A apărut numărul 106 al revistei Rost (primul tipărit în 2012), avînd ca temă „Dreapta”, atît în raport cu Stînga, cît şi în raport cu ceea ce am numit în altă parte „pseudomorfozele actuale ale dreptei”. O fereastră deschisă spre acea dreaptă de care am avea atîta nevoie, dar care azi nu mai există cu adevărat (şi se ridică întrebarea dacă va mai putea exista vreodată – nu ca opţiune personală şi principială, ci ca forţă politică activă şi determinantă la nivel comunitar).
Un număr pe această temă, cu principalele repere teoretice şi practice ale problemei, abordate diacronic, dar şi sincronic, din perspectivă românească, dar şi europeană, era o datorie a grupării de la Rost, mai ales în contextul tot mai accentuatei confuzii morale şi doctrinare a vremurilor pe care le trăim. Chiar dacă unii se vor arăta, probabil, nemulţumiţi, Redacţia, fără să-şi ascundă poziţia proprie, a decis prezentarea mai multor puncte de vedere, după principiul „oglinzilor paralele” (Adrian Papahagi – intervievat pe tema „Statelor Unite ale Europei” şi a naţionalismului în contemporaneitate –, Răzvan Codrescu, Vlad Diaconu, Ovidiu Hurduzeu etc.), lăsînd cititorilor posibilitatea unei responsabile cumpăniri.
Sigur că numărul nu se reduce la problematica strict politică. Ancheta numărului (realizată de d-l Mădălin Iacob) pune problema religiei în şcoală, d-nii Mihail Albişteanu şi Vlad Diaconu se pronunţă pertinent despre „Hibele noii legi a învăţămîntului” şi „Reforma care deformează definitiv educaţia”, d-na Alina Ioana Dida consemnează conferinţa academicianului D. Vatamaniuc relevant intitulată „Eminescu printre noi”, iar d-l Dan Stanca glosează despre „Sertarul scriitorului român”. Cîntul XXIV al Purgatoriului dantesc – cînt esenţial pentru concepţia poetică a „Marelui Florentin” (il dolce stil nuovo) – acoperă rubrica de poezie.
Nu lipseşte nici evocarea cîtorva mari figuri ale rezistenţei creştine anticomuniste din România secolului XX, foşti deţinuţi politici şi/sau participanţi la lupta eroică din munţi: doctorul Dumitru Uţă (în jurul căruia s-a alcătuit „dosarul” numărului), „haiducul” Gavril Vatamaniuc (admirabil prezentat de d-l Sorin Lavric) şi Ioan Ianolide (recenzie de d-l Bogdan Munteanu a cărţii Deţinutul profet, moşită editorial în obştea Diaconeştilor).
Prin editorial („Restaurarea normalităţii se amînă”) şi prin rubrica „Idei, vorbe, fapte”, d-l Claudiu Târziu, directorul publicaţiei, atinge cîteva puncte nevralgice ale actualităţii imediate (inclusiv cel al protestelor publice de peste iarnă, cu numeroasele lor implicaţii socio-politice şi psiho-morale). Oarecum compensatoriu, nu lipseşte nici nostalgia după „Binecuvîntata lume veche” (de fapt, necroloagele a doi nonagenari care ne-au părăsit spre sfîrşitul anului trecut: Leonte Radu şi Mircea Nicolau, fie-le ţărîna uşoară!).
E un semn bun că Rostul reuşeşte – pe un fond atît de ingrat, de criză economică, socială şi politică – să afle resursele de a merge mai departe, păstrînd, în mare, aceeaşi linie de rectitudine echilibrată şi confirmînd buna impresie făcută în noua formulă grafică şi editorială (de după nr. 100). Va depinde însă mult de implicarea cititorilor apariţia lui pe tot parcursul anului, în aceleaşi condiţii şi cu aceeaşi ritmicitate. (R. Codrescu)
Publicaţia costă 5,9 lei şi poate fi cumpărată de la anumite chioşcuri de presă şi librării, dar mai ales în sistem de abonament (cu 30% reducere), de la redacţie. În Bucureşti se mai găseşte la Librăria Sophia (str. Bibescu Vodă nr. 19), Librăria Bizantină 1 (str. Regina Maria nr. 50), Librăria Bizantină 2 (str. Bibescu Vodă nr. 20), în magazinele Naturalia din Calea Floreasca nr. 25, Calea Moşilor nr. 209, Piaţa Alba Iulia - Bd. Unirii nr. 69 şi la chioşcul Acces Press din Piaţa Sudului, de la capătul liniei de troleu. Vedeţi aici librăriile din ţară la care o găsiţi.
