tag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post5703731299708062024..comments2023-12-17T19:13:00.520+02:00Comments on Blogul lui Claudiu Târziu: Întoarcerea despoţilor luminaţiAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/13687614146329345177noreply@blogger.comBlogger32125tag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-33715969268917892202008-08-15T13:04:00.000+03:002008-08-15T13:04:00.000+03:00O mulţime de sfinţi din calendarul creştin sînt sf...O mulţime de sfinţi din calendarul creştin sînt sfinţi militari. Mînia lor nu apunea o dată cu soarele, ci o dată cu „biruinţa asupra celui potrivnic”. Pe unii i-a ţinut mînia zeci de ani, precum în cazul Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare. Un om cinstit nu discută de dragul discuţiei, ca să se dea cool pentru a culege apoi buchetul de aplauze smuls unei audienţe seduse de spectacolul inteligenţei, ci pentru a-şi susţine acele convingeri care dau sens vieţii lui. Din acest punct de vedere, dialogul nu este decît un alt fel de cîmp de luptă. Dar omul cinstit aminteşte în permanenţă care este miza confruntării: nu favorurile domniţei, ci chiar viaţa ei. Orice creştin iubeşte mai mult pacea decît războiul; liniştea, pentru noi, este în acelaşi timp o virtute şi un dar nepreţuit. Tocmai pentru că iubim liniştea, intervenim noi de fiecare dată cînd în joc sînt sufletele oamenilor şi destinul unui neam, curăţenia Bisericii şi adevărul credinţei. Pentru că dacă nu am face-o, ne-am pierde liniştea pentru totdeauna. <BR/>Indiferent că-l numim război cultural, nevăzut sau văzut, orice creştin ştie că Biserica se confruntă în permanenţă, din momentul întemeierii ei şi pînă în Ziua de Apoi, cu duşmani văzuţi şi nevăzuţi. Este adevărat că Biserica este tot atît de invulnerabilă precum trupul Celui Înviat, este adevărat că, precum sufletul Celui Răstignit, ea ar rămîne puternică, nebiruită şi adevărată pînă şi în pîntecul iadului. Dar dacă Biserica nu poate fi biruită, creştinii pot fi biruiţi. Şi chiar sînt biruiţi, încă din momentul în care se prefac că nu văd şi nu aud cum este răstălmăcită credinţa, batjocorit neamul, pervertită istoria acestuia deodată cu destinul lui. Cum spunea recent Dan Puric într-un interviu, „mai bine un război în numele lui Dumnezeu decît o pace în numele satanei”. <BR/><BR/>Dincolo de ranchiuna lui Neamţu, care, ea singură, ar explica în mod suficient caracterul mîrşav al atacului său, cred că mai există două explicaţii plauzibile ale unei intervenţii atît de perfide, dar şi de abrupte:<BR/><BR/>1. Claudius, îngrijorat de faptul că nebunia lui Hamlet pare să aibă tot mai multă „metodă”, îl trimite pe Guildenstern cu dublul scop de a studia reacţiile lui Hamlet dar şi de a-i devia acestuia atenţia de la Stăpînul inelului la noul său adversar. Altfel spus, Claudius încearcă să-l ţină ocupat o vreme pe Hamlet în nişte conflicte secundare;<BR/><BR/>2. Îngrijorat de anumite porţiuni incorecte politic din CV-ul său, Neamţu a simulat cu bună ştiinţă un atac împotriva unui adevărat om de dreapta român, anticipînd corect o replică severă, conform logicii după care orice om normal devine indignat dacă îi strigi în public că ar fi homosexual, tîlhar sau extremist. Din păcate pentru Neamţu însă, cel pe care l-a atacat (şi, prin el, dreapta românească), este în bună măsură creştină, aşa că replica pe care a primit-o s-a menţinut în genere într-un cadru teologic. Ceea ce face ca, la nişte eventuale întrebări, Neamţu să nu mai poată răspunde, aşa cum îşi plănuise, „vedeţi, este exclus ca eu să am ori să fi avut simpatii legionare de vreme ce sînt atacat atît de sever de nişte legionari.”<BR/><BR/>Creştinul poate să nu reacţioneze la o ofensă personală, dar nu poate să rămînă indiferent atunci cînd sînt ameninţate adevărurile esenţiale. Dovadă că majoritatea replicilor date articolului lui M. Neamţu şi postate pe blogurile domnilor Claudiu Târziu şi Răzvan Codrescu nu sînt nici pe departe „insinuări”, ci comentarii punctuale ale afirmaţiilor lui Neamţu, afirmaţii citate cu text şi context astfel încît nici o ambiguitate artificială să nu permită speculaţii gratuite. Pînă la urmă, chiar dacă ne-am fi propus să-l deformăm pe Neamţu într-un mod grotesc, aşa cum ni se reproşează, mă tem că ar fi fost prea tîrziu. S-a ocupat de asta personajul însuşi prin ultimele sale articole de unde se desprinde o imagine în perfect acord cu garguiul (fr. gargouille) care ne priveşte din fotografia pe care Neamţu a considerat-o suficient de reprezentativă pentru a o posta pe blogul său.