrou Brancoveanu si Cimitirul Catolic) la ora 17. Ne vom opri la Biserica Eroii Revolutiei unde vom aprinde lumânări şi vom depune flori.

Participă împreună cu noi pe 1 iunie la Marşul Tăcerii. Nu vom striga şi nu vom da interviuri, prin tăcerea şi sobrietatea noastră vom comemora, fără a învinovăţi pe nimeni, viaţa curmată a milioane de copii în România.
Viaţa este un dar şi merită să fie respectată ca atare!

„Dacă vom accepta ca o mamă îşi poate ucide propriul copil, cum vom putea spune oamenilor să nu se ucidă între ei?” (Maica Tereza de Calcutta)

Contact: Roxana Goci, tel. 0744 982 925, roxana at provitabucuresti.ro

Ne pierdem credinţa pe zi ce trece

Dragoş-Paul Aligică ridică o chestiune foarte interesantă, într-un articol publicat aici: Creştinismul în România este în retragere sau în expansiune? Şi constată că fenomenul de secularizare s-a accelerat - din cauze care rămîn de cercetat - şi că, pentru moment cel puţin, lupta dintre clerul creştin şi "apostolii religiilor seculariste" este cîştigată de cei din urmă.
Prin urmare, plîngerile unor corifei ai "corectitudinii politice" vizavi de amestecul Bisericii în treburile statului şi de întărirea unui curent fundamentalist sînt false.
D.-P- Aligică atrage atenţia că sînt puse în discuţie acum "însuşi viitorul matricei identitare a poporului român şi substanţa umană a societăţii româneşti de mâine".