UPDATE
Vă recomand şi articolul lui Paul S. Grigoriu O viziune coerentă de Dreapta - "Rost", numărul 106, din care citez: "În contextul politic şi cultural al României zilelor noastre, numărul 106 al revistei Rost este probabil cel mai însemnat demers al redacţiei de la înfiinţarea ei. Ataşată de la început de valorile dreptei creştine, revista propune în acest număr o clarificare a înţelesului orientării amintite – viziune politică, culturală, dar şi atitudine de viaţă –, delimitându-se în acelaşi timp de punctele de vedere ce se revendică de la dreapta, dar intră în contradicţie cu principiile fundamentale ale acesteia. [...]
Pai bine d-le Tarziu, ne tii in stress ?
RăspundețiȘtergereAm crezut ca nu mai apare deloc.
Doamne ajuta !
G'Cousin
@ G'Cousin:
RăspundețiȘtergereAm avut o mică întîrziere, dar a părut mai mare din cauză că numărul pe decembrie a fost dublu şi pentru luna ianuarie.
Am fi anunţat dacă n-am fi putut merge mai departe.
Nu vă ascund însă că avem probleme financiare generate, din nou, de distribuitorii de presă, care duc în faliment orice demers de calitate. Am renunţat iarăşi la reţelele de chioşcuri şi distribuim Rost numai prin punctele de difuzare (mai ales librării) cu care avem contracte directe şi prin abonament.
Abonamentul rămîne cea mai bună soluţie pentru a vă asigura că nu pierdeţi nici un număr din Rost (ba primiţi revista şi mai ieftin, în plic, frumos, acasă). De numărul cititorilor fideli ţine şi supravieţuirea revistei, de altfel.
Am trecut noi şi prin momente mai dificile, o să-l depăşim şi pe acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu. N-am nici o îndoială.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11557915-biserica-ortodoxa-romana-muta.htm
RăspundețiȘtergere@Vlad
RăspundețiȘtergereCa de obicei la HotNews (şi la mare parte din agenţii cacaoranj), dezinformare şi atacuri SECTANTE la Biserica naţională. Adică ăia morţi nu mai erau beţi (declaraţia unui maimuţoi apropiat de ideologia Hotnews) ci acum sunt victimele... BOR!!!Şi mai ales cei morţi pe câmpurile din Bărăgan!
Au contraire, Donkey, mie mi se pare un articol echilibrat si care pune o intrebare fireasca: unde este Biserica in momentele vitrege.
RăspundețiȘtergereMi se pare justificata critica sistemului excesiv militarizat al BOR, precum si faptul ca nu au o deschidere spre mass-media pt a promova toate actele de binefacere pe care le infaptuieste (si pe care nu le contesta nimeni, nici macar autorul articolului).
Mie mi s-a cam luat de la atata critica doar pentru faptul ca un articol e publicat pe un site aflat pe "lista neagra" a commando-urilor ortodoxe, sau ca este scris de un om care a fost in trecut critic fata de Biserica.
In loc sa luam aminte si sa cautam sa invatam ceva din critici, adoptam o atitudine autosuficienta.
Oare asta sa fie comportamentul normal al unui ortodox? (intrebarea e retorica)
Ultima postare a Parintelui Savatie spune multe despre unele comentarii la postarile de pe bloguri sau de pe site-urile de stiri:
RăspundețiȘtergerehttp://savatie.wordpress.com/2012/02/22/atentie-face-book-ul-ucide-blogurile/
@Vlad
RăspundețiȘtergereEu îl ştiam pe lista site-urilor oranjo-căcănii. Adică PeDe-Liste. Cripto-sectante, adică.