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-40168558174264845772008-08-15T12:19:00.000+03:002008-08-15T12:19:00.000+03:00domnului Fedorovici nu i-ar strica manualul de log...domnului Fedorovici nu i-ar strica manualul de logica de clasa a IX-a <BR/><BR/>la demonstratia de "virtuozitate" logica pe care o afiseaza ma opresc aici din comentarii<BR/><BR/>penibilJohnhttps://www.blogger.com/profile/12119058324418076939noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-68635164322401145542008-08-15T10:16:00.000+03:002008-08-15T10:16:00.000+03:00Pt Blogosfor: gresiti in mod profund. Chiar nu ...Pt Blogosfor: gresiti in mod profund. Chiar nu aveti de unde sa descoperiti o amprenta materna, pentru ca nu are de unde sa existe in cazul meu. Dar asta nu conteaza. Important este ca va hazardati in niste afirmatii acuzatoare pentru care nu aveti nici un argument (iar a acuza pe cineva si a-l vorbi de rau este un pacat, chiar si pentru intelectualii critici prin formatia si deformatia lor profesionala). Nu aveti de unde sa stiti ca nu ma intereseaza cautarea Adevarului. Iar despre cat ii pasa lui Neamtu de mantuirea sufletului, chiar ca nu suntem chemati nici unul sa exprimam vreo judecata. Poate doar daca ati fi duhovnicul lui. Ceea ce nu este cazul. Und damit basta!Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-76198800400715030242008-08-15T00:31:00.000+03:002008-08-15T00:31:00.000+03:00Mesajul anonimului (sau anonimei, in defintiv nu c...Mesajul anonimului (sau anonimei, in defintiv nu conteaza) este exceptional. Poate fi prezentat oricind in cadrul unui studiu de caz pe tema "care este adevarata miza a intelectualilor romani?" Raspunsul este, evident, "imaginea". Acesta este idolul lor si in functie de el isi masoara elita gesturile si vorbele.<BR/>Iata un exemplu. Un teolog produs de elita va vorbi si el despre Dumnezeu, asa cum trebuie sa o faca orice teolog. Insa chiar si atunci cind va vorbi despre Dumnezeu, acest gen de teolog nu va vorbi de fapt decit despre sine. In timp ce un teolog autentic va vorbi despre Dumnezeu chiar si atunci cind va vorbi despre sine. Teologul autentic va ramine necivilizat, dar crestin.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-62538787889648115062008-08-14T22:06:00.000+03:002008-08-14T22:06:00.000+03:00@ anonim:„Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel ...@ anonim:<BR/><BR/>„Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului. Pentru aceea, lepădînd minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare. Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi; soarele să nu apună peste mînia voastră. Nici nu daţi loc diavolului.” (Efeseni 4, 24-27).<BR/><BR/>Aici nu este vorba despre mînia care face ca indivizii din mediul anonimului mustrător să nu-şi vorbească pentru întreaga viaţă pentru că unul a preluat o idee de la altul fără să o declare, sau pentru că un altul a împrumutat un volum pe care l-a rătăcit ulterior. Dimpotrivă, aici este vorba despre cei are îşi sînt mădulare unii altora prin împreuna lor apartenenţă la Hristos. Ceea ce întrerupe această unitate a Trupului nu este mînia, ci păcatul, sau mînia păcătoasă. Or, ceea ce am făcut cu ocazia articolului în discuţie nu este prin nimic diferit de ceea ce facem în mod obişnuit: rostirea adevărului. De fapt, tocmai această rostire este ceea ce-o incomodează pe corespondenta anonimă (amprenta maternă este prea apăsată, revolta prea candidă pentru ca să nu vă dea de gol!). Peste această rostire ar dori „civilizaţii” să apună soarele. Pentru totdeauna. <BR/><BR/>Cum aţi caracteriza felul în care interpretează Mihail Neamţu pasiunea lui Mircea Platon pentru trecutul României, pentru România veche? Dar felul în care Teodor Baconsky îi descrie pe ortodocşii conservatori? Ca pe niste mostre de urbanism, smerenie si blindete, probabil. Numai că problema nu este dată în primul rînd de ton, ci de conţinutul mesajului. Un ton blînd nu poate îndrepta o vorbă strîmbă, ba chiar o poate strîmba şi mai tare. Dar accentul pe care-l puneţi pe ton, pe stil, dovedeşte că vă pasă de adevăr cît îi pasă lui Neamţu de mîntuirea sufletului.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-36323465904271866842008-08-14T16:51:00.000+03:002008-08-14T16:51:00.000+03:00Daca ati fi citit articolul publicat de Mihail nea...Daca ati fi citit articolul publicat de Mihail neamtu in ID din august, articol plin de "insinuari perfide" si de "caricaturizari grotesti" la adresa celor care au aparat Ortodoxia intr-o situatie de criza - neprovocata de ei -, atunci ati intelege de ce Mihail Neamtu e "revizuit" aici in consecinta.