Pe scurt

Am revenit dintr-o prea scurtă vacanţă (pe alte plaiuri decît cele mioritice), unde mi-am îngăduit să mă lipsesc de internet şi telefon. Distanţarea m-a ajutat să văd mai bine, la întoarcere, cît de seacă este realitatea românească, atunci cînd nu e de-a dreptul dramatică. Aşa încît am renunţat să mai scriu aici încă vreo cîteva zile. Mi-a prins bine, mai ales că între timp am avut şi două mari sărbători creştine, pe care astfel le-am trăit în tihnă.

Astăzi, revin însă pe blog, pentru că sînt cîteva lucruri peste care nu e bine să trecem uşor.

# Într-un interviu în Ziua, Iurie Roşca, liderul PPCD, confirmă ceea ce bănuiam şi anume că preşedintele Traian Băsescu l-a îndemnat să facă alianţă cu Voronin şi comuniştii în 2005. Bine, nu numai Băsescu, dar acesta pare să fi avut cuvîntul cel mai greu. Reporterul de la Ziua îl ajută cît poate pe Roşca să se justifice, chiar aruncînd cea mai mare parte a culpei pe Băsescu.

Pentru această trădare, PPCD, în cap cu Iurie Roşca, a fost eliminat din Parlament de electorat.

S-ar cuveni ca şi Băsescu să plătească pentru complicitate, cu atît mai mult cu cît în declaraţiile publice condamna comunismul.

# Sorin Roşca Stănescu, şeful reporterului care l-a intervievat pe Iurie Roşca, spune lucrurilor pe nume: Iuda e Iuda, indiferent de ce a trădat. "Iuda e Iuda nu numai fiindca a facut pactul cu diavolul. Ci fiindca a ramas consecvent, pana in ultima clipa, pacatoasei intelegeri. Inainte de a fi victima lui Basescu si a lui Voronin, Rosca este propriul sau calau."

# Cornel Nistorescu, noul director al ziarului Cotidianul, îşi continuă politica păguboasă: război cu toată lumea, motivat numai de orgoliul său. Iar roadele se văd: un val de demisii. A plecat Liviu Avram, omul care, în ultimii cinci ani, indiferent cine a fost redactor şef, a ţinut ziarul, cum se spune. Îl cunosc pe Liviu de vreo 18 ani şi am lucrat cu el la trei ziare. Este un ziarist de investigaţii excelent şi un editor extrem de priceput. În plus e harnic şi modest, ceea ce nu se poate spune despre prea mulţi şefi din presă.

# Dacă Liviu a plecat, eu nu dau prea multe zile Cotidianului, căci înseamnă că nu se mai poate face nimic - cel puţin nu cu actualul staff. Îmi amintesc că, în 2001, după ce Mihai Iacob (Curentul) a preluat şi Monitorul de Bacău, Liviu a demisionat de la conducerea acestuia şi s-a mutat în Bucureşti. După foarte puţin timp ziarul a ajuns unul de partid şi falimentar.

În 2004, pe cînd era şeful secţiei de investigaţii la Adevărul, simţind că lucrurile se împut, Liviu s-a transferat la Cotidianul. După o vreme, conducerea ziarului Adevărul şi o parte din redacţie au demisionat şi au fondat Gândul. Adevărul a avut nevoie de cîţiva ani să-şi revină.

# Pe lîngă Liviu Avram, de la Cotidianul au mai demisionat băieţii de la economic, în frunte cu şeful secţiei, Mihai Nicuţ. Din cîte ştiu, urmează şi alte demisii importante, iar Nistorescu va rămîne doar cu cei care nu au unde să plece şi cu mercenarii pe care îi mai poate strînge. Văd că şi-a adus deja alături de el la comanda ziarului doi oameni care au slujit PNL, întărind astfel suspiciunile de parti-pris care planează asupra sa.

Oricum, pare-se că nici Nistorescu nu lucrează cu orice mercenari, căci au eşuat negocierile dintre el şi un fost subordonat al său de la EvZ, care în urmă cu cîteva zile îl firitisea, iar acum îl înjură :)

# Nistorescu se lăuda că, după scandalul numirii sale la şefia Cotidianului, ziarul a crescut tirajul la un nivel nemaiîntîlnit, iar pe internet are un număr sporit de vizitatori. O minciună demontată aici, aici şi aici.

# Volumul Măsura vremii: îndemn la normalitate, de Mircea Platon şi Gheorghe Fedorovici, are parte de prima recenzie. Sînt tare curios să văd care dintre numele mari ale criticii noastre se va opri asupra cărţii - una polemică şi dură cu mainstream-ul.

Chişinău: Democraţii lui Marian Lupu au de ales între trădare şi blocaj politic

La Chişinău, situaţia politică rămîne încurcată. Partidul Comuniştilor cîştigă alegerile - în sensul că este partidul cu cel mai mare număr de voturi obţinute -, opoziţia are cele mai multe mandate de parlamentari şi poate face guvernul, dar nu poate alege şi preşedintele republicii.

Potrivit Unimedia, după numărarea a 98,2% dintre buletinele de vot, Partidul Comuniştilor are 45,1% din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 16,4%, Partidul Liberal - 14,4%, Partidul Democrat - 12,6% şi Alianţa Moldova Noastră - 7,4%. Lucru bun: PPCD, al trădătorului Iurie Roşca, a ratat iar Parlamentul.