Si raspunsul previzibil al Patriarhiei:
RăspundețiȘtergerehttp://www.hotnews.ro/stiri-esential-11572904-reactia-patriarhiei-romane-analiza-hotnews-biserica-ortodoxa-romana-muta.htm
D-le Tarziu,
RăspundețiȘtergereNe puteti spune ceva despre lipsa revistei la abonati (respectiv in cazul meu)pana la aceasta data?
Multumesc anticipat,
G'Cousin
@ G'Cousin:
RăspundețiȘtergereAm intirziat din diverse pricini, una mai serioasa decit alta. Dar trebuia sa va fi ajuns deja azi. Poate miine...
Din martie vom intra in normal.
Donkey, scuza-ma ca te-am deranjat din spalatul pe creier. Nu voi mai face greseala asta de acum inainte :)
RăspundețiȘtergere@Vlad
RăspundețiȘtergereUau! Deci asta e mereu problema! Prin urmare, dacă sunt imun la "presa" oranjo-căcănie înseamnă că sunt "spălat pe creier". Pesemne în acelaşi spirit de "grijă faţă de oropsiţii soartei" a fost şi campania anti-BOR dusă înainte de a fi desfiinţate câteva zeci de spitale. Vă reamintesc: "În timp ce BOR are biserici de lux, bolnavii patriei nu au spitale..." Tot Hotnews, başca niscaiva EvZ. Ori memoria vă e scurtă? În campania viitoare precis se va face referire la "puturoşii ăia de călugări care stau şi se uită la buric în timp ce marinarul se luptă cu apele".
Revista a ajuns la mine azi, deci tot azi ar fi trebuit sa ajunga la toti cei din Bucuresti, cel putin.
RăspundețiȘtergereTot in Bucuresti, dar a ajuns azi.
RăspundețiȘtergereBine ca a ajuns.
G'Cousin
D-le Tarziu,
RăspundețiȘtergereCitind ultimul numar al revistei "Rost",din "averismentul" dvs. de la finalul articolului lui OH, inteleg ca vedeti un pericol potential ca distributismul sa "alunece spre marxism", dar recunoasteti totodata ca este o solutie (numai) economica functionala in tari care numai marxiste nu sunt: UK, Canada, Elvetia, etc.
Apoi, stiti foarte bine, cel putin din expunerile extrem de pertinente al d-nei Emilia Corbu, ca Ion Mihalache a fost un promotor de exceptie al distributismului in Romania interbelica.
Este adevarat ca in tari precum Italia sau Spania (cu o "stanga" extrem de puternica) sustinatorii parlamentari ai distributismului sunt in marea lor majoritate socialisti, dar in UK,Elvetia sau Canada in niciun caz.
O replica bazata pe exemple practice (daca exista) a d-lui Codrescu sau chiar a dvs. ar fi extrem de interesanta si , zic eu, constructiva cu adevarat.
Oricum cu mult mai interesanta decat ce "promoveaza" hotnews.
Si apoi, nimeni nu este mai "breaz" decat prevede Legea :-)
Cu consideratie,
G'Cousin
@ G'Cousin:
RăspundețiȘtergereAş vrea să nu mă răstălmăciţi. Iată ce am scris: "...dl Hurduzeu face cîteva interpretări abuzive şi confuzii voite [privitoare atît la concepţiile, cît şi la organizaţiile politice de dreapta şi stînga], pentru a promova distributismul ca un fel de „a treia cale” între Dreapta şi Stînga. Însăşi această pretenţie, de a plasa distributismul în postura de concepţie integrală de viaţă, cînd el este numai un model economic, nu este justificată. Este o pretenţie care foarte uşor poate aluneca într-un determinism materialist de sorginte marxistă."
Distributismul in sine este - pe cat inteleg eu - o solutie foarte coerenta, iar beneficiile nu sunt de neglijat. Problematic devine doar cand sustinatorii lui il vad ca pe o solutie universala a tuturor problemelor. Cu alte cuvinte, cand ajung sa spuna, asa cum s-a intamplat de nenumarate ori pe un blog distributist, ca cine nu e distributist nu e nici ortodox. A face din economic criteriul suprem e o gandire de sorginte marxista - la asta s-a referit Claudiu.