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-28072150696485151762008-08-14T11:15:00.000+03:002008-08-14T11:15:00.000+03:00Sunt uluit si profund mahnit sa vad potopul acesta...Sunt uluit si profund mahnit sa vad potopul acesta de remarci acide, insinuari perfide si caricaturizari grotesti revarsat asupra lui Mihai Neamtu de niste oameni pentru care, totusi, Evanghelia si poruncile ei reprezinta mai mult decat o simpla referinta culturala. Din cate se vede rezulta, vai, ca cei care il executa pe Neamtu cu atata inversunare sunt manati de o manie care dureaza de ceva vreme si care nu se va stinge cu una cu doua, si cu atat mai putin odata cu apusul soarelui. Pacat. Asta este, fiecare cu limitele lui omenesti-preomenesti. Pe care le au, in mod evident, si intelectualii dusi la Biserica. Asa ca nu pot decat sa sper ca vom apuca sa vedem si dezbateri intre intelectuali auto-declarati crestin ortodocsi in care divergentele de opinie vor fi purtate cu smerenie si blandete, cu indelunga rabdare, in asa fel incat, prin silinta de pazi unitatea Duhului intru legatura pacii, preopinentii se vor ingadui unii pe altii in iubire. Astept si ma rog sa se intample asa, astfel incat dezbaterile si chiar combaterile intre cei ce-si revendica o identitate crestin ortodoxa sa fie precedate de o sincera cautare in rugaciune a Duhului Adevarului. Altfel, "daca va muscati unul pe altul si va mancati, vedeti sa nu va nimiciti voi intre voi."Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-33465884109322593342008-08-13T11:54:00.000+03:002008-08-13T11:54:00.000+03:00Mai lăsaţi-l în pace pe Mihail Neamţu! Omul a ceru...Mai lăsaţi-l în pace pe Mihail Neamţu! Omul a cerut şi el să i se mai dea drumul la lanţ, şi pentru asta i s-a cerut să dovedească că merită niţică libertate. Aşa că i s-a cerut să muşte un străin. Ce, e vina lui că tocmai atunci trecea Mircea Platon pe-acolo?<BR/>Dar, oricum ar sta lucrurile, timpul pare să-i dea dreptate cuiva care observa mai demult că „nu mor caii cînd vor cîinii!” Asta pentru că tot l-a numit Baconsky pe Platon „doar poetul unei Românii vechi”.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-35415719813575111632008-08-13T09:44:00.000+03:002008-08-13T09:44:00.000+03:00... curentelor si curentilor, desigur.... curentelor si curentilor, desigur.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-50369429164141597092008-08-12T23:14:00.000+03:002008-08-12T23:14:00.000+03:00Va referiti cumva la acel Mihail Neamtu care a scr...Va referiti cumva la acel Mihail Neamtu care a scris atit de incintator si de inspirat cu ocazia mortii lui Buckley? N-as prea crede, trebuie sa fie o confuzie. Pai nu spunea Buckley ca "numai pestii morti plutesc in sensul curentului"? Or, din cite reiese din unele pasaje din acest Neamtu pe care-l citati aici, se pare ca omul pluteste in sensurile tuturor curentelor. Nu, nu pot fi unul si acelasi. Dar totusi, ce coincidenta ...Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-83422751468987282192008-08-12T18:02:00.000+03:002008-08-12T18:02:00.000+03:00Scrie Neamtu in Cotidianul: "Marea Britanie - când...Scrie Neamtu in Cotidianul: "Marea Britanie - cândva un bastion al liberalismului politic - ne oferă imaginea unei ţări fără identitate. Repudierea fără nuanţe a întregului trecut colonial, degradarea prestigiului monarhic, diluarea credinţei în Biserica Anglicană, socialismul economic, rata demografică negativă, criza iminentă a sistemului de pensii, precum şi rata masivă a imigranţilor din arii culturale puţin compatibile cu lumea occidentală fac din viitorul Angliei, al Ţării Galilor şi al Scoţiei o destinaţie tot mai greu de recunoscut."<BR/><BR/>Asadar ne putem ingrijora doar de lichidarea trecutului Marii Britanii, inclusiv a trecutului colonial, dar nu avem voie, conform lui Neamtu, sa ne ingrijoram de lichidarea Romaniei vechi si a identitatii noastre nationale. E rau ca vin imigrantii in Marea Britanie, dar e bine ca pleaca romanii din Romania si ca sunt inlocuiti cu pachistanezi. Romania veche e "numerus clausus" si depopularea Romaniei e "darul libertatii". ar "darul libertatii" pachistanezilor de a lichida Anglia veche ii smulge lacrimi de crocodil stipendiat lui Neamtu. Care altminteri e brusc eurosceptic, dupa ce tocmai batea obrazul tuturor celor care se indoiesc de euro-optimismul lui Baconsky.