Bădiliţă a trecut "juridic" la greco-catolici

Cristian Bădiliţă a trecut la greco-catolici. Scriitor şi doctor în istoria creştinismului timpuriu, el s-a făcut remarcat, în ultimii ani, din păcate, mai ales prin atacarea Bisericii Ortodoxe Române şi prin tot felul de abordări... literare ale ortodoxiei (care l-au făcut să fie, printre altele, de acord cu ÎPS Nicolae Corneanu cînd s-a împărtăşit la catolici). 

Ieri, a postat un text pe site-ul unei reviste electronice prin care anunţă că a trecut "sub jurisdicţia episcopiei greco-catolice de Oradea", susţinînd că şi acolo tot de ortodoxie e vorba, deci, în opinia sa, rămîne ortodox. Un asemenea gest este demn de al altui rătăcit care anunţa, acum cîteva luni, că se autosuspendă din BOR. Oamenii ăştia se cred într-un partid politic. Ce dacă îl schimbă pe unul cu altul, de vreme ce ideologia e aceeaşi?

Să vedem însă partea bună a trebii: măcar de-acum nu mai există confuzii. Deşi, la cît de intempestiv e, Bădiliţă se poate răzgîndi oricînd.

Patriarhul Daniel a căzut în dizgraţia lui Bădiliţă

Cristian Bădiliţă, traducător al scrierilor sfinte şi comentator al vieţii religioase de pe poziţii ecumenist-sincretiste, îl atacă virulent pe patriarhul Daniel, într-un recent articol de gazetă electronică: Apel la cinste, logică, bun simţ - către patriarhul BOR, Daniel Ciobotea. Fost fan al PF Daniel, Bădiliţă spune acum:

"E limpede pentru toată lumea că Sinodul BOR este la cheremul unui patriarh autocrat, al cărui comportament nu mai inspiră nici unui ortodox nespălat pe creier decât decepţie ori stupoare. Dublură perfectă a celuilalt micromegaloman, de la Cotroceni, Daniel Ciobotea a uitat, în douăzeci de ani de carieră arhierească, tot ce-a învăţat în Occident, cu voie de la Ceauşescu şi de la Securitate.
Se comportă ca şi cum Biserica lui Isus Cristos ar fi propria sa moşie, neluând în seamă absolut nici o sugestie sau povăţuire dinafară. El ştie tot, face tot, rade tot. Deşi i-am susţinut candidatura, mi-am dat seama pe parcursul primelor luni de la „înscăunare”, că noul autocrat nu are decât fler administrativ plus o sete imensă de putere (între altele, de un ridicol îngrijorător, nu mai vorbeşte despre sine decât la persoana I plural, ca Iulius Caesar)." [Sublinierile mele - C.T.]

Îmi aduc aminte că Bădiliţă vorbea cam în aceeaşi termeni şi despre răposatul patriarh Teoctist, chiar cînd acesta se afla pe catafalc: "Pandant, pe linie bisericească, al lui Iliescu, în contrast cu adevărata Biserică ortodoxă martiră, fostul patriarh nu are aproape nimic în comun nici cu precedesorii săi..." [Ziua, Nr. 4002, miercuri, 8 august 2007 ]

Doar că pe-atunci, pentru Bădiliţă mitropolitul Daniel era "clarvăzătorul profet".

Luat de avînt, Cristian Bădiliţă loveşte în treacăt şi Sinodul: "Problema, domnule Daniel Ciobotea (scuze, dar mi-e imposibil să vă consider patriarh şi cunoaşteţi bine toate motivele), ca şi în cazul confratelui laic, Băsescu, nu suntem noi, desţăraţii, laicii, disidenţii, ci voi, sinodalii unşi cu toate alifiile, sforari penibili însetaţi de putere, fără nici o legătură cu principiile evanghelice, pe care le batjocoriţi la fiecare respiraţie, cu fiecare cuvinţel pe care-l „emanaţi”.
Nu aveţi dreptul să vă agăţaţi de argumentul „celor douăzeci de ani de la revoluţie”, voi care nu faceţi, de douăzeci de ani, decât să întinaţi jertfele de atunci şi speranţele noastre, ale celor care am avut şi avem în continuare nenorocul să trăim zi de zi bâlciul vostru, al marilor profanatori." [Sublinierile aparţin autorului]

Pretextul acestei dezlănţuiri este falsificarea de către patriarh a textului canonului 16 de la Sinodul I Ecumenic (325), manevră prin care PF Daniel încercă să aducă la ordine comunităţile românilor ortodocşi din străinătate care încă nu se află sub ascultarea sa.

Deşi Cristian Bădiliţă are dreptate pe fond (nu şi cînd îi acuză pe toţi sinodalii; chiar mă întreb cu ce ochi vor citi articolul său ÎPS Calinic şi ÎPS Teodosie, doi dintre ierarhii care îl curtează şi îl sprijină în multe feluri), nu mai are credibilitate, din pricina deselor sale derapaje şi a reputaţiei de oportunist.

Textul citat mai sus trebuie înţeles în cheia acestei fraze: "Se comportă ca şi cum Biserica lui Isus Cristos ar fi propria sa moşie, neluând în seamă absolut nici o sugestie sau povăţuire dinafară." Pentru că Bădiliţă s-a grăbit, imediat după alegerea PF Daniel, să-i sugereze acestuia un program, pe care patriarhul nu l-a respectat. Drept care patriarhul a căzut în dizgraţia povăţuitorului dinafară.