RăspundețiȘtergere@ Paul:
RăspundețiȘtergereExact asta am spus.
Accept că distributivismul este un model economic mai bun decît capitalismul şi, evident, şi decît socialismul. Cred că el poate şi trebuie să fie asumat de Dreapta. De altfel, chiar dl Hurduzeu arată că sînt partide de dreapta din Occident care şi l-au asumat şi îl promovează.
Însă, distributivismul - pînă la urmă un mod de a-ţi asigura pîinea - nu poate înlocui Dreapta - care este o weltanschauung.
Nu va rastalmacesc, dar va atrag respectuos atentia ca pericolul "drobului de sare", cel putin in ceea ce il priveste pe OH,nu exista.
RăspundețiȘtergereSi apoi OH este exasperat, ca de altfel noi toti,de ineficienta "dreptei" romanesti, fie ea si autentica sau atata cata este in realitate.
Nu as vrea insa sa nu aud de la niste oameni cu adevarat de "dreapta", ce se poate reprosa efectiv distrubutismului romanesc interbelic sau celui din tarile de mai sus ?
Nu credeti ca oricate ar fi de zis despre imperfectiunea acestuia, ca a oricarei lucrari omenesti de altfel, este totusi cea mai buna solutie economica si care nici macar nu are pretentia de a le elimina pe celelalte ?
Nu-si cere in fapt decat dreptul la a fi din nou cunoscut si aplicat de catre cei care vor avea dorinta de a-l aplica.
A ne acuza aprioric de intentii ascunse nu cred ca este o atitudine de "dreapta", ci tine mai degraba de "vigilenta stangii".
Cel putin eu unul astept in continuare argumente de fond impotriva "pericolului distributist" ce poate veni din doctrina lui Magearu si Mihalache.
Imi veti spune, poate,ca la noi nu mai sunt aceleasi conditii de atunci.
Am sa va contrazic. Sunt chiar mai multe ca atunci.
Dar pentru asta oamenii trebuie sa stie ca exista si aceasta cale.
Iar faptul ca o aplica si multi altii, de alte credinte decat a noastra, ar trebui sa ne dea mult mai mult de gandit.
Chiar numai noi romanii de "dreapta autentica" am sesizat pericolul "devierii spre marxism" a distrubutismului? Sa fim seriosi ! sa inceracam sa iesim din "clisee" ca si in cazul "cancel all the list vote" pe care il vedeati nedemocratic si periculos pana la exemplul elvetian.
La cata inversunare exista impotriva acestei solutii economice in cazul Romaniei as zice ca este ...invers.
Adica suntem voit impinsi sa credem ca orice solutie este buna numai asta nu !
Oare de ce ?
Ortodoxia sta sub semnul intrebarii, nu al datului cu presupusul,nu-i asa ?
Sper ca va aduceti aminte de "pretentiile" de care erati acuzati, dl. Codrescu si dvs., in momentul in care ati organizat, impreuna cu "masonul" Puric, Conferinta de martirologie (exceptionala).
Ati facut o fapta buna atunci (si nu numai atunci), iar OH incearca din rasputeri si cu sinceritate acelasi lucru: macar sa faca, cat de cat, cunoscuta aceasta SOLUTIE extrem de potrivita noua, mai ales in acest context.
Nadajduisc ca pana la urma sa intelegem cu totii ca nimeni dintre cei ce-l promoveaza nu vrea pentru el insusi acest atat de blamat distributism, blamat chiar cand aici nici nu exista !
Iar pericolul "preasmereniei" este si mai mare si mai subtil.
Astept in continuare argumentele "contra", dar pertinente, cu exemple concrete si ne-speculative.
"Protestantismul" argumentatiei ortodoxe, chiar atunci cand avem dreptate, ne lipseste de Duhul Adevarului.
Si "printul" acestei lumi rade in hohote de credinta ca numai noi ortodocsii ne vom mantui.