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-39422499042582647872008-08-12T12:48:00.000+03:002008-08-12T12:48:00.000+03:00Păi vedeţi în ce confuzie gravă se află Sf. Nicola...Păi vedeţi în ce confuzie gravă se află Sf. Nicolae Velimirovici dacă nu a trăit destul ca să-l citească pe Rorty, sau măcar pe Mihail Neamţu? Aşa ar fi ştiut şi el că a fi ortodox înseamnă a fi "un smerit căutător al adevărului (ceea ce presupune posibilitatea erorii)", după cum ne instruieşte dl. Neamţu. Cum să mai afirmi Adevărul dacă practicarea credinţei se reduce la un exerciţiu (epistemologic, nota bene) de tipul "trial and error"?gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-78576944106919731682008-08-11T23:14:00.000+03:002008-08-11T23:14:00.000+03:00Citeam zilele astea dintr-o carte foarte buna pe c...Citeam zilele astea dintr-o carte foarte buna pe care am primit-o recent din Romania - Sf. Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temnitei (Bucuresti, Ed. Predania, trad. Ionut si Sladjana Gurgu) -urmatoarele: “Credinta tematoare a credinta fara valoare. Cuvantul temator e sunet sec. Hristos a vorbit ca unul ce are putere, nu in soapta precum fariseii si pacatosii. Cuvintele lui Hristos sunt ca niste lumanari aprinse in intunericul acestei lumi. Cuvintele tuturor filosofilor s-au stins deja ori se vor stinge. Chiar si o adiere neinsemnata e in stare sa le stinga.” Si, mai departe: “Ne-am luat dupa europeni, care de mult au declarat razboi lui Hristos; i-am urmat precum umbra camilei urmeaza camila.” Si mai departe, vorbind despre cum trebuie sa fii aparatorul si acuzatorul neamului tau, daca il iubesti, Sf. Nicolae Velimirovici se intreaba de ce anume i-ar putea invinui Sf. Sava pe sarbi. Si zice: “Mai intai, ne-ar putea invinui ca ne-am plecat capul si ne-am inchinat cu usurinta idolilor europeni […] In al doilea rand, ne-a putea invinui ca cei ce ii carmuiesc pe sarbi l-au pus pe papa si pe Mahomed mai presus de el.” Asta suna cunoscut, apropos de Eurabia vaticana. Mai departe discuta despre cum nenorocirile europene se datoreaza faptului ca “ereticii apuseni, paganizati” (asa ii numeste el) au inlocuit Adevarul persoana cu adevarul lucru si ca tot intreaba ce e adevarul in loc de Cine este Adevarul. Daca nu intrebam ce este adevarul, ci Cine este Adevarul, dispare tentatia ideologica, si dispar ratacirile Europei moderne, dispare cautarea utopica a unui sistem.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-45875020805197355682008-08-11T15:38:00.000+03:002008-08-11T15:38:00.000+03:00Domne, ce Hopa-Mitică mai e şi Neamţu ăsta! Mi-am ...Domne, ce Hopa-Mitică mai e şi Neamţu ăsta! Mi-am amintit că, fiind invitat nu demult la emisiunea „Înapoi la argument” (difuzată mi se pare în 12 octombrie 2006), Neamţu răspundea sociologic la întrebări pur teologice. De pildă, la întrebarea „de ce să fiu creştin?”, Neamţu răspundea hotărît: pentru că Biserica ajută la inundaţii! Iar acum, confruntat cu o situaţia sociologică determinată de exodul a două milioane de români (fapt cu consecinţe grave asupra familiei româneşti, ca să nu mai vorbim de conştiinţa naţională), Neamţu o dă pe existenţialism: în stingerea neamului, Neamţu vede „darul libertaţii”! Să ne ferească Dumnezeu de aşa daruri şi de o asemenea libertate care pustieşte totul în calea ei, lăsînd în urmă doar înstrăinare şi moarte. Dar dacă înţelegem că tocmai acesta este mediul prielnic proliferării elitei româneşti, aversiunea lui Neamţu şi amicii săi faţă de oameni precum Mircea Platon devine explicabilă.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-48770337152096735132008-08-11T02:24:00.000+03:002008-08-11T02:24:00.000+03:00Către "Manifest":E în regulă aşa.Mult spor în cont...Către "Manifest":<BR/><BR/>E în regulă aşa.<BR/>Mult spor în continuare!Răzvan Codrescuhttps://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-79496449152959536552008-08-10T23:32:00.000+03:002008-08-10T23:32:00.000+03:00Domnului Razvan Codrescu,Dorinta dvs. a fost ascul...Domnului Razvan Codrescu,<BR/><BR/>Dorinta dvs. a fost ascultata.blog'n'rollhttps://www.blogger.com/profile/08075480080086587972noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-23566341797291564472008-08-10T16:03:00.000+03:002008-08-10T16:03:00.000+03:00Către "Manifest":V-am dat verde - şi îl aveţi în c...Către "Manifest":<BR/><BR/>V-am dat verde - şi îl aveţi în continuare - să preluaţi ce poftiţi din textele mele postate pe blog, dar nu şi tot ce mi se întîmplă să scriu în "Comentariile" de pe blogul meu sau de pe blogurile altora.