Luni, vă aşteaptă "Avva", la Casa cu Rost!

Dragi prieteni, luni, 21 Decembrie a.c., ora 19.00, vă invităm la ultimul eveniment marca Rost pe acest an, la “Casa cu Rost”:  Expoziţia de fotografie (cu vînzare) "AVVA", semnată de foto-jurnalistul creştin George Crăsnean.

30 de portrete ale celor mai cunoscuţi şi iubiţi părinţi duhovniceşti români din ţară şi din Sfîntul Munte Athos, de la vrednicii de pomenire preoţi Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu şi Petroniu Tănase, pînă la avva Iulian Lazăr şi pustnicul Rafail Noica.

30 de ipostaze rare, surprinse cu măestrie şi reproduse la mărimea unor tablouri (50/70 cm). Imagini pentru mîngîierea inimilor noastre. Fotografii de păstrat acasă sau de făcut cadou. O expoziţie unică!

La vernisaj vor vorbi, alături de autorul fotografiilor, iconarul Ioan Popa, jurnalistul Cristian Curte şi un invitat surpriză. Vă aşteptăm, ca întotdeauna, cu drag şi bucurie!

De retinut:

Adresa noastră este pe Calea Victoriei 155, bl. D1, tronson 8, dar, atenţie!, intrarea se face prin strada Buzeşti, peste drum de agenţia Tarom, între farmacia Sensiblu şi banca Credite Agricole! Cum veniţi din Piaţa Victoriei pe Buzeşti, pe partea stînga a străzii, la zece metri după ce aţi trecut de farmacia Sensiblu de pe colţ, ne găsiţi pe noi. 

Sfinţirea unei biserici excepţionale

Pe 17 Mai a.c., începînd cu ora 9.00, la Alba Iulia va avea loc slujba de sfinţire de bisericii ortodoxe din Cartierul Nou II. Un eveniment care ar putea părea banal pentru cineva care nu a călcat pragul acestei biserici de o rară frumuseţe. În fapt, unul excepţional, pentru că marchează deschiderea pentru credincioşi a unui lăcaş de rugăciune unic în România. Atât prin arhitectura specială, poate uşor inspirată de biserica Mănăstirii Arbore, gîndită de arhitectul Dorin Şefan, şi prin fresca neobişnuită (ca idee teologică, compoziţie, colorit, dimensiune) şi totuşi pe deplin ancorată în arta bizantină a pictorului Ioan Popa, până la hramul multiplu pe care îl poartă - al Sfinţilor Ioani (Botezătorul, Teologul şi Gură de Aur) şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Fiecare linie arhitecturală, fiecare imagine şi fiecare obiect din biserică aparţine unei viziuni teologico-artistice pe care eu unul n-am mai întîlnit-o. La această, îndrăznesc să spun, capodoperă au conlucrat exemplar trei oameni deosebiţi: părintele profesor Jan Nicolae (parohul bisericii, despre a cărei teologie puteţi citi şi aici), ctitorul Ioan Popa (patronul Transavia) şi pictorul Ioan Popa (printre altele, cunoscut şi ca iniţiator şi animator al proiectului "Iconari în Otopeni"). Trei Ioani care au atins excelenţa în profesiile lor. Oameni care merită îmbrăţişaţi cu inima pentru această realizare, şi nu numai. Dumnezeu să-i răsplătească!

Mai jos, redau câteva imagini cu biserica şi cu pictura care o împodobeşte. Faceţi click pe ele pentru a le mări.

O expoziţie mai puţin obişnuită la Mogoşoaia

Miercuri, 25 martie, orele 16.00, la palatele brâncoveneşti de la Mogoşoaia, în sala Cuhnia, va avea loc deschiderea unei expoziţii icoane care aparţin unei întregi catapetesme. Pictori: Ioan şi Camelia Popa. Prezintă părintele lector univ. dr. Jan Nicolae, istoricii de arta Doina Mândru şi Mădălina Mirea.

Catapeteasma euharistică – prag pascal al Împărăţiei

Biserica “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia are o poveste specială, a cărei derulare cuprinde un întreg deceniu, 2005-2015, beneficiind de dezbaterea arhitecturală şi iconologică de după 1989 din spaţiul cultural şi eclezial românesc. Biserica reprezintă un manifest teologic şi estetic, rafinata sa coregrafie arhitecturală şi iconologică stând sub semnul regăsirii unui ethos euharistic şi duhovnicesc specific creştinismului primar, dar şi al conexiunilor locale cu reînnoirea euharistică şi filocalică, dezvoltand o viziune plastică de sinteză simbolică în zona universală a arhetipurilor.