Doamne-ajuta !
G'Cousin
@ G'Cousin:
RăspundețiȘtergereStimate domn, nu persistaţi în a mă acuza de ce n-am făcut. Aveţi răbdarea de a citi cu atenţie textul meu şi bunăvoinţa de a urmări argumentele.
Fac următoarele precizări, cu speranţa că nu mă veţi sili să mai revin. Timpul e preţios pentru toţi, măcar cît trăim încă în capitalism.
1. Distributismul nu e marxist. Nu am scris şi nu susţin asta.
2. Nu am scris şi nu susţin că distributismul e primejdios.
3. Cred că distributismul este mai bun decît capitalismul şi socialismul.
4. Însă, intenţia de a transforma un model economic într-o viziune despre lume şi viaţă este o eroare şi o oroare. E ca şi cum a avea este tot una cu a fi. Sau, dacă vreţi, ca şi cum nivelul salariului dvs. v-ar determina gradul de înduhovnicire.
Determinismul materialist este marxist.
5. Ce am scris la punctul 4 şi în nota redacţională ataşată la articolul dlui Hurduzeu nu este rodul vreunei frici sau al unei prejudecăţi, ci un avertisment pe care l-am lansat atît pentru cititorii noştri, cît şi pentru dl Hurduzeu. Un avertisment la care dl Hurduzeu m-a obligat. Pentru că eu l-am invitat să scrie despre Dreapta, iar domnia sa a scris un articol în care spune că Dreapta şi Stînga sînt o apă şi un pămînt, că trebuie să renunţăm la amîndouă, pentru că sînt nocive şi compromise, şi să îmbrăţişăm distributismul. Dl Hurduzeu introduce o confuzie gravă între principiile şi valorile dreptei, pe de o parte, şi ideologiile şi unele organizaţii politice declarate de dreapta, pe de altă parte.
6. Nu e vorba de orgoliul sau bănuielile mele aici în legătură cu distributismul. Dovadă că am salutat apariţia Ligii Distributiste şi am avut mereu raporturi amicale cu dl Hurduzeu şi cu dl Ciolan. Mi-am spus că în sfîrşit are şi Dreapta o altă soluţie economică decît capitalismul. Şi am sperat într-o colaborare strînsă în beneficiul tuturor românilor. Sper în continuare. Dar atîta vreme cît dl Hurduzeu spune că Dreapta = Stînga, nu văd cum am putea colabora.
Deci nu stă în picioare comparaţia cu cazul "conferinţei de martirologie" (pe care, apropo, nu am organizat-o eu sau dl Codrescu, ci dl dr Pavel Chirilă, în principal, cu sprijinul dlui Dan Puric).
7. Cît despre ineficienţa Dreptei româneşti, vă întreb: care Dreaptă? PDL este de dreapta? Nu. PNL? Nu. Deci, nu avem o forţă politică de dreapta (cel puţin nu una parlamentară). Avem însă mai multe grupări culturale de dreapta, printre care se numără şi ROST. E adevărat, n-am făcut gaură în cer, dar oare din pricina viziunii Dreptei sau a neputinţelor noastre şi mai ales a mentalităţii de stînga, care domină copios viaţa românească de şase decenii? Şi dacă Dreapta culturală n-are mari izbînzi, de ce am crede că distributismul – redus în România la o singură asociaţie civică şi cu un discurs cunoscut numai de iniţiaţi – ar avea mai mult succes pe meleagurile noastre (mai înainte omorînd ideea de Dreapta)?
Eu sunt convins ca in fapt noi "vorbim aceeasi limba".
RăspundețiȘtergereNu sunt in niciun caz avocatul lui OH.
Acesta poate interveni oricand in discutie cu argumente ce ii pot sustine si lamuri discursul.
Sunt convins totodata ca egalitatea pusa intre "Dreapta" si "Stanga" este voit fortata in articolul din Rost, tocmai pentru ca se refera la Romania actuala, un loc unde, practic, autentica "dreapta" cred ca numara vreo 20-30 de adepti coerenti si mai mult sau mai putin pragmatici.