<BR/>Vă rog să îndreptaţi abuzul şi să nu mai recidivaţi în acest sens!Răzvan Codrescuhttps://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-41659905621000515412008-08-09T16:53:00.000+03:002008-08-09T16:53:00.000+03:00Domnnilor Codrescu si Fedorovici,Binevenitele dvs....Domnnilor Codrescu si Fedorovici,<BR/>Binevenitele dvs. comentarii au fost preluate de blogul "manifest".blog'n'rollhttps://www.blogger.com/profile/08075480080086587972noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-66049029846895369982008-08-09T10:56:00.000+03:002008-08-09T10:56:00.000+03:00Iată că, pe nesimţite, "lupta" nu se mai poartă pe...Iată că, pe nesimţite, "lupta" nu se mai poartă pe cazul Corneanu-Drincec, sau pe raportul ortodoxie-heterodoxie, ci a devenit una pe dreptul la cuvînt al Ortodoxiei, pe dreptul Cetăţii de a-şi invoca Tradiţia, pe dreptul "intelectualului public" de "a se posta prost" (cum ar zice d-l Pleşu), adică mai la dreapta decît pot suporta interesele stipendiaţilor bine postaţi şi borţoşi cu Europa!<BR/>După lunga oboseală a unei "tranziţii" confuze şi chinuite, se revine la o nouă polarizare a "elitelor" şi la împătimirea ideologică din primii ani de după 1989, dovadă că pretinsele "soluţii" pe care clasa politică şi clasa intelectuală crezuseră a le fi impus României postcomuniste n-au fost decît nişte surogate conjuncturale, bune numai pentru a duce de nas o societate bolnavă şi a asigura parazitarea pe spinarea ei a unor "mafii" politice sau intelectuale prestriţe, dar pînă la urmă perfect solidare (de la securiştii şi comuniştii "cu faţă umană", preocupaţi predilect să-şi cosmetizeze trecutul, pînă la noii politruci ai democraţiei clientelare, preocupaţi predilect să-şi aranjeze viitorul). Toţi aceşti "mafioţi" ai istoriei recente, de la cei mai nespălaţi pînă la cei mai ferchezuiţi, au un singur lucru cu adevărat sfînt: interesul (personal sau de grup).<BR/>La o observaţie atentă şi onestă (dar cîţi observatori atenţi şi oneşti mai avem?), "reacţionarii" se legitimează prin însuşi faptul că n-au nimic de cîştigat material (sau măcar ca "imagine") din "reacţionarismul" lor, ci sînt evident vocile dezinteresate ale Cetăţii, traducîndu-i aspiraţiile mereu înfrînte şi resursele de sfinţenie cîte i-au mai rămas. E limpede, ca să luăm polemica recentă dintre cei doi, ce are de cîştigat pe lumea aceasta un Mihail Neamţu cîntînd în struna establishment-ului, dar nu e deloc limpede ce-are de cîştigat pe lumea aceasta un Mircea Platon înfruntîndu-l constant şi ferm (cu un discurs care nu mai lasă loc nici măcar comodelor acuzaţii de "troglodeală", pentru că orice se poate spune despre d-l Platon, numai că e troglodit nu).<BR/>Aceasta este realitatea pe care nu trebuie s-o scăpăm din vedere, iar lupta se anunţă una pe termen lung şi cu implicaţii care depăşesc futilitatea simplelor ideologii.<BR/>E poate începutul unui "Armaghedon" românesc, al cărui arbitru suprem rămîne Dumnezeu (Cel pe Care zadarnic încercăm să-L fentăm printre "dialoguri" şi "dileme").Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-32180952328157122632008-08-09T06:03:00.000+03:002008-08-09T06:03:00.000+03:00Într-o recenzie prietenoasă de acum trei ani, Mirc...Într-o recenzie prietenoasă de acum trei ani, Mircea Platon spunea despre M. Neamţu că are „condiţia teologică de a arăta că îi pasă fără să poată fi suspectat de nimic” (http://convorbiri-literare.dntis.ro/PLATONoct5.htm). Mircea Platon încerca în acel text să-i arate lui Neamţu posibilul lui bun, un Neamţu care ar fi putut să fie. N-a fost să fie. Sau poate că, dimpotrivă, aşa a fost să fie. Iar atunci, în loc să ne întristăm pentru că sîntem „tari în forme de condiţional şi optativ” cum observa Noica, să ne bucurăm fiindcă „«a fost să fie» e dincolo de tristeţi, căci e recunoaşterea Legii, înţelepciunea tîrzie.” „A fost să fie”, ne spune Noica, cuprinde în sine „necesitatea ieşită la lumină, te miră încă, te solicită şi se ascunde în lumina zilei, ca s-o iscodeşti mai departe.” În cazul lui Neamţu însă, nu prea mai e nimic de iscodit, fiindcă lumina în care s-a expus nu mai este cea metafizică despre care vorbeşte Noica, ci lumina nemitarnică a teologiei.