O rugăciune pentru toată vremea, dar mai ales pentru aceste ceasuri

Rugaciunea Preasfintitului Eremei Schimnicul 

catre Sfantul Mare Mucenic Pantelimon

O, Mare Mucenice si Tamaduitorule Pantelimon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi si nu lasa sa ramana in noi bolile trupesti si sufletesti de care suferim! Vindeca bolile pricinuite de patimile si pacatele noastre.
Bolnavi suntem noi de lene, de slabiciune trupeasca si sufleteasca - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de dorinte si impatimire de lucrurile trecatoare pamantesti - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon ...
Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mantuirii, pentru pacatele, neputintele si pentru datoriile noastre - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de tinerea in mintea noastra a raului, de manie, de ura, de tulburare - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Tamaduitorule a Sfantului Athos si a intregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mandrie, ingamfare, preamarire, de rand cu nemernicia si netrebnicia noastra - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de multele si feluritele caderi in poftele trupului: in desfranare, in mancarea cea fara de sat, in neretinere, in desfatare - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multa vorbire, de vorbire desarta si de cea savarsita cu judecata - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
O, Sfinte Pantelimon, ne dor ochi nostri de privirile pacatoase ...
Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor desarte, a cuvintelor rele, defaimatoare.
Ne dor mainile noastre neintinse spre savarsirea rugaciunii si spre fapta cea de milostenie - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care usor se indreapta spre cai ratacite si spre locuintele acestei lumi - tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Dar cel mai mult ne dor limba si buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, desarte, urate, de nerostirea cuvintelor de rugaciune, de lauda sau de rostirea acestora cu nepasare, cu neluare aminte si fara de pricepere- tamaduieste-ne, o, Milostive!
Tot trupul nostru este bolnav:
Bolnava este mintea noastra si lipsita de intelegere, intelepciune si de cugetare.
Bolnava este vointa noastra, care se intoarce de la lucrurile sfinte si se indreapta spre lucruri pacatoase, daunatoare noua si neplacute lui Dumnezeu.
Bolnava este inchipuirea noastra, care nu doreste si nu este in masura sa constientizeze atat moartea si suferinta vesnica a pacatosilor, cat si Fericirile Imparatiei Ceresti, mania Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, rastignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tamaduieste-ne.
Ne doare totul in noi.
In neputinta este sufletul nostru cu toate puterile si priceperile lui.
In neputinta este trupul nostru cu toate madularele lui.
Tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tamaduitorul cel fara de arginti, Doctorul cel mult iubitor si sluga Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Nu ne lasa pe noi in urgia bolilor si neputintelor, ci tamadiueste-ne cu puterea Harului tau si vom lauda Preasfanta Treime: pre Tatal, pre Fiul si pre Sfantul Duh, pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor si vom multumi harului tau purtator de vindecari in veci. Amin.

Preot SABIN VODA - "Cine nu s-a intalnit in viata aceasta cu Hristos nu se va intalni nici dincolo"

Are 40 de ani, traieste in Alba Iulia si este proaspat paroh peste o mana de case de la hotarul orasului. Redactor la radio Romania, apoi director al postului Reintregirea, si-a dorit din tot sufletul sa intre in viata activa a Bisericii si slujeste, cu multa pasiune si daruire, intr-o baraca pe care a transformat-o in paraclis. Asezat in dreptul ferestrei prin care lumina inserarii aureste bland icoanele de pe pereti, parintele Sabin Voda isi asteapta viitorul ca pe o implinire. Preotia e pentru el bucurie. Asa cum a invatat de la duhovnicul sau, parintele Teofil Paraian.

Cititi interviul cu parintele Sabin in Formula As.

Părintele Teofil Părăian: "Credinţa nu e ca un curs la fără frecvenţă"

La mijlocul lunii trecute am făcut un interviu cu părintele Teofil Părăian de la Sîmbăta de Sus, pentru Formula As. Îl puteţi citi aici.
Vă incit la lectură cu cîteva fragmente:

" [Cel mai mare pacat este] Pacatul necredintei. Oamenii nu tin seama de Dumnezeu, adica nu sunt convertiti. Aceasta este concluzia la care am ajuns dupa 25 de ani de cand sunt in slujba de duhovnic. Cei mai multi nu stiu de Dumnezeu, il neglijeaza, fara sa aiba constiinta faptelor lor. [...]

Eu sunt sigur ca merg in Rai. Cineva poate sa spuna ca sunt mandru. Dar nu pentru faptele mele cred ca merg in Rai, ci pentru bunatatea lui Dumnezeu. Nu se poate sa fi facut Dumnezeu Raiul ca sa-l tina gol. Trebuie sa ne potrivim cu Raiul, sa ne placa in Rai si sa ne silim sa-l castigam, si-l vom castiga. [...]

Oamenii care se lipsesc de Dumnezeu in viata lor pierd ajutorul Sau, gandul la El si, pana la urma, Ii refuza dragostea Lui, care poate fi lucratoare in viata lor. [...]

Domnule, in Biserica noastra se traieste superficial - si din punct de vedere al cunostintelor, si din punct de vedere al practicii - si asta as vrea sa se stie. [...]

...parintele Arsenie, el m-a invatat cum sa spun in gand Rugaciunea Inimii, lipind-o de respiratie: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!". Asta m-a ajutat cel mai mult in viata si cred ca datorita rugaciunii nici n-am ratacit drumul. [...]

...in Biserica sunt atatia intrusi care n-au credinta in Dumnezeu. Asta e realitatea, nu vorbesc fara temei."