Întregul ansamblu al altarului format din iconostas, proscomidiar şi uşa de ieşire a altarului stă sub pecetea teologiei euharistice ioaneice.

Morfologia acestui unicat arhitectural  cerea o atenţie specială dedicată formei iconostasului care a fost conceput şi realizat de artistul plastic Virgil Scripcariu (n. 1974) încadrându-se în aceeaşi orientare euharistică a întregului edificiu, partea de sus fiind în forma buzei unui potir, privit din profil, care-şi revarsă preaplinul în naos, iar întreaga sa elaborare încearcă să îmbine mai multe tipologii reconciliate euharistic în imaginea lui Hristos ca noua Catapeteasmă a Templului eshatologic[1] (cf. Evrei 9): potir, ecran mistagogic, viţă (arbore) a lui Iesei, norul de martori, vedenia Împărăţiei, înălţimea sa fiind exact până la piedestalul de sub picioarele Orantei din absida altarului, dispus pe circa 4 metri. Urzeala hermeneutică a diferitelor tipologii este asigurată printr-o textură preţioasă formată din miezuri şi peceţi liturgice gravate pe trupul catapetesmei: Via Domnului; Ciorchinele milostivirii; Viţa lui Iesei; Frângerea pâinii; Paharul binecuvântării; Catapeteasma zilei a opta; Har peste Har; Norul slavei; Nor de martori. Din punct de vedere practic, iconostasul ţine loc şi de veşmântar, ducând la regăsirea dimensiunii iconice şi eshatologice a înveşmântării sacerdotale. De asemenea, înscrisurile din ciclul Deisis „Nu mai au vin” (Maica Domnului) şi “Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Sf. Ioan Botezătorul), ca şi prezentarea Crucii de tâmplă ca şi carte a vieţii lui Iisus Hristos, Mielul junghiat de la întemeierea lumii (Apoc. 13, 8), sunt embleme ale misticii nupţiale euharistice.

Icoanele tâmplei, executate de pictorul Ioan Popa împreună cu soţia sa, Camelia Popa, în stare binecuvântată, vor fi dispuse pe două etaje iconografice: în cel dintâi icoanele împărăteşti Hristos Viţa şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus purtând un ciorchine de strugure (Weintrauben Madona), o formă de inculturare a Evangheliei în Ţara vinului cu hotarul său de la Alba Iulia, și icoanele de hram: Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinţii Ioani – Botezătorul, Evanghelistul şi Hrisostomul; etajul al doilea cuprinde prăznicarul de tâmplă într-o subtilă şi curajoasă abordare plastică, iar in mijlocul lor va sta icoana „Hristos în slavă”, trecând dincolo de catapeteasma zilei a opta. Pandantul acestei imagini centrale va fi în lăuntrul altarului, pe spatele catapetesmei,  icoana Preascumpului Sânge al lui Hristos, încadrată de Părinţi ai Bisericii din cele mai importante tradiţii culturale, greacă, latină şi siriacă. Se distinge între aceştia Sf. Grigore Palama purtând un înscris omiletic euharistic: „Pâinea aceasta este ca o catapetesamă” (Omilia 56).

La bază, dedesubtul celor patru icoane ale primului registru iconografic al iconostasului, vor fi stilizate patru simboluri aviforme: pelicanul (Hristos), cloşca (Biserica, după modelul de la biserica ierusalimiteană Dominus flevit), vulturul sau păunul (Brâncoveanu) şi fenixul (Ioanii). Uşa laterală de la altar va avea aceeaşi stilistică, dar va fi legată de tema Crucii ca teasc mistic.

lector univ. Jan Nicolae

Parohul Bisericii “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia

Fotografii de la expoziţia de tablouri şi bijuterii a Cameliei Ionescu Popa

Trebuie să vedeţi expoziţia asta de la cafeneaua culturală La Vulturi (pînă pe 11 august). Şi poate o să vreţi ceva şi pentru acasă. Tablouri excepţionale şi bijuterii unicat făcute de mînă de artist. Preţurile sînt ca pentru oameni cu carte şi cu gust, moderate.

În aşteptarea deschiderii.

Partea de librărie a cafenelei.

Un bar cu aer de Bucureşti vechi.

Camelia Ionescu Popa vorbind despre bijuteriile sale din pietre semipreţioase şi ceramică pictată, unicat.

Expoziţia se întinde şi în sala de la etaj.

Iconarul Ioan Popa, soţul Cameliei Ionescu Popa. 

Camelia Popa şi curatorul Mădălina Mirea.

Vernisajul expoziţiei.

Adela Ioana, managerul cafenelei culturale La Vulturi şi Camelia Ionescu Popa.