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-61156030478643816252008-08-08T23:54:00.000+03:002008-08-08T23:54:00.000+03:00Este limpede că pasajul despre Mircea Platon este ...Este limpede că pasajul despre Mircea Platon este o interpolare. Acuzaţiile aduse de autor, pasajele pe care le citează, nu au nici o legătura cu problema Corneanu, şi doar indirect cu Ortodoxia românească. Neamţu doreşte să prezinte „cazul Platon” ca pe o ilustrare a crizei comunicării din sînul Bisericii, şi forţează această încadrare prin intertitlu. Nicăieri însă în argumentarea acestui iubitor al logicii (dar mai ales a retoricii) nu vedem în ce fel se susţine slavofilismul pretins al lui M. Platon. Asta dacă nu cumva concluzia pasajului dedicat lui Platon ţine loc de demonstraţie. Motivul e simplu: nu de teologie sau de logică îi arde lui Neamţu, ci de politică, pură şi dură. Replica pe care i-o dă lui Platon vizează eseurile mai vechi ale acestuia („Ce-a mai rămas de apărat?”) şi mai recente („Ce se întîmplă cu noi?”). În aceste texte, Mircea Platon arată responsabilitatea elitei pentru criza în care ne aflăm, caracterul ei duplicitar, viziunea ei asupra unui viitor al României cu totul dezrădăcinat. Într-adevăr, viitorul este miza, după cum ne-o spune Neamţu: „Iar cu România viitorului ce facem? Vom invita tinerii de astăzi la terapii apocaliptice şi nopţi furtunoase cu conţinut antielitist?” Pentru Neamţu, respectul pentru trecut este paseim iar paseismul, legionarism. Asta cu toate că nu există nici un rînd în textele lui M. Platon care să îndreptăţească o lectură în cheie legionară. Dar în dragostea lui Platon pentru România veche, Neamţu vede pogromuri şi tradiţia asasinatului ritualic. Dovadă că pentru Neamţu singura formă legitimă de exercitare a memoriei se limitează la amintirea Shoah-ului. Să păstreze Mihail Neamţu cei treizeci de arginţi pe care i-a luat pentru acest articol: cîndva se va cumpăra cu ei o ţarină pentru îngroparea celor străini.<BR/><BR/>Imaginea carieristului Neamţu este confirmată de faptul că de fiecare dată cînd deschide gura, Neamţu vorbeşte despre instituţii. Cum o face de altfel şi în acest articol. Asta pentru că impostorii vor parazita întotdeauna o instituţie, ei nu pot exista înafara instituţiilor. Cum să nu-l urască atunci pe Platon, care, dimpotrivă, vorbeşte despre <BR/><BR/>„omul care poate sta pe propriile picioare, care nu e dependent nici de mase, nici de cluburi. Umaniştii sunt interesaţi de OM, o făptură prometeică de elită, marxiştii agită masele proletare sau minoritare dispreţuind ţăranii, dreapta neoconservatoare pare interesată doar de “piaţă” şi de bunul mers al “corporaţiilor”. Pe mine mă interesează omul normal, omul a cărui normalitate ascunde straturi după straturi de tradiţie. Normalitatea ca adevăr e normalitatea ireductibilă. Or, ceea ce mă interesează e realitatea ireductibilă a omului de caracter. Adevărul te face liber pentru că e ireductibil, pentru că nu poate fi corupt, ci doar asimilat transfigurator. Dacă tinerii de azi se vor nonconformişti, atunci nu au decât să fie cuminţi, în sensul patriarhal al termenului. Să-i citească pe marii clasici, să meargă la biserică, să-şi iubească neamul şi ţara. Dacă modelul care ni se propune astăzi e “viaţa ca film porno”, nu ne rămâne decât să ne asumăm viaţa ca haiducie. […] Ce putem face deci? Să ne purtăm destinaţia cu noi: să mergem cu Dumnezeu în suflet. Să nu uităm niciodată că, dacă harta realului a dispărut, avem încă icoana lui. Ce înseamnă, concret, acest lucru? Înseamnă că nu am a da nimănui nici un sfat, nici o indicaţie de lectură, nici un mercurial bibliografic, afară de acesta: citiţi orice, chiar şi Marx, cu o icoană în faţa ochilor minţii. Trăiţi cu o icoană în faţa ochilor minţii.”<BR/><BR/>Pe scurt, Neamţu a încercat două lucruri prin atacul asupra lui M. Platon: compromiterea lui (prin diabolizare) şi deresponsabilizarea elitei pentru impasul în care ne aflăm. Dacă M. Platon scrie că „stînga iliesciană şi dreapta intelectuală au avut un scop comun: împiedicarea apariţiei unei autentice forţe politice de dreapta”, scopul lui Neamţu a fost de a arăta că <BR/>1. dreapta intelectuală (de la care se revendică el însuşi) nu poate fi făcută responsabilă pentru asta, ci Dan Ciachir, Victor Roncea, Adrian Păunescu şi … Mircea Platon;<BR/>2. o autentică forţă politică de dreapta, alta decît dreapta de carton de astăzi, nu poate fi decît una legionară.<BR/><BR/>Dacă dl. Codrescu are dreptate în privinţa tinereţii legionare a lui Mihail Neamţu, poate că nu întîmplător a evocat acesta moartea teribilă a lui Stelescu. Dar Stelescu a fost un om gata să ucidă, care i-a trădat pe nişte oameni gata să ucidă. Însă atunci cînd trădarea depăşeşte măsura umanului şi implică neamul şi credinţa, devii într-un anumit sens invulnerabil, căci ai murit deja. Ceea ce nu înseamnă că în ceasul morţii te vei afla singur: precum în cazul lui Faust, care s-a lepădat de tot ce se poate lepăda un om, vei fi urmărit de cei cărora le-ai dat ceea ce nu era al tău, dar fără de care nu vei putea fi niciodată tu însuţi. Însă toate astea se vor întîmpla mai tîrziu, la capătul celor douăzeci şi patru de ani plini de glorie lumească.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-37930437246428932652008-08-08T13:09:00.000+03:002008-08-08T13:09:00.000+03:00Cu Mihail Neamţu e cam aşa: ştie că "talibanii", î...Cu Mihail Neamţu e cam aşa: ştie că "talibanii", în cazul Corneanu-Drincec, au principial dreptate, dar nu-i convine deloc că trebuie să aibă la rîndul său dreptate alături de ei.<BR/>Pentru că, de dragul dreptăţii, d-l Neamţu nu vrea să-şi pericliteze poziţia de graviton al lumii bune.<BR/>Dumnealui ar vrea să aibă dreptate, dar să nu-i tragă pînă la capăt consecinţele.<BR/>Iar la d-l Platon (căruia se vede totuşi nevoit să-i recunoască darurile cărturăreşti şi scriitoriceşti) îl agasează tocmai rectitudinea şi fermitatea pe care personal nu şi le poate îngădui, nici prin fire, nici prin interese.<BR/>E simptomatic faptul că d-l Neamţu nu se leagă de nici un aspect teologic din spusele d-lui <BR/>Platon, adică de nimic ce ar fi "în chestiune", ci-i face doar amendamente de ordin atitudinal şi ideologic (în paranteză fie spus, cu o sfătoşenie pe care o avea încă de pe la 16 ani, cînd, scriind constant într-o publicaţie de dreapta de care nu-i place să-şi mai aducă aminte, îi mustra pe legionarii bătrîni şi pe pretinşii neolegionari că nu erau...destul de legionari!).<BR/>D-l Neamţu, moralist precoce, a trecut pe la "talibani" şi a văzut că nu e (dă) bine, drept care şi-a construit atent o carieră şi o imagine spălăţică, învăţînd regula jocului euro-ortodox la şcoala Marelui Tăcut Ioan I. Ică jr, apoi regula jocului euro-ecumenist la şcoala "perfidului Albion".<BR/>Deşi e convins probabil că s-a maturizat şi s-a schimbat convenabil la faţă, d-l Neamţu rămîne un neîmpăcat cu sine şi cu lumea, terorizat de gîndul că, după ce şi-a pierdut cavalerismul dintîi, ar putea acum să-şi piardă cumva şi privilegiile din urmă (ajungînd, de pildă, să scrie pe bloguri, în loc să scrie în "Idei în dialog", în "Dilema" sau în "22").<BR/>Pînă la urmă e, omeneşte, de înţeles. Eu unul am început să-l înţeleg încă în urmă cu mulţi ani, cînd, strămutat de la "Moise Nicoară" la "Babeş-Bolyai", mi-a trimis un mesaj precipitat cu rugămintea de a nu mai pomeni de lunga sa colaborare la o anumită publicaţie odioasă establishment-ului, ca să nu-i stric "cariera" (căreia i se jertfise deja). Am căutat să păstrez discreţia şi, ca să nu-l stînjenesc, am evitat pînă şi să mă duc să-i strîng mîna cînd am fost de faţă la lansarea primei sale cărţi (sub aripa, între timp frîntă, a maestrului Sorin Dumitrescu, care s-a dovedit pînă la urmă tot o treaptă mai degrabă "talibanică" în ascensiunea d-lui Neamţu spre protipendada galaxiei Soros).<BR/>N-aş fi scris aceste rînduri (fie cît de marginale) dacă d-l Neamţu ar fi păstrat un minim rest de cavalerism în raport cu cei cu care are - vai! - constipată dreptate. Altminteri, îi păstrez o mîhnită simpatie şi îi doresc sincer ca invocarea "cazului Stelescu" să-i fie de bun augur pentru imagine şi carieră. Adică pentru singurele lucruri care par să-l preocupe cu adevărat din complexa "gramatică a Ortodoxiei".Răzvan Codrescuhttps://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-69964025266708472392008-08-08T08:50:00.000+03:002008-08-08T08:50:00.000+03:00Redivivus, ai fost profetic in privinta "schimbari...Redivivus, ai fost profetic in privinta "schimbarii la faţă" a unor primadone. Vezi gonflaţia morală a lui M. Neamţu din ultimul număr al ID.gheorghe fedorovicihttps://www.blogger.com/profile/00248140004467955662noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-85070210068993796252008-07-31T03:23:00.000+03:002008-07-31T03:23:00.000+03:00.... si n-ar fi nici prima si nici ultima data cin....... si n-ar fi nici prima si nici ultima data cind cei putini se situeaza pe pozitie de (si inspre) Adevar.<BR/><BR/>Daca suntem in stare sa acceptam asta in ceva trivial precum stiinta<BR/>cu cat mai mult ar trebui sa acceptam aceasta in probleme de credinta ?<BR/><BR/>Tocmai pentru ca "(auto)inselarea" in credinta duce la erori de o magnitudine cu mult mai mare (si cu consecinte mult mai nefaste pe termen lung)decat in filosofia naturala (stiinte etc)de exemplu, trebuie sa stam departe de discursul/argumentatia obiectivista in ceea ce priveste credinta.<BR/><BR/>Unii baieti asa...mai progresisti.. pun "doxa" si "episteme" cam in acelasi "cos" relativiza(n)t.<BR/><BR/>Acesti sicofanti stiu exact ce fac. Si ei stiu ca fara "doxa"...nu ..."episteme". <BR/><BR/>Discursul despre cele doua, are si el o alta forma.<BR/><BR/>...despre "episteme".. putem sa stam de vorba, "pe sticla", in sedinta, in clasa, sifonati sau aranjati, tircovniceste sau baritonal, pompos sau simplu in gramezi de sisteme filosofice, etc.<BR/><BR/>... la "doxa"... se intra mai greu.<BR/><BR/>Noii activisti manipuleaza (discursul despre) "episteme" ca sa loveasca in "doxa". Despre <BR/>asta-i vorba. <BR/><BR/>... si daca la "episteme"... merge cu discursul... la "doxa"... trebuie dat peste bot.<BR/><BR/>Daca se nimereste sa "pice" si cate un "monstru sacru"... deh... vom ofta o generatie ...si trece.<BR/><BR/>O alta panglicareala des folosita este abureala pusa peste termenii "civilizatie" si "cultura".<BR/>Le place dialectica... dintre termenii astia (si se supara ingrozitor cind dau de situatii in care ioc dialectica intre ele).<BR/>...si pentru ca le place cu "dialectica" ...o trag cu "civilizatia"... ca sa sea in "doxa".<BR/>Pai... cu... "cultura" cum ramine ?<BR/>...pai... inghesuita "implicat" in ..."civilizatie".<BR/>...asa ca... (dupa filozofii/teologii cu staif) ... sa mai umblam un picut la "doxa" s-o mai inmuiem un pic ca nu "cadreaza" cu modelu'.<BR/><BR/>Pai sa nu le dai peste bot ?<BR/><BR/>Si de ce n-ar fi asta..."principial" ?<BR/><BR/>Coborat Sf Niculae din cui..<BR/>si tras principial peste bot !<BR/><BR/>PS Coana Evropa nu va fi mai longeviva decat sora ei mai rosie.<BR/>Presiunile desi mult mai perverses, vor fi mai de scurta durata. Trebuie sa fim pregatiti de cules cioburile.<BR/>Vom asista poate "schimbarea la fata" a unor primadone de astazi.redivivushttps://www.blogger.com/profile/03440515373045117479noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1273844315540409316.post-78384393587040165562008-07-30T20:01:00.000+03:002008-07-30T20:01:00.000+03:00Daca excelenta sa, dl Baconschi, este domn si in j...Daca excelenta sa, dl Baconschi, este domn si in jacuzzi, concitadinul sau dl Badilita a preferat intotdeauna rolul proletarului literar, sau mai curand al mahalagiului.<BR/>Iata insa ca ultima sa productie, postata in saitul celor cu care rezoneaza sentimental in acest moment, uimeste printr-un neasteptat urbanism.<BR/>" "Ereziile" catolice revizitate de un istoric crestin ortodox " este o scriere docta, meticuloasa, si - dpdv logic - este, vorba lui Creanga, "limpede ca cristalul".<BR/><BR/>Limpezimea logica ne ofera o neasteptata sansa de a putea intelege, in sfarsit, care este mecanismul gandirii acestui lingvist autoproclamat "istoric crestin ortodox". Dl Badilita gandeste ca si cel mai pur papistas, iar singura sa legatura este, precum in cazul lui Varlaam din Calabria, faptul ca este originar din Romania (pentru cei ce nu stiu, Calabria era inca in secolul XIV o oaza de bizantinusm in peninsula italica).<BR/>Din nefericire lucrurile nu se opresc aici. Rationamentele expuse in lumina soarelui de catre dl Badilita, nu sunt deloc straine nici de un anumit discurs scolastic ce predomina inca in mentalul ortodox romanesc. Iata, de exemplu si noi vorbim despre cele exact numarate 7 Taine, despre pacatul originar, si altele de care sunt inca pline manualele de dogamtica ortodoxe.<BR/>De asemenea si noi vorbim despre cele exact numarate patru puncte de separare intre Biserica Soborniceasca (Catolica) si Apostoleasca si papistasi. Daca pornim de la aceasta premisa cantitativa, prin rezolvarea lor intr-un fel sau altul, s-ar crea - logic, nu- premisele unirii cu papistasii. Cand patriarhul Daniel a strecurat in ultimul discurs expresia "revizuirea dogmelor" toti au sarit in sus crezand ca e vorba sa schimbam si noi ceva, ca sa cadem la mijloc. Nu, din scrierea dlui Badilita putem infera usor ca papistasii sunt gata de a-si revizui unilateral acele dogme noi, pentru a le face acceptabile unui scolasticism ortodox...<BR/>Este limpede insa ca nu cele 4 puncte sau cate s-ar mai putea numara ne separa de papistasi, sau mai exact separa pe papistasi de Biserica Soborniceasca si Apostoleasca, ci un intreg weltaunschaung. Cele 4 pancte sunt doar varful icebergului... Premisele de la care se pleaca pentru a ajunge logic la acele dogme ne separa mai intai.<BR/><BR/>Din scrierea lui Badilita mai desprindem un aspect ingrijorator: noua directie de atac a paistasismului impotriva Bisericii se va da in directia autocefaliei. Se va porni de la situatia de criza din acest moment, si se incerca impunerea unui papism constantinopolitan, ori daca va exista interes din acea parte, chiar si moscovit. Dar mai mult despre autocefalie poate altadata...<BR/><BR/>Ioan d.Anonymousnoreply@blogger.com