Sa-l "uitam" pentru moment pe OH si sa ne concentram pe distributism !
Va redau mai jos doua pasaje extrem de edificatoare.
Ar fi o ABERATIE sa sustin ca distributismul este o solutie "salvatoare" si model de viata, dar imi permit cred ca OH a facut-o intentionat (exact cum spuneti)tocmai pentru a atrage atentia asupra refuzului "main-stream"-ului politic, si nu numai, de a promova o astfel de alternativa economica ce poate functiona in PARALEL cu cele existente.
Si apoi, pe mine unul, nu ma deranjeaza absolut deloc cand cineva nu ma considera un bun ortodox din varii motive, pentru ca vorba Pr. Serafim Rose, " a fi ortodox cu adevarat este imposibil".
-----------
Recomandarea 193 adoptata la Geneva, in 2002, de catre Biroul International al Muncii privind Promovarea Cooperativelor, care accentueaza importanta cooperativelor in crearea de noi locuri de munca, mobilizarea resurselor, generarea de investitii si aportul la dezvoltarea economica. Alianta Internationala Cooperatista (AIC) in Declaratia de la Manchester din 1995 privitoare la identitatea cooperatista stabilea ca o cooperativa este o asociatie autonoma de persoane care s-au unit in mod voluntar pentru a-si satisface nevoi si aspiraţii economice, sociale si culturale comune printr-o intreprindere pe care o poseda impreuna si o controleaza democratic. Prin urmare, Cooperativa, indiferent de sectorul ei de activitate, este necesitatea fundamentala, chiar daca nu neaparat exclusiva, de a servi nevoilor comune ale mebrilor ei. Valorile promovate de cooperative sunt auto-ajutorarea, auto-responsabilizarea, democratia, egalitatea, echitatea si solidaritatea si valorile etice precum onestitatea, deschiderea, responsabilitatea sociala si grija pentru ceilalti. Cooperativele contribuie la stabilitatea economica prin: 1) asigurarea locurilor de munca pe plan local 2) o „microdemocratie“ functionand efectiv la nivel de comunitate, prin care factorul economic conlucreaza cu cel social iar autonomia economica se iimbina cu responsabilitatea civica 3) o structura manageriala de tip partenerial. Cooperativele sunt asociatii de persoane (fizice si/sau juridice), autonome si voluntare, conduse in mod democratic si care urmaresc indeplinirea unor scopuri comune de natura economica, sociala si culturala in domenii foarte diverse precum: agricol, comert, mestesugaresc, locuinte, utilitati si mai recent, servicii sociale etc. In 1920, dupa Italia, Romania avea cel mai puternic sistem cooperatist din Europa – prin crearea unei puternice retele de entitati mutualiste, de la bancile populare si uniunile de credit pana la ferme eoliene, cooperative in agricultura, turism, servicii publice.
Ca actor al economiei sociale, cooperatia diminueaza disfunctionalitatile pietei prin faptul ca sunt prezente in locatii care nu sunt profitabile pentru firmele private, ofera locuri de munca pentru persoanele marginalizate, cumpara bunuri produse la nivel local, vand la preturi scazute in cadrul comunitatilor cu venituri mici. Cooperatia, ca actor al economiei sociale se conduce dupa principiile voluntariatului şi cel al libertatii de afiliere, al controlului democratic exercitat de membri, al participarii economice a membrilor, al autonomiei şi independentei, al educatie, formarii si informarii, al cooperare intre cooperative, al interesului fata de comunitate.
------
G'Cousin
"A face din economic criteriul suprem e o gandire de sorginte marxista - la asta s-a referit Claudiu".- P.S. Grigoriu
RăspundețiȘtergere--------------------
"Exact asta am spus".- C. Tarziu
---------------------
"Incep cu un subiect economic. Stiu ca civilizatia occidentala este cladita pe baze materiale. Economicul este Evanghelia dumneavoastra".- C.Virgil Gheorghiu/Ora 25.
Hohmah
Va felicitam si va dorim succes si viata lunga!
RăspundețiȘtergereFlorin Dobrescu