La ora aceasta, comuniştii deţin 48 de mandate de deputaţi, iar celelalte partide - 53. Rezultatele nu pot suferi modificări spectaculoase pînă la terminarea numărătorii.

Din păcate, 13 dintre mandatele opoziţiei sînt la Partidul Democrat al lui Marian Lupu, fost fruntaş al Partidului Comuniştilor - din care a plecat recent - şi fost preşedinte al Parlamentului. Marian Lupu şi Vladimir Voronin par acum adversari, însă ştim bine că în politică alianţele se fac şi se desfac cu mare uşurinţă. Dacă PD şi Marian Lupu se aliază cu PC al lui Voronin, comuniştii pot conduce încă patru ani republica ilegitimă de peste Prut, avînd guvernul şi preşedintele. Împreună, cele două formaţiuni au exact 61 de mandate cît le sînt necesare ca să pună mîna pe toate funcţiile importante în stat.

Pe de altă parte, chiar dacă Marian Lupu nu trădează opoziţia, aceasta mai are nevoie de opt voturi în Parlament pentru a putea alege un preşedinte al ei. E puţin probabil că va obţine voturile de la comunişti, care acum pot să blocheze alegerea preşedintelui, la fel cum a făcut cu puţin timp în urmă opoziţia, declanşînd alegeri anticipate. Deci, ar fi un blocaj politic. Marian Lupu are un pretext foarte bun să spună că se aliază cu comuniştii în interesul naţional, pentru ca statul artificial de la est de România să poată fi guvernat în vreme de criză.

S-a ajuns aici, pentru că Partidul Comuniştilor a comis fraude majore, încercînd să se menţină la putere.

UPDATE

Traian Băsescu a făcut, astăzi după amiază, o declaraţie foarte gravă la Radio România: "...probabil presedintele Voronin si-a adus aminte ca la un moment dat i-am dat o mana de ajutor sa formeze majoritatea de dupa alegerile trecute. Probabil mesajul acesta s-ar vrea un mesaj prin care sa arate ca ar vrea sa coopereze. De data aceasta presedintele Voronin nu poate spera la sprijinul meu pentru a face majoritatea de care are nevoie ca sa desemneze presedintele". Declaraţia a fost o replică la un mesaj oarecum împăciuitorist transmis prin presă de Vladimir Voronin.

Preşedintele României ne spune că a ajutat Partidul Comuniştilor să se menţină la guvernare acum patru ani! Cum a făcut-o, nu ne desluşeşte. Nu ne spune nici cum l-ar putea ajuta acum pe Voronin. Putem presupune că Traian Băsescu a mijlocit alianţa PC cu PPCD al lui Iurie Roşca. Dar de ce? Al cui a fost interesul ca R. Moldova să fie abandonată din nou în sfera de influenţă rusească, îndepărtată de România şi de UE?

Cred că preşedintele Băsescu are de dat explicaţii serioase de această dată.

Trădarea lui Roşca e clară acum?

Sînt foarte curios cum îl vor mai apăra ciracii de la Bucureşti pe Iurie Roşca, marele "patriot" basarabean, liderul PPCD şi tovarăşul comuniştilor.

Imbecilii şi vînduţii dîmboviţeni au spus că Roşca a fost nevoit să accepte cîrdăşia cu Voronin& Co acum patru ani, pentru a scoate din margine ideea naţională. Pe urmă s-a văzut cristal că trădătorul nu a servit deloc cauza naţională, ba din contră. Însă trompetele de pe la Ziua şi Curentul ţipau în continuare că Roşca e cel mai mare naţionalist, cel mai mare creştin, cel mai dibaci politician moldovean etc. etc. Alţii erau "duşmanii de clasă": Nicolae Dabija şi restul intelectualilor care s-au desprins de Roşca, în urmă cu mulţi ani, pentru că l-au mirosit. Mercenarii de la Bucureşti le-au găsit acestora tot felul de pete în soare, dar pe Roşca îl vedeau impecabil. Iar pe jurnaliştii care îndrăzneau să arate situaţia de fapt, îi înjurau ca la uşa cortului.

Probabil că au destul tupeu să îl spele în lapte şi miere pe Roşca în continuare. Însă, de azi le va fi ceva mai greu. Patriotul şi creştinul Iurie a fost uns vicepremier de comunişti. El a declarat că se va ocupa - cum altfel? - de reformele pentru democratizarea republicii ilegitime de peste Prut şi de îmbunătăţirea sistemului juridic. Şi să vezi revoluţie! La cum a vorbit Roşca despre tinerii care au manifestat pe 7 aprilie în stradă la Chişinău, n-am nici o îndoială că va fi sluga perfectă a comuniştilor.

Odată cu numirea lui Roşca la guvern, Voronin a stabilit şi data alegerilor anticipate: miercuri, 29 iulie. Pentru prima dată în Moldova se vor face alegeri într-o zi de lucru. Ca să mai taie elanul celor care ar putea vota contra comuniştilor. De altfel, Vornonin şi-a mai luat nişte măsuri de precauţie : a legiferat că alegerile sunt valide dacă participă la alegeri o treime din cetăţenii cu drept de vot (faţă de 51%, cum era pînă acum) şi a micşorat pragul electoral de la 6 la 5% (poate, poate intră şi Roşca şi